2,760 matches
-
presiunea evenimentului istoric imediat (războiul din Vietnam, succedat de mișcarea Flower-power, anarhia străzii care nega influența societății consumiste atoatestăpânitoare, amploarea mișcărilor feministe etc.), artiștii își regândesc participarea la viața cetății, transformată în "satul planetar", fiecare în felul lui. De la artistul militant până la cel retras în intimitatea unui curs universitar de creative writing, toți știu și promovează cu certitudine un lucru: dominația ficțiunii. În cazul nostru, literaritatea textului scris. Traversând Oceanul, îl găsim pe romancierul postmodern și în postura scriitorului de meserie
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
un concept soumis encore aux controverses. Dans la partie introductive du présent livre intitulée "Parodie romanesque versus roman parodique. Pour une réconsidération de la parodie, aujourd'hui", Livia Iacob expose certaines modalités de comprendre la parodie dans différentes périodes historiques, en militant pour la suprématie du premier terme choisi. Dans le chapitre "La parodie littéraire à l'Antiquité. L'évolution des formes épiques et l'apparition du roman", elle s'occupe du monde complexe des sujets et styles de l'Antiquité et
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
P.I.R., totuși, nu este singurul partid care își dorește să reprezinte comunitatea românilor "italieni". Mai există și "Partidul European al Românilor" (P.E.R.) condus de Gheorghe Raica, care este cunoscut în presă cu numele de "leghistul" român. Raica este un fost militant P.I.R. care a plecat din partid deoarece nu a fost de acord ca un partid al românilor să fie condus de către un italian. Liderul P.E.R. este un caz mai special deoarece a candidat pe listele Ligii Nordului într-o circumscripție
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
înlăturarea ordinii de drept în stat. Fiind apreciată ca o agentură moscovită prin acțiunile sale „subterane”, structurile Partidului Comunist din România erau penetrate de organele informative ale Siguranței, Jandarmeriei, Serviciului Secret. În cea mai mare parte, dacă nu în majoritate, militanții comuniști erau contactați și racolați de către serviciile secrete sovietice, pentru a colabora cu aceste organisme. În jargonul lor, Serviciul de Siguranță român era supranumit „tanti Varvara”, agenții fiind „clienții” ei. Public, se știu prea puține fapte și lucruri privind metodele
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Anexa volumului cuprinde un document din anul 1940 (vezi Anexa nr. 22), ce constituie un îndreptar sau un act normativ de reguli interne referitoare la modul în care trebuie să acționeze agenții organelor informative ale Siguranței în recrutarea informatorilor dintre militanții comuniști sau simpatizanții lor. De asemenea, documentul prezintă un plan de organizare a unui serviciu secret de informații în Siguranță, special pentru a duce acest „război invizibl” contra bolșevismului. V. 2. Comuniștii în atenția organelor Puterii Comunismul, chiar de la impunerea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de masă" intră nu numai partidele comuniste și social-democrate, ci și cele creștin-democrate, regionaliste și agrariene. Este oare rezonabil să refuzi conservatorilor britanici titulatura de "partid de masă" atunci cînd numără mai multe milioane de membri și duc o activitate militantă? Astăzi, politicienii tind să se ralieze unor categorii ca: "partid attrape-tout"1 sau "partid de alegători", care cuprind majoritatea covîrșitoare a partidelor politice actuale, cu excepția celor ale comuniștilor partid de masă și a anumitor formațiuni arhaice ale dreptei clasice, rămase
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
pentru a impune o concepție prea puțin occidentală despre democrație. Rifondazione Comunista a cunoscut o cu totul altă experiență. RC a luat naștere la inițiativa nostalgicilor care refuzau PDS, "Afgans"-ii lui Cossuta, dar și a vechilor "berlinguerieni" sau ai militanților de dreapta din fostul PCI la care se mai pot adăuga marxist-leniniștii antistaliniști proveniți din extrema stîngă trotskistă sau maoistă. Rezultatele electorale ale postcomuniștilor Țări % AD Numele partidului Tip Danemarca Finlanda Islanda Italia Suedia (Catalonia) Spania Franța Elveția Italia Portugalia
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
particulare. În plus, vom contura și pericolul unui posibil declin al democrației creștine în anumite țări. 1. Trăsăturile comune A) "Interclasismul". Partidele creștin-democrate reflectă, destul de fidel, structura socială a comunității catolice, și anume, faptul că ele dispun de o bază militantă și electorală care se răspîndește în ansamblul claselor sociale. Alegătorul care votează pentru democrația creștină nu ia această hotărîre funcție de apartenența sa la burghezie, la clasele de mijloc sau la clasa muncitoare, ci funcție de gradul de implicare în comunitatea catolică
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
