3,556 matches
-
specifice jefuitorilor, care nu ating doar adolescenții. Diferită de bandele și găștile de altădată, „viața de mizerie” de la periferia orașelor mari ă conform analizei lui François Dubet ă apare ca o „cultură a străzii”, expresie care desemnează subcultura anumitor fracțiuni minoritare ale clasei de vârstă a tinerilor ce se manifestă În spațiul public sub forme conviviale, agresive sau artistice (alură punk, grupuri rap, graffiti murale, insulte rituale „miștocare”, Încăierări ludice, exhibiții gestuale agonistice, lupte spectaculare ce implică protagoniști, personaje care incită
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Încă În dicționare. Unii susțin că a intrat În uzul curent În Québec. ν Mișcările suveraniste apar În situații În care comunitățile nu dispun de toate instituțiile necesare pentru a-și exercita suveranitatea. Le găsim, cel mai adesea, În cadrul națiunilor minoritare care fac parte din state naționale constituite (Catalonia, Scoția, Irlanda și Québec, În special) (Keating, 1997). Suveranismul Își are originile teoretice În dreptul popoarelor la autodeterminare. Obiect al unor vii dezbateri, dreptul la autodeterminare este uneori recuzat atunci când drepturile fundamentale nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unui fapt care deopotrivă mă amuză și mă enervează. Mama a văzut la „Surprize, surprize“ o tulburătoare poveste de dragoste între o helvetă germanofonă (bănuiesc, după nume) și un negru (masai? E posibil să greșesc numele acestui... trib? clan? etnie minoritară? de care nu am auzit niciodată). A, mă scuzi că am scris negru (urât din partea mea...). Helveta părăsește totul (adică raiul helvet), pentru a pleca și locui în Africa, în niște condiții pe care putem doar să le bănuim. Deh
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
referințe culturale diferite comportă încă un factor dificil de soluționat în spațiul real: pozițiile discursive inegale reprezentate de majoritate/minoritate sau de vorbitorul nativ/dobîndit (într-o societate, grupul dominant deține o putere simbolică, culturală și comunicativă, din care grupurile minoritare sînt excluse prin definiție). Locutorii pot deveni membri competenți din punct de vedere cultural prin procese de socializare lingvistică (mai mult decît prin procese de achiziție), care să realizeze atît "culturalizarea" interculturalității, cît și "naturalizarea" culturii. Un alt tip (și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
gânditorilor autohtoni, chiar dacă sunt străini de marxism. Un clivaj similar, de tipul democratic / autoritar este astăzi constituit. Anumite partide afișează într-un mod cât mai ostentativ atașamentul lor pentru echilibrul puterilor, pentru susținerea socială și pentru protejarea juridică a naționalităților minoritare, conformându-se astfel canoanelor politice occidentale. Dorința aderării la o federație de partide europene poate favoriza o asemenea orientare. Formațiunile concurente consideră că apărarea măreției naționale trebuie să fie mai importantă decât conformarea la normele instituționale externe. Acestora le place
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
positionnement des partis politiques en Europe centrale et orientale", in J.-M. De Waele (coord.), op. cit., pp. 173-186). Niciodată nu au ajuns să își afirme autonomia sau să se impună în fruntea unei formațiuni politice diferențiate. Au animat doar curente minoritare în cadrul partidelor axate pe un program minimalist sau înscrise în alte clivaje. Clivajele politice în Europa Centrală Analiză comparativă și deriva conceptelor DANIEL LOUIS SEILER "Admitem în general că Europa Centrală și Orientală, mai exact teritoriul care se întinde la
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
În această perioadă, majoritatea populației indigene lucra în agricultură, în timp ce majoritatea rusofonilor lucrau în marile întreprinderi industriale, a căror producție era în general destinată armatei sovietice. Astăzi, populația non letonă poate fi împărțită în două categorii: minoritățile tradiționale și imigranții minoritari. Emergența partidelor bazate pe criterii de clasă în cadrul grupurilor etnice pare puțin probabilă.8 În anii 1980 o problemă importantă era cea a mediului. Perestroika și glasnost-ul au permis o anumită diversitate ideologică și exprimarea tensiunilor politice și sociale
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
adevărat de asemenea că imigranții din Rusia înglobează alte populații orientale slave, din punct de vedere lingvistic și politic. "Aceasta vrea să spună că o situație unică în relațiile etnice a apărut în Letonia. O identitate trans-etnică a unei comunități minoritare a ieșit la suprafață" 12. Politicienii din Letonia au tendința de a vorbi de o minoritate lingvistică și nu etnică. Cel mai adesea se vorbește de o minoritate "rusofonă". Aceștia sunt alegătorii care votează pentru partidele politice (ruse), pentru că ei
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
