1,659 matches
-
și frustrărilor resimțite după ce energica și băiețoasa Rosie the Riveter a fost trimisă înapoi la bucătărie în perioada postbelică. Primul film de groază american a reciclat, ambalat și promovat un mit cu ajutorul unui personaj pe care unii îl pot considera mioritic. Este vorba de versiunea cinematografică a romanului lui Bram Stoker, Dracula, film produs în 1931, în plină criză economică. Președintele F.D. Roosevelt avea să spună că, în perioade critice, unul din drepturile fundamentale ale americanilor trebuie să fie freedom from
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
și coborârea lui Iisus în iad. Iadul personificat se tânguie într-un discurs ce cuprinde repetiții anaforice, proprii retoricii bizantine. Rituri funerare și elemente de bocet popular stau alături în „plânsul Maicii Domnului”; durerea Mariei capătă proporții cosmice și rezonanțe mioritice. Filoane populare conțin și predicile la Învierea lui Lazăr sau la Duminica Floriilor; motivul „amărâtă turturea” se întâlnește în cuvântarea la Întâmpinarea Domnului. V. știe să umanizeze lumea divină, apropiind-o de înțelegerea populară. În partea a doua a Cazaniei
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
perceperea ei În operele populare scrise În proză. Astfel, pornind de la vechile scrieri ajungem la sistemul filosofic al lui L. Blaga , ce conține o cantitate de poeticitate, Încât i s-ar putea pretinde cu greu o deplină coerență conceptuală. Spațiul-matrice mioritic ar reprezenta, după Blaga, specificul culturii noastre, porțiunea de omenească veșnicie În succesiunea generațiilor . Norocul, În acest caz, ar fi o entitate tutelară, posedând un anumit tipar stilistic, căruia individul nu i se poate sustrage. Analiza prozei românești urmează traseul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pe cele de resemnare manifestate În creația populară. Cel mai ingenios sistem filosofic din această perioadă, cel al lui Lucian Blaga, conține o asemenea cantitate de poeticitate, Încât i s-ar putea pretinde cu greu o deplină coerență conceptuală. Spațiul-matrice mioritic ar reprezenta, după Blaga, specificul culturii noastre, porțiunea de omenească veșnicie În succesiunea generațiilor. În acest caz, ar fi o entitate tutelară, posedând un anumit tipar stilistic, căruia individul nu i se poate sustrage. Specificul individual apare În entitatea numită
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
stă tot sub semnul iubirii de Dumnezeu. În film apare doar o replică a ei către Bologa : „Îți mulțumesc că ai vrut să mă iei de nevastă...” - în carte, cei doi sunt logodiți de părintele Boteanu, ca într-o nuntă mioritică dinaintea morții. Scopul propagandistic macro al ecranizării Pădurea spânzuraților este vehicularea situației românului care refuză să se supună unui imperiu. În spatele celui austro- ungar, spectatorul român al mijlocului anilor ’60 ghicea repede cizma rusească. Componenta naționalistă, pe care se va
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
De acolo nu poți să te întorci decât bolnav de nervi, ca studenta la filologie Doina din Rătăcire (1978), sau de cancer, ca arhitectul Andrei din Trecătoarele iubiri (1974). Finalmente, „rătăciții” pricep că locul lor a fost dintotdeauna în raiul mioritic socialist, pe care nu- l vor mai părăsi câte zile or avea. Portretul lui Ceaușescu intră tot mai des în cadru în filmele de actualitate. Un adevărat omagiu adus autocratului comunist este Zile fierbinți de S. Nicolaescu. Tema independenței României
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
o respectăm. încercînd atingerea unui maxim de obiectivitate în delicata misiune de cultivare a acestuia, colectivul profesoral al secției G arhitectură și design, are privilegiul, invidiat adeseori de alte secții, de a lucra cu talente speciale, specifice. Pare că materialul mioritic al secției este mai cornut. Nu de puține ori, G-ul este considerat favorizat al sorții. Aparența e...reală! E o realitate contemporană, benefică cetății, aceea că mulți participă voluntar (conștient, în sens civic), nu gratuit, la de-construcția, reconstrucția
PUNCTUL “G” DIN OGRADA LU' BÃNCILÃ LA PA$ SPR€ (PRIN) IOROPA. In: Apogeul by Ovidiu Ciumașu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1814]
-
cu atît mai mult, cu cît În ultimul timp este privită de pe poziții nefericite: ca să fim europeni, trebuie să uităm că sîntem români. Nu lipsesc chiar cazurile cînd ideea de național este luată În derîdere și chiar În zeflemea, spațiul mioritic fiind privit cu superioritatea unora ce, Întîmplător, Își duc viața aici, fără să aibă vreo legătură cu el. S-ar putea ca unii chiar să aibă dreptate; se cunosc cazuri de oameni care toată viața s-au considerat altceva decît
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