cazul Flandrei, clasa muncitoare nu s-a decreștinizat, creștin-democrații obțin mai multe voturi de la proletari decît Partidul Muncitoresc. Dacă dreapta are un anumit procentaj de muncitori printre alegătorii ei, acest număr scade foarte repede cînd se ajunge la aderenți sau militanți. El ajunge aproape de zero atunci cînd nu reținem decît grupurile parlamentare. Grupurile creștin-democrate numără, dimpotrivă, un procentaj reprezentativ de sindicaliști muncitori. Socialiștii belgieni ca și comuniștii italieni au recunoscut, de altfel, caracterul specific al democrației creștine. Caracterul "interclasist" al partidelor
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
gaullismul, de exemplu, în categoria partidelor attrape-tout. Nimic nu este mai greșit, după părerea noastră: apelul creștin-democrat, dacă depășește frontierele de clasă, nu se adresează tuturor. Recrutarea acestor partide se face în limitele societății catolice, atît la nivelul aleșilor și militanților cît și al alegătorilor. Ar fi deci mai bine, spun ei, să vorbim de "partide orizontale", adică de partide care acoperă întreg eșichierul politic de la dreapta la stînga. Diversitatea de fapt ideologică oferită de democrația creștină nu poate exista fără
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
a devenit cunoscut în urma manifestărilor epopeice de la Larzac, Kaiseraugst sau de la aeroportul din Frankfurt. El s-a dizolvat în totalitate în curentul alternativ și apoi s-a împrăștiat în partide, lăsînd urme care afectează nu numai ideologia, dar și practicile militante de tip sectar. Acestea din urmă stau la originea procesului de autodistrugere, responsabil de eșecul Verzilor francezi, în ciuda unei conjuncturi favorabile. II. Spre o reacție productivistă? Corespondentul laturii "urbane" a clivajului sector primar / sector secundar și terțiar a rămas mult
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
pare să fie eficace: ODS-ul se află, chiar de la crearea lui, în frunte, conform tuturor sondajelor, care demonstrează că popularitatea lui V. Klaus nu se dezminte, în ciuda manierei utilitariste și expeditive cu care a reglat problemele cu Slovacia. Profilul militanților ODS-ului exprimă o trăsătură constantă: este vorba de oameni noi, care sub regimul precedent s-au dedicat sferei private asigurîndu-și reușita profesională: Vaclav Klaus era unul dintre cei mai străluciți experți ai Institutului de Previziuni Economice din Praga, iar
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
A fi taxat drept "homofob" nu este departe de o injurie. Etichetarea este întotdeauna semnul unei slăbiciuni și subminează dezbaterea. Dramatizarea introduce o anumită doză de emoții în schimburile de idei. Nivelul adrenalinei crește. Chiar și pacifiștii folosesc un vocabular militant, vorbind despre "lupta" lor împotriva războiului. O cauză este justificată prin acțiuni care suscită sentimentele, ca de exemplu a acționa în numele săracilor. Astfel, a nu anula datoriile lumii a treia ar însemna să ai o inimă de piatră. Am fi
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
TEZAURUL ROMÂNESC Cum avea bunul obicei presa română odinioară, ziarul Glasul Bucovinei, nr. 920 din 17 februarie 1922 - unde au lucrat ca redactori și conducători ai publicației Sextil Pușcariu , Ce zar Petrescu, D. Marmeliuc și Pamfil Șeicaru, au făcut ziaristică militantă personalități precum Ion I. Nistor, Gh. Tofan, frații Aurel, Victor și Leca Morariu, C. Berariu, Ma ximi lian Hacman, G. Rotică, V. Gherasim, E. Diti Tarangul, N. Tcaciuc-Albu, Iulian Vesper, Traian Chelaru, E. Ar. Zaharia, dar și Nicolae Iorga, G.
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și pentru cea imediat anterioară, Eminescu a fost un fetiș cu o putere de sugestie necunoscută azi, sau, în orice caz, altfel cunoscută (s.n.). Pentru noi, el nu era nici ideologul naționalist, nici luptătorul politic de la care se inspiră generațiile militante ale veacului nostru, de căpitani și de gardiști. El era poetul, cel mai mare poet al limbii române, de o armonie și de o tristețe care ne îmbăta și ne dizolva reveriile anilor melancoliei; însăși tragedia vieții lui, apropiată de
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a unor studii bazate mai degrabă pe conferințe libere, exacerbarea academismului științific în dauna unei relaționări mai strânse a programei cursurilor cu activitatea practică, dar și chestiunile de identitate ideologică a corpului academic, mai apropiat de stânga politică, de socialismul militant, spre deosebire de liberalismul care a fondat și a menținut Universitatea Liberă 107 etc., au subminat proiectul Universității Noi. Aceasta și-a încheiat existența în 1919, după un sfert de secol, cănd dizidenții sau mai degrabă aceia dintre ei care mai supraviețuiseră
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Van Rooy, Op. cît., pp. 224-225, 235. 106 Pierre Goffin, L' Institut des Hautes Études de Belgique, în "Revue de l'Université de Bruxelles", nouvelle série (XXI), 5, 1969, pp. 321-344 / (pp. 330-331). 107 Émile Vandervelde își scria memoriile autointitulându-se militant socialist (vezi volumul sau autobiografic Souvenirs d'un militant socialiste, Paris, 1939); prin 1890, Vandervelde se găsea la conducerea Cercului Studenților Socialiști de la Bruxelles, împreună cu Louis de Brouckère. Edmond Picard, ca și Paul Janson, au făcut la rândul lor politică