important al agendei publice. Legea asupra cetățeniei este mult mai importantă pentru politicienii care o consideră un excelent instrument pentru mobilizarea electoratului lor. Dată fiind situația etnică a Letoniei, sistemului scrutinului proporțional este cel mai adecvat, pentru că el permite grupurilor minoritare să aibă o reprezentare în parlament. Există un prag de 5% (ceea ce înseamnă că un partid trebuie să obțină acest procentaj la nivel național pentru a obține locuri în parlament) și aceasta arată că partidele mici nu pot fi reprezentate
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
radicale ale pieței sunt opțiuni majoritare, în timp ce aceia care susțin moderația economică și interesele rusofonilor sunt slabi și dispersați. Majoritatea partidelor politice importante se apropie din punct de vedere ideologic, de exemplu în ceea ce privește identitatea națională și politicele economice, în timp ce partidele minoritare sunt partide concentrate pe o singură problematică, ale căror politici țin de un singur de tip de clivaj. Divergențele dintre personalitățile liderilor partidelor centrale și între interesele grupurilor economice sunt cauza principală a schimbărilor de guvernământ. Concluzia fundamentală privind tendințele
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
luarea de cuvânt pentru a-și face auzită vocea în cadrul partidului. Ce altceva reprezintă Scrisoarea celor șase militanți istorici (printre care și un vechi secretar general) din 1987 dacă nu dovada că marxiștii internaționaliști ai anilor '50 deveniseră o categorie minoritară și marginală în cadrul monopolului de partid? Desigur că nici abandonul, nici luarea de cuvânt în formele complexe pe care le-au luat sub comunism, nu se numără printre elementele care au amenințat în mod veritabil soliditatea totalitarismului ca monopol indolent
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
sau a "celui mai disproporționat sistem RP cunoscut"42. Dacă sistemul electoral a triat partidele și a exclus de la reprezentare un număr foarte mare de voturi exprimate, în ceea ce privește reprezentarea formațiunilor minorităților situația este inversată: există un mare număr de organizații minoritare și o suprareprezentare a voturilor exprimate în favoarea acestora. Legea a fost foarte permisivă în acest sens: fiecare formațiune a minorităților incapabilă să depășească pragul electoral a avut dreptul la un mandat de reprezentant în Camera inferioară, cu condiția să poată
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
politice. Pragul foarte înalt pentru partidele politice și cel foarte scăzut pentru orice formațiune recunoscută drept "minoritară" au făcut din Camera deputaților un organism format dintr-un număr din ce în ce mai restrâns de partide și dintr-un număr din ce în ce mai mare de formațiuni minoritare, acest ansamblu reunind din 1990 până în 2000 între douăzeci și cinci și douăzeci și șapte de organizații politice. 7. Explicațiile sistemului politic românesc Cum anume au construit sistemul partidele și uniunile? Prin ce căi au structurat spațiul politic? Răspunsurile propuse au fost
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
aceleiași minorități au o singură organizație, altele își asumă concurența, italienii sau rromii fiind exemplele cele mai concludente în acest sens. Această diversitate structurală a formațiunilor minorităților se regăsește la nivelul relațiilor lor cu segmentele publicului electoral format din populațiile minoritare. Tabelul comparativ al recensămintelor din 1992 și 2002 ne arată că, exceptându-i pe maghiari, nici o altă minoritate nu poate conta pe o mobilizare "pur etnică" pentru a reuni numărul de voturi impus de un prag electoral de 3% (valabil
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
există nicio minoritate recunoscută ai cărei membrii cu drept de vot să atingă cifra de 5% din totalul electoratului. Cu excepția UDMR-ului, care a depășit întotdeauna pragul electoral și nu a beneficiat de stipulările generoase ale alegerii electorale, celelalte formațiuni minoritare prezintă forme foarte diverse, paradoxale uneori, de comportament electoral și de raportare la public. În primul rând, există formațiuni ale minorităților care obțin la fiecare scrutin un număr cvazi constant de voturi, egal cu dimensiunile publicului etnic cu drept de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
germanii obțin între douăzeci și patru și patruzeci de mii de voturi, rușii între unsprezece și șaptesprezece mii de voturi, aceste formații asigurându-și un mandat de deputat în Cameră grație mobilizării etnice, deși ele nu pot niciodată depăși pragul electoral. Populații minoritare în 1992 și 2002107 Etnie 1992 2002 Număr % Număr % Totalul României 22 760 449 100,0 21 698 181 100,0 Maghiari 1 620 199 7,1 1 434 377 6,6 Rromi 409 723 1,8 535 250 2
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
de a putea mobiliza o parte importantă a populației rrome cu drept de vot, strângând 80 418 de voturi în 1990, 116 108 în 1992, 159 082 în 1996 și 83 957 de voturi în 200110. Definiția "națională" a formațiunilor minoritare care beneficiază de un statut special din punct de vedere electoral ține deci în mod global mai degrabă de auto-identificarea simbolică, decât de o adevărată logică mobilizatoare; aceasta transformă Parlamentul în "fabrică de minorități", întrucât, departe de a înregistra forța