a lui George Enescu nu participă și Rapsodia română, ca și poemul simfonic Ungaria sau cele 19 rapsodii ungare pentru pian, În cazul lui Franz Liszt. Lucian Blaga vorbea despre orizontul spațial al inconștientului și solidaritatea sufletului românesc cu spațiul mioritic. Astăzi calificativul mioritic, folosit mai ales În discursurile de bășcălie, are cele mai nefericite conotații (a fi mioritic pare a fi sinonim cu a fi purtător al unei grave maladii infecțioase), așa Încît mai nimeni nu cutează a-l folosi
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Enescu nu participă și Rapsodia română, ca și poemul simfonic Ungaria sau cele 19 rapsodii ungare pentru pian, În cazul lui Franz Liszt. Lucian Blaga vorbea despre orizontul spațial al inconștientului și solidaritatea sufletului românesc cu spațiul mioritic. Astăzi calificativul mioritic, folosit mai ales În discursurile de bășcălie, are cele mai nefericite conotații (a fi mioritic pare a fi sinonim cu a fi purtător al unei grave maladii infecțioase), așa Încît mai nimeni nu cutează a-l folosi la modul serios
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
ungare pentru pian, În cazul lui Franz Liszt. Lucian Blaga vorbea despre orizontul spațial al inconștientului și solidaritatea sufletului românesc cu spațiul mioritic. Astăzi calificativul mioritic, folosit mai ales În discursurile de bășcălie, are cele mai nefericite conotații (a fi mioritic pare a fi sinonim cu a fi purtător al unei grave maladii infecțioase), așa Încît mai nimeni nu cutează a-l folosi la modul serios. Desconsiderarea valorilor românești, deloc nouă ca atitudine, nu-i caracterizează pe adevărații reprezentanți ai culturii
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
tradiționale, cu livezile încărcate de pomi plini de rod, cu Biserica ce îl are patron pe Sfântul Gheorghe și, mai ales, cu drumul ce duce către credință. Plasează Universul într un spațiu colinar, cu suișuri și coborâșuri, aidoma spațiului ondulat mioritic, din gândirea lui Lucian Blaga. Aidoma sufletului omenesc ce urcă și coboară pe scara trăirii. Creează o lume ancestrală am zice, îmbrăcată în port național, o lume surprinsă în zi de sărbătoare, duminica, după Sfânta Liturghie. Lumea satului. apa, fântâna
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
cărui imagine elaborată izvorăște parcă din sânul ei. O picătură egală etnografică dar și... „ecologică” prin dorința ei de-a rămâne ca o parte integrantă a naturii și a omului. O natură fără violențe, aducându-ne aminte de acel adagiu mioritic în care omul se reprezintă într-o lume paradisiacă, trăind in ritmurile cosmice ale acestuia.” (Radu Vasile) Moraru Teodor 1930 Pictor S-a născut la data de 24 septembrie 1930 în localitatea Ulieș, comuna Râciu, jud. Mureș. Studii: Școala Agricolă
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Cartea „De la lupul din sălbăticie la câinele lup din gospodărie” este rodul unei Îndelungate experiențe acumulate de colectivul de autori cu privire la creșterea și Îngrijirea unor rase de câini ciobănești, printre care a câinilor ciobănești german, cehoslovac, caucazian, carpatin și mioritic, cât și a altor rase de câini utilitari aflați În slujba omului. Prima parte a cărții are un caracter ușor narativ, privind istoria lupului din sălbăticie și În mod deosebit a celebrilor câini ciobănesc german și cehoslovac, cunoscuți sub denumirea
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Câinele ciobănesc carpatin, care este rodul preocupărilor, mai mult sau mai puțin conștiente ale ciobanilor și păstorilor, cât și a condițiilor naturale de mediu din cuprinsul Obcinelor Bucovinei. Din aceste preocupări și condiții Își trage seva și minunatul Câine ciobănesc mioritic. Probabil că Între timp, noi, autorii acestei cărți, vom reuși să finalizăm o documentare Începută cu peste 30 de ani În urmă În ținutul Bucovinei, și s-o concretizăm Într o carte În care să redăm frumusețile acestor câini românești
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
ca aproape În fiecare zonă geografică din lume să se formeze rase de câini ciobănești, În condiții climaterice specifice locului. După cum s-a mai arătat, și În țara noastră s au format două rase valoroase de câini ciobănești - carpatin și mioritic - În condițiile climatului și nevoilor deținătorilor din Obcinile Bucovinei, care au stârnit admirația și interesul multor străini. Din păcate, până să fie omologați ca rasă, Întreaga strădanie a asociațiilor de specialitate și a multor deținători zeloși al acestor admirabili câini
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Omul nu a avut niciodată În preocupările sale intenția de a crea noi specii de animale, doar pentru Înmulțirea și diversificarea raselor existente În cadrul speciilor, așa cum este rasa de câine ciobănesc german, rasa de câine-lup cehoslovac, câinii ciobănești carpatin și mioritic și multe alte rase. Rasa reprezintă un grup de câini ce se aseamănă din punct de vedere genetic și fenotipic, aparținând aceleiași specii, care Își transmite ereditar aptitudinile, caracterele și instinctele. Este rodul unei Îndelungate munci a omului, bazată pe
