KorAP: Find »[drukola/base=miocardic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...49 50 51 ...235 >

5,864 matches

Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994

tip 2, apnee de somn, osteoartrită, boală de reflux gastroesofagian etc), limitarea moderată a activității fizice și/sau a stării de bine Inițierea terapiei obezității, farmacologic, chirurgie bariatrică. Monitorizare și management comorbidități. 3 Pacientul prezintă afectare severă de organ (infarct miocardic, insuficiență cardiacă, complicații cronice ale diabetului etc), limitări funcționale severe și alterarea stării de bine Intensificarea terapiei obezității. Management agresiv al comorbidităților. 4 Pacientul prezintă dizabilități severe, insuficiențe de organ, alterarea severă a stării de bine Intensificarea terapiei obezității. Îngrijiri

Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257

este radiosensibil, rezultatele radioterapiei ca metodă unică folosită în scop curativ sunt total nesatisfăcătoare. Chimioradioterapia cu intenție curativă se poate încerca în două situații: 1) bolnavi cu tumoră rezecabilă chirurgical dar inoperabilă din cauza unei alte boli asociate (ciroză hepatică, infarct miocardic recent etc); 2) bolnavi cu tumoră nerezecabilă dar fără metastaze. Rezultatele chimioradioterapiei sunt apropiate celor obținute prin intervenție chirurgicală (esofagectomie) și net superioae radioterapiei unice, cu condiția ca chimioterapia (5-fluorouracil+cisplatin) să fie administrată concomitent cu radioterapia și în doze

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
internării în spital, în salvare sau camera de gardă, anterior oricărei manevre diagnostice. Se folosesc mai multe tipuri de substanțe vaso-active: Vasopresina a fost primul medicament folosit pentru scăderea presiunii portale în HDS; din păcate are efecte adverse notabile (ischemie miocardică, intestinală, dureri abdominale, paloare, hipertensiune, edem pulmonar acut) care îi limitează folosirea. Utilizarea în combinație cu nitroglicerina scade efectele adverse. Doza recomandată 0,4-0,8 UI/min i.v. cu efect terapeutic în 30-70% din cazuri; a fost înlocuită de

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
după masă este calmată de ingerarea de alimente și nu evoluează de obicei cu vărsături. 6. Pleurezia diafragmatică dreaptă și pneumonia dreaptă se caracterizează prin modificări la nivelul aparatului respirator, febră, fenomenele dispeptice biliare lipsesc, sau sunt minore. 7. Infarctul miocardic posterior se instalează de obicei la un pacient cu antecendente cardiovasculare și EKG precizează diagnosticul. bTratamentul colicii biliare Colica biliară necesită repaus la pat [i dietă de cruțare hidro-zaharată. Se recomandă ceaiuri slab `ndulcite, compoturi [i supe de zarzavat, iar

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL Diagnosticul diferențial al colecistitei acute se face cu toate afecțiunile caracterizate clinic prin durere acută în hipocondrul drept: apendicită acută retrocecală, ocluzie intestinală, ulcer perforat, pancreatită acută. Trebuie excluse și afecțiunile pleuro-pulmonare (pleurezia diafragmatică dreaptă, pleurita, pneumonia), infarctul miocardic acut, sau afecțiunile cu localizare pe nervul intercostal (zona zoster, nevralgii), afecțiuni ale coloanei toraco-dorsale, colica renală dreaptă. PROGNOSTIC Mobilizarea calculului din infundibul cu repermeabilizarea cisticului și remiterea colecistitei acute este evoluția naturală în peste 80% din cazuri. Cu toate

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

aortic sub redacția Ioan Pop De Popa. Cărțile respective reprezintă monografii în premieră în literatura medicală românească, care nici azi nu și-au pierdut actualitatea. Iată azi o monografie care pune cap la cap cuceririle chirurgiei cardiace în domeniul revascularizării miocardice. Lucrarea umple un gol conceptual și faptic în literatura autohtonă bazată pe experiența trăită a doi distinși colaboratori ai mei. Justificarea apariției acestei lucrări se explică prin explozia suferințelor degenerative coronariene, adevărată amenințare a societăților moderne manifestate de la simpla angină