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Goffin, L' Institut des Hautes Études de Belgique, în "Revue de l'Université de Bruxelles", nouvelle série (XXI), 5, 1969, pp. 321-344 / (pp. 330-331). 107 Émile Vandervelde își scria memoriile autointitulându-se militant socialist (vezi volumul sau autobiografic Souvenirs d'un militant socialiste, Paris, 1939); prin 1890, Vandervelde se găsea la conducerea Cercului Studenților Socialiști de la Bruxelles, împreună cu Louis de Brouckère. Edmond Picard, ca și Paul Janson, au făcut la rândul lor politică militanta socialistă, venind desigur pe filiera stângii liberale care
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
socialist (vezi volumul sau autobiografic Souvenirs d'un militant socialiste, Paris, 1939); prin 1890, Vandervelde se găsea la conducerea Cercului Studenților Socialiști de la Bruxelles, împreună cu Louis de Brouckère. Edmond Picard, ca și Paul Janson, au făcut la rândul lor politică militanta socialistă, venind desigur pe filiera stângii liberale care se dezvoltase la Bruxelles în ultimele trei decenii ale veacului al XIX-lea. Pentru toate acestea, vezi Wim Van Rooy, Op. cît., pp. 199, 201, 220. În articolul citat sunt inventoriate mai
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
în viziunea Monicăi Lovinescu și le confruntă cu "triada consacrată disidenți, rezistenți, obedienți". Tabloul revulsiv al beneficiilor slujitorilor comunismului și al cultului personalității devine, într-o asemenea perspectivă, inevitabil. Prin opoziție, nu singulară, dar hotărâtoare pentru conștiința ultragiată colectivă, "personalitatea militantă a Monicăi Lovinescu și politica ei împotriva măsurilor aberante ale sistemului" este relaționată cu varietatea actelor represiunii, cenzurii și constrângerilor politice din România comunistă. Cel de-al doilea capitol dezvoltă istoria sociologică și politică a celor trei valuri ale exilului
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
1953, puține cărți trec de cenzură, fără să respecte tematica oficială (printre ele, Bietul Ioanide). Regimul, așa-zis democrat, dorește să se îndepărteze de politica sovietică, abordând scriitori consacrați sau tineri fideli partidului. Deși primit cu interes de cititori, critica militantă acuză în Bietul Ioanide indiferența față de activitatea politică: "partidul comunist era pur și simplu inexistent în roman, într-un moment istoric în care de fapt acest partid era inexistent în jocul forțelor politice din România, dar în care partidul acum
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
retrospectivă asupra poeziei, convins că prejudecățile nu-și mai au rostul, că osanalele nepotrivite iau locul meritelor. Pentru el, 1944 este anul răsturnării valorilor literare și refacerii canonului literar. În locul lui Blaga, Arghezi sau Barbu, apare Mihai Beniuc: "o stea militantă, dinamică, un poet al plaiurilor ardelene, însuflețit de flacăra roșie a revoluției, ardent, intolerant, înlocuind adesea invectiva poetică cu strigătul pur de revoltă, urcând rapid în favoarea criticilor [...] în mijlocul unui roi de sateliți, la fel de felibri, de avântați, cântând munca, partidul și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
semnat în august 1972, după "Conferința națională a Partidului" rezumă și comentează urmările devastatoare ale "Tezelor". Ideologia ia locul competenței, colaboraționistul artistului, cultura redevine spațiu al propagandei. Cărțile, spectacolele, programele de radio și televiziune reintră sub vigilența cenzurii. Reapare tipul militantului obtuz, pe jumătate îngropat de liberalizare"82 și primele forme de disidență. Deoarece o carte interzisă poate crea tensiuni, cenzura folosește o nouă metodă, denumită de autoare "pulverizare": ""Pulverizarea" constă în a scoate o carte dar a o distribui doar
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
căror lipsă de inteligență și creativitate constituie totdeauna cea mai bună garanție a loialității lor"100. Cosmopolitismul este considerat o filială a ideilor occidentale care înlocuiesc specificul național și forța autohtonă de creație. El trebuie transformat, astfel încât să convină spiritului militant și combativ al noilor credințe. Redefinirea societății presupune revoluție culturală și eliminarea intelectualității, a valorilor burgheze, a elitismului moștenit, presupune constituirea proletariatului și a elitei profesionale din membrii partidului, doritori de afirmare și progres. Omul nou se naște din teroare
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
plecării din țară, încearcă teritoriul nesigur al literaturii, încearcă viața din spatele culiselor și, mai ales, trăiește în lumea criticii literare. În 1945 participă la manifestațiile studenților împotriva comunismului, în 1947 se împotrivește epurării profesorilor "non- conformi". Cu alte cuvinte, atitudinea militantă și amestecul de poziții față de artistic sunt vocația, nu divorțul de ea. Dacă alege lupta, o face pentru că este în natura ei. Poza de ideolog cultural, de exeget al împletiturii dintre social, politic și artistic, i se potrivește. Northrop Frye
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]