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Democrat Independent). 149 În 1992, membru al alianței pentru Demnitatea Națională (cu Partidul Național Progresist și Partidul Revoluției Române) și după alegeri membru al Uniunii Naționale pentru Victoria Revoluției (vezi nota consacrată Partidului Casa Română a Europei Democrate). 150 Facțiune minoritară a Frontului salvării Naționale, format din sciziunea din 27-29 martie 1992; partidul participă la alegerile din 1992 sub numele de Frontul Democrat al salvării Naționale (înscris în 30 aprilie 1992); începând din iulie 1993: Partidul Democrației Sociale din România, care
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
umplut ulciorul,/ Precum în basmul mamei Lăcrimuș./ Azi, cînd mă răfuiesc cu vînzătorul,/ Mi-e gura cetluită cu căluș“ (Fără țară). Anul 2001 a fost declarat Anul Internațional al Limbilor, urmărindu-se, printre altele, stagnarea procesului de erodare a limbilor minoritare sub presiunea limbilor oficiale din țările cu componență multietnică și plurilingvistică. Acceleraea acestui proces în ultimul secol se poate lesne proba cu situația românilor aflați în afara granițelor României. In Ungaria numărul românilor a scăzut drastic; școli în limba română și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Ucraina legislația oferă minorităților naționale toate drepturile, dar... În Republica Moldova, unde populația majoritară este chiar cea românească, se vorbește limba moldovenească, oficial, acolo unde nu se vorbește limba rusă, iar biserica este scindată, o parte ținînd de Moscova. Încercarea etniilor minoritare de a-și cultiva limba ca modalitate de cultivare a tradițiilor proprii, drept consfințit de legislația mai tuturor statelor, este foarte repede taxată drept naționalism și condamnată ca o atitudine retrogradă. Dar condamnarea naționalismului, doctrină axată pe cultivarea tradițiilor și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
este o acțiune falimentară, în „Limba română“, Chișinău, 1996, nr. 1. footnote> ), iar nu o realitate lingvistică, în felul acesta luînd atitudine și împotriva folosirii limbii ruse, limbă purtătoare a unei mari culturi, dar în Republica Moldova limbă a unei populații minoritare, drept „limbă de circulație“, care subminează statutul de limbă oficială al limbii moldovenești. Așa ajung naționaliști cei care atrag atenția asupra jocului autorităților ucrainene, care au preluat teza împărțirii românilor, din punct de vedere etnic și lingvistic, după provincii, cultivînd
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de la Suceava. Obiectivele majore înscrise în programul Anului European al Limbilor erau: salvagardarea patrimoniului comun al popoarelor Europei, limbile naționale; învățarea limbilor europene, fie ele de circulație largă sau limitată, pentru eliminarea frontierelor lingvistice; protejarea și cultivarea limbilor regionale și minoritare, multe dintre ele amenințate cu dispariția. S-a scris foarte mult despre rolul limbilor materne în dezvoltarea comunităților lingvistice. Românii știu, poate mai bine decît alte popoare, ce înseamnă să-și apere limba, nu în sensul respingerii ideii de a
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Astfel, pornind de la premisa importanței înțelegerii votului "deviant" și nu a votului "normal", Dogan a arătat că în țările în care clasa muncitoare este majoritară există o heterogenitate mai mare a comportamentului electoral decât în țările în care aceasta este minoritară 19. De altfel, numeroasele sale analize electorale au reliefat atât idiosincrazii ale votului feminin orientat preponderent spre partidele conservatoare 20, cât și importantele disparități regionale în comportamentele electorale. Cea din urmă remarcă a canalizat studiile doganiene spre domeniul ecologiei electorale
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
cu trei decenii în urmă care mai sunt relevante și astăzi. Cu ajutorul experților, Cutright a construit un index al dezvoltării politice. El a alocat fiecărei țări două puncte pentru fiecare an în care a existat un Parlament în care partidul minoritar a avut cel puțin 30% din locuri. A alocat doar un punct în cazurile în care partidul minoritar era mai slab, și niciun punct pentru anii în care nu exista niciun fel de Parlament. A utilizat același sistem de scoruri
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
al dezvoltării politice. El a alocat fiecărei țări două puncte pentru fiecare an în care a existat un Parlament în care partidul minoritar a avut cel puțin 30% din locuri. A alocat doar un punct în cazurile în care partidul minoritar era mai slab, și niciun punct pentru anii în care nu exista niciun fel de Parlament. A utilizat același sistem de scoruri pentru ramura executivă. Pentru o perioadă de 22 de ani, o țară putea acumula 66 de puncte. Cutright
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]