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
a două briante teze de doctorat, conduse de subsemnatul, susținute de Dr. Grigore Tinică intitulată Considerații actuale ale revascularizării de miocard în cardiopatia ischemică, București, 1996 și de Dr. Eugen Săndică intitulată Factori predictivi ai mortalității și morbidității în revascularizarea miocardică, București, 2000, ambele obținând nota maximă și recomandarea de a fi publicate in extenso, dar iată prezenta monografie înfățișează în mod succint, actualizat, aș putea spune totul despre esența în boala coronariană. Această lucrare nu trebuie să lipsească din biblioteca

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
și respect față de viața bolnavilor, conștiință și caracter curat care a culminat cu realizarea lor profesională, azi oferind aproape toată gama intervențiilor cunoscute în domeniu. Nu au omis din lucrare noile realizări tehnice, metodele hibride, chirurgia video-asistată, roboții în revascularizarea miocardică, terapia genică, revascularizare miocardică cu laser, chirurgia coronarelor pe cord bătând, chirurgia miniinvazivă din care unele au fost practicate de autori în premieră în România. Personalitatea celor doi s-a impus rapid, încât toată Moldova îi apreciază și nu mai

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
bolnavilor, conștiință și caracter curat care a culminat cu realizarea lor profesională, azi oferind aproape toată gama intervențiilor cunoscute în domeniu. Nu au omis din lucrare noile realizări tehnice, metodele hibride, chirurgia video-asistată, roboții în revascularizarea miocardică, terapia genică, revascularizare miocardică cu laser, chirurgia coronarelor pe cord bătând, chirurgia miniinvazivă din care unele au fost practicate de autori în premieră în România. Personalitatea celor doi s-a impus rapid, încât toată Moldova îi apreciază și nu mai apelează la alte centre

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
De Popa, Patologia chirurgicală a arterelor coronare, în Sistemul arterial aortic patologie și tratament chirurgical, vol. I, Editura Medicală, București, 1982, pp. 614-662). Punerea la punct a detaliilor privind tehnica chirurgicală, strategia și tactica intervenției, introducerea principiilor moderne de protecție miocardică și a tehnicilor de administrare a cardioplegiei au reprezentat pași mari făcuți în direcția alinierii chirurgiei coronariene din țara noastră la standardele unanim acceptate astăzi. O dată cu creșterea numărului de intervenții chirurgicale pentru boala cardiacă ischemică, cu abordarea unor bolnavi mai

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de left main: stenoze semnificative în porțiunea proximală a LAD și a arterei circumflexe; 3. Leziuni trivasculare (beneficiul în ceea ce privește supraviețuirea este mai mare când FE < 50%); 4. Leziuni bivasculare cu stenoză proximală semnificativă pe LAD și FE < 50% sau ischemie miocardică dovedită prin teste neinvazive; 5. Leziuni uni-/bivasculare fără stenoză proximală semnificativă pe LAD, dar cu o zonă extinsă de miocard viabil aflat la risc pe baza testelor neinvazive; 6. Angină invalidantă în ciuda tratamentului maximal neinvaziv, când intervenția chirurgicală poate

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
extinsă de miocard viabil aflat la risc pe baza testelor neinvazive; 6. Angină invalidantă în ciuda tratamentului maximal neinvaziv, când intervenția chirurgicală poate fi efectuată cu un risc acceptabil; în cazul în care angina nu este tipică, se impune obiectivarea ischemiei miocardice. Clasa IIa 1. Stenoză proximală semnificativă pe LAD; 2. Leziuni uni-/bivasculare fără stenoză proximală semnificativă pe LAD, dar cu o arie moderată de miocard viabil și ischemie dovedită prin explorări neinvazive. Clasa III 1. Leziuni uni-/bivasculare fără stenoză