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
o evidență elementară decât prin muncă tenace, continuă și bine organizată. La noi funcționează însă legea eternă a minimului efort și a expedientului. Se muncește încă mult prea puțin la noi. Suntem, probabil, încă prea contemplativi, prea poetici, prea visători mioritici. și nu chiar întâmplător, spiritul faustic este detestat și el (de C. Noica, de pildă). Totul se rezolvă, s-ar zice, de multe ori, de prea multe ori, prea ușor, în zona noastră. O relație, un telefon, o recomandare, o
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Meițoiu „Stare de dor - poeți și pictori țărani” este trecut anul 1969 footnote>. Renumitul reporter arădean Emil Șimăndan reușește să ia un interviu renumitului pictor cu ocazia expoziției în care relatează cum a ajuns la București<footnote Emil Șimăndan - „Orizonturi mioritice transilvănene” footnote>. „Într-o zi mă pomenesc cu o telegramă în care se arăta că trebuie să mă prezint la București. S-a hotărât să mi se deschidă o expoziție personală de pictură naivă. Nu am plecat imediat, deoarece nu
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
tradiționale, cu livezile încărcate de pomi plini de rod, cu Biserica ce îl are patron pe Sfântul Gheorghe și, mai ales, cu drumul ce duce către credință. Plasează Universul într-un spațiu colinar, cu suișuri și coborâșuri, aidoma spațiului ondulat mioritic, din gândirea lui Lucian Blaga. Aidoma sufletului omenesc ce urcă și coboară pe scara trăirii. Creează o lume ancestrală am zice, îmbrăcată în port național, o lume surprinsă în zi de sărbătoare, duminica, după Sfânta Liturghie. Lumea satului. apa, fântâna
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
cărui imagine elaborată izvorăște parcă din sânul ei. O picătură egală etnografică dar și... „ecologică” prin dorința ei de-a rămâne ca o parte integrantă a naturii și a omului. O natură fără violențe, aducându-ne aminte de acel adagiu mioritic în care omul se reprezintă într-o lume paradisiacă, trăind in ritmurile cosmice ale acestuia.” (Radu Vasile) Moraru Teodor 1930 Pictor S-a născut la data de 24 septembrie 1930 în localitatea Ulieș, comuna Râciu, jud. Mureș. Studii: Școala Agricolă
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
perceperea ei în operele populare scrise în proză. Astfel, pornind de la vechile scrieri ajungem la sistemul filosofic al lui L. Blaga , ce conține o cantitate de poeticitate, încât i s-ar putea pretinde cu greu o deplină coerență conceptuală. "Spațiul-matrice" mioritic ar reprezenta, după Blaga, specificul culturii noastre, porțiunea "de omenească veșnicie în succesiunea generațiilor". Norocul, în acest caz, ar fi o entitate tutelară, posedând un anumit tipar stilistic, căruia individul nu i se poate sustrage. Analiza prozei românești urmează traseul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pe cele de resemnare manifestate în creația populară. Cel mai ingenios sistem filosofic din această perioadă, cel al lui Lucian Blaga, conține o asemenea cantitate de poeticitate, încât i s-ar putea pretinde cu greu o deplină coerență conceptuală. "Spațiul-matrice" mioritic ar reprezenta, după Blaga, specificul culturii noastre, porțiunea "de omenească veșnicie în succesiunea generațiilor". Norocul, în acest caz, ar fi o entitate tutelară, posedând un anumit tipar stilistic, căruia individul nu i se poate sustrage. Specificul individual apare în entitatea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
satului conceput ca sălaș al veșniciei, microunivers autarhic ce trăiește după legi implacabile, spațiu al originilor și al sacrului. Cultul copilului și al copilăriei, al mamei și al maternității, al pământului cu valoare mitică universală sau - mai particulară - de plai mioritic domină poezia și mitopoetica lui V. Caracterele esențiale ale creației sale sunt organic legate de lupta pentru afirmarea românismului: mesianism, cantabilitate clasicistă și folclorizantă, simplitate a formulelor, dramatism de esență baladescă, eminescianism transplantat pe solul modernității. „Păstrând proporțiile, el și
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
literare, V. este primul care evidențiază „mântuirea” ca formă supremă de afirmare a eului poetic eminescian: printr-o dramatică luptă a contrariilor, opoziția dintre „mă mântuie, părinte” și „mă-ntunec” izvorăște nu dintr-o credință dogmatică, ci din acel sentiment mioritic care la Eminescu transfigurează moartea în nuntă cosmică. V. a scris și trei „meditații dialogice”, specie mai apropiată de sfera literaturii atât ca mod de abordare a unor idei prin intermediul personajelor dramatice sau narative, cât și prin recursul la tratarea
VUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]