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
semnificativă pe LAD, dar cu o arie moderată de miocard viabil și ischemie dovedită prin explorări neinvazive. Clasa III 1. Leziuni uni-/bivasculare fără stenoză proximală semnificativă de LAD, la pacienții cu simptomatologie discretă ce nu poate fi atribuită ischemiei miocardice sau care nu au primit un tratament medical adecvat și: (A) au numai o mică zonă de miocard viabil sau (B) nu au ischemie miocardică dovedită prin testele neinvazive; 2. Stenoze coronariene la limita semnificației (borderline stenoze 50-60% cu alte

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
proximală semnificativă de LAD, la pacienții cu simptomatologie discretă ce nu poate fi atribuită ischemiei miocardice sau care nu au primit un tratament medical adecvat și: (A) au numai o mică zonă de miocard viabil sau (B) nu au ischemie miocardică dovedită prin testele neinvazive; 2. Stenoze coronariene la limita semnificației (borderline stenoze 50-60% cu alte localizări decât left main) și fără ischemie dovedite prin explorări neinvazive; 3. Stenoze coronariene nesemnificative (< 50% din diametru). Indicațiile BAC la bolnavii cu angină instabilă

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
prin testele neinvazive; 2. Stenoze coronariene la limita semnificației (borderline stenoze 50-60% cu alte localizări decât left main) și fără ischemie dovedite prin explorări neinvazive; 3. Stenoze coronariene nesemnificative (< 50% din diametru). Indicațiile BAC la bolnavii cu angină instabilă/ infarct miocardic non-Q Revascularizarea chirurgicală a miocardului oferă avantaje în ceea ce privește supraviețuirea și dispariția simptomelor comparativ cu tratamentul medicamentos la bolnavii cu angină instabilă și disfuncție de ventricul stâng, în special la cei cu leziuni trivasculare. Stabilirea momentului operator capătă în aceste condiții

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
cu angină instabilă și disfuncție de ventricul stâng, în special la cei cu leziuni trivasculare. Stabilirea momentului operator capătă în aceste condiții o importanță aparte. Acolo unde se poate obține o stabilizare a pacientului și o reducere a progresiei ischemiei miocardice printr-o terapie medicală agresivă rezultatele intervenției chirurgicale se dovedesc a fi superioare. Indicații: Clasa I 1. Stenoză semnificativă de left main; 2. Echivalență de left main: stenoze semnificative în porțiunea proximală a LAD și arterei circumflexe; 3. Agravarea ischemiei

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
printr-o terapie medicală agresivă rezultatele intervenției chirurgicale se dovedesc a fi superioare. Indicații: Clasa I 1. Stenoză semnificativă de left main; 2. Echivalență de left main: stenoze semnificative în porțiunea proximală a LAD și arterei circumflexe; 3. Agravarea ischemiei miocardice în ciuda tratamentului maximal nonchirurgical. Clasa IIa Leziuni uni-/bivasculare incluzând stenoza proximală semnificativă pe LAD. Clasa IIb Leziuni uni-/bivasculare fără stenoză proximală semnificativă pe LAD. Indicațiile BAC la bolnavii cu infarct miocardic acut Revascularizarea chirurgicală precoce după un infarct

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
LAD și arterei circumflexe; 3. Agravarea ischemiei miocardice în ciuda tratamentului maximal nonchirurgical. Clasa IIa Leziuni uni-/bivasculare incluzând stenoza proximală semnificativă pe LAD. Clasa IIb Leziuni uni-/bivasculare fără stenoză proximală semnificativă pe LAD. Indicațiile BAC la bolnavii cu infarct miocardic acut Revascularizarea chirurgicală precoce după un infarct miocardic, deși practicată, a fost surclasată de folosirea pe scară largă în această situație clinică de maximă gravitate a tromboliticelor și angioplastiei. Beneficiul potențial al by-pass-ului aortocoronarian efectuat precoce după instalarea infarctului miocardic

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
în ciuda tratamentului maximal nonchirurgical. Clasa IIa Leziuni uni-/bivasculare incluzând stenoza proximală semnificativă pe LAD. Clasa IIb Leziuni uni-/bivasculare fără stenoză proximală semnificativă pe LAD. Indicațiile BAC la bolnavii cu infarct miocardic acut Revascularizarea chirurgicală precoce după un infarct miocardic, deși practicată, a fost surclasată de folosirea pe scară largă în această situație clinică de maximă gravitate a tromboliticelor și angioplastiei. Beneficiul potențial al by-pass-ului aortocoronarian efectuat precoce după instalarea infarctului miocardic constă în modificarea condițiilor de reperfuzie a teritoriilor

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
miocardic acut Revascularizarea chirurgicală precoce după un infarct miocardic, deși practicată, a fost surclasată de folosirea pe scară largă în această situație clinică de maximă gravitate a tromboliticelor și angioplastiei. Beneficiul potențial al by-pass-ului aortocoronarian efectuat precoce după instalarea infarctului miocardic constă în modificarea condițiilor de reperfuzie a teritoriilor infarctizate prin controlul compoziției, temperaturii și debitului soluțiilor cardioplegice și a reperfuzatului cu care este irigată zona de miocard aflată în condiții de ischemie acută. Cu toate acestea, intervenția chirurgicală la un

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
condițiilor de reperfuzie a teritoriilor infarctizate prin controlul compoziției, temperaturii și debitului soluțiilor cardioplegice și a reperfuzatului cu care este irigată zona de miocard aflată în condiții de ischemie acută. Cu toate acestea, intervenția chirurgicală la un bolnav cu infarct miocardic acut este rareori indicată, excepție făcând unele situații speciale când ischemia miocardică progresează în ciuda terapiei maximale nonchirurgicale. Este indicat by-pass-ul aortocoronarian de urgență la un bolnav cu infarct miocardic acut în cazul prezenței stenozei de left main, a leziunilor trivasculare

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
soluțiilor cardioplegice și a reperfuzatului cu care este irigată zona de miocard aflată în condiții de ischemie acută. Cu toate acestea, intervenția chirurgicală la un bolnav cu infarct miocardic acut este rareori indicată, excepție făcând unele situații speciale când ischemia miocardică progresează în ciuda terapiei maximale nonchirurgicale. Este indicat by-pass-ul aortocoronarian de urgență la un bolnav cu infarct miocardic acut în cazul prezenței stenozei de left main, a leziunilor trivasculare severe, a afecțiunilor valvulare asociate (secundare infarctului miocardic sau de sine stătătoare

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
acută. Cu toate acestea, intervenția chirurgicală la un bolnav cu infarct miocardic acut este rareori indicată, excepție făcând unele situații speciale când ischemia miocardică progresează în ciuda terapiei maximale nonchirurgicale. Este indicat by-pass-ul aortocoronarian de urgență la un bolnav cu infarct miocardic acut în cazul prezenței stenozei de left main, a leziunilor trivasculare severe, a afecțiunilor valvulare asociate (secundare infarctului miocardic sau de sine stătătoare), a leziunilor coronariene inadecvate pentru alte mijloace terapeutice. Complicațiile mecanice ce pot interveni în evoluția infarctului miocardic

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
situații speciale când ischemia miocardică progresează în ciuda terapiei maximale nonchirurgicale. Este indicat by-pass-ul aortocoronarian de urgență la un bolnav cu infarct miocardic acut în cazul prezenței stenozei de left main, a leziunilor trivasculare severe, a afecțiunilor valvulare asociate (secundare infarctului miocardic sau de sine stătătoare), a leziunilor coronariene inadecvate pentru alte mijloace terapeutice. Complicațiile mecanice ce pot interveni în evoluția infarctului miocardic includ defectul septal ventricular, insuficiența mitrală acută prin disfuncția ischemică a mușchiului papilar și/sau prin ruptura acestuia și

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
miocardic acut în cazul prezenței stenozei de left main, a leziunilor trivasculare severe, a afecțiunilor valvulare asociate (secundare infarctului miocardic sau de sine stătătoare), a leziunilor coronariene inadecvate pentru alte mijloace terapeutice. Complicațiile mecanice ce pot interveni în evoluția infarctului miocardic includ defectul septal ventricular, insuficiența mitrală acută prin disfuncția ischemică a mușchiului papilar și/sau prin ruptura acestuia și ruptura peretelui liber al ventriculului stâng (3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10). În caz de șoc cardiogen asociat este

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]