21,271 matches
-
tematică. Oglindindu-se în cele din urmă, primele apar însă distorsionate, ceea ce rezultă fiind de fapt imaginea reală a lumii totalitare. Romanele derepopesciene sunt foarte bogate în materie mitologică. Miturile apar sub forma unor aluzii, sau a unor referințe explicite (mitul paradisului), a unor scheme obsedante (mitul mesianic), dar reanimarea mitului se face și prin anumite aspecte tematice (mitul cainian) sau prin transplantarea unor personaje (numele mitic autorizând adeseori refacerea unui context ce permite interpretarea motivelor reperate, v. Moise). În primele
Mitul în romanul românesc postbelic by Evelina Cârciu () [Corola-journal/Journalistic/8148_a_9473]
-
urmă, primele apar însă distorsionate, ceea ce rezultă fiind de fapt imaginea reală a lumii totalitare. Romanele derepopesciene sunt foarte bogate în materie mitologică. Miturile apar sub forma unor aluzii, sau a unor referințe explicite (mitul paradisului), a unor scheme obsedante (mitul mesianic), dar reanimarea mitului se face și prin anumite aspecte tematice (mitul cainian) sau prin transplantarea unor personaje (numele mitic autorizând adeseori refacerea unui context ce permite interpretarea motivelor reperate, v. Moise). În primele cărți(Vânătoarea regală, F), articularea mitului
Mitul în romanul românesc postbelic by Evelina Cârciu () [Corola-journal/Journalistic/8148_a_9473]
-
distorsionate, ceea ce rezultă fiind de fapt imaginea reală a lumii totalitare. Romanele derepopesciene sunt foarte bogate în materie mitologică. Miturile apar sub forma unor aluzii, sau a unor referințe explicite (mitul paradisului), a unor scheme obsedante (mitul mesianic), dar reanimarea mitului se face și prin anumite aspecte tematice (mitul cainian) sau prin transplantarea unor personaje (numele mitic autorizând adeseori refacerea unui context ce permite interpretarea motivelor reperate, v. Moise). În primele cărți(Vânătoarea regală, F), articularea mitului este realizată cu inteligență
Mitul în romanul românesc postbelic by Evelina Cârciu () [Corola-journal/Journalistic/8148_a_9473]
-
a lumii totalitare. Romanele derepopesciene sunt foarte bogate în materie mitologică. Miturile apar sub forma unor aluzii, sau a unor referințe explicite (mitul paradisului), a unor scheme obsedante (mitul mesianic), dar reanimarea mitului se face și prin anumite aspecte tematice (mitul cainian) sau prin transplantarea unor personaje (numele mitic autorizând adeseori refacerea unui context ce permite interpretarea motivelor reperate, v. Moise). În primele cărți(Vânătoarea regală, F), articularea mitului este realizată cu inteligență, piesele mozaicului inițial fiind folosite pentru realizarea unui
Mitul în romanul românesc postbelic by Evelina Cârciu () [Corola-journal/Journalistic/8148_a_9473]
-
mitul mesianic), dar reanimarea mitului se face și prin anumite aspecte tematice (mitul cainian) sau prin transplantarea unor personaje (numele mitic autorizând adeseori refacerea unui context ce permite interpretarea motivelor reperate, v. Moise). În primele cărți(Vânătoarea regală, F), articularea mitului este realizată cu inteligență, piesele mozaicului inițial fiind folosite pentru realizarea unui nou puzzle prin care sunt luate în răspăr chiar structura mitică subiacentă și ascunsă a discursului ideologic, canonul oficial și codul moral-politic al vremii, dar în ultimele romane
Mitul în romanul românesc postbelic by Evelina Cârciu () [Corola-journal/Journalistic/8148_a_9473]
-
fiind folosite pentru realizarea unui nou puzzle prin care sunt luate în răspăr chiar structura mitică subiacentă și ascunsă a discursului ideologic, canonul oficial și codul moral-politic al vremii, dar în ultimele romane ale prozatorului(Ploile.., Împăratul...), insistența cu care mitul este folosit ca mijloc de discreditare a mitografiei partinice îl transformă într-o materie sterilă, retorica mitică degenerând în simple exerciții de virtuozitate, iar stilul mitic, supralicitat cu bună știință, discreditându-se prin redundanță. La scriitorii postbelici, ,,mitofilia" - cu un
Mitul în romanul românesc postbelic by Evelina Cârciu () [Corola-journal/Journalistic/8148_a_9473]
-
mai urmează calea subversiunii, dar caută totuși un mod alternativ de expresie care, permițându-i să se despartă de ideologic și să saboteze referențialitatea, dobândește tocmai prin acest lucru o semnificație etică. Dirijismului politic i se sustrage și Sorin Titel, mitul oferindu-i calea de a scăpa din realitatea nesatisfăcătoare și făcând posibil exilul autoimpus al prozatorului în ,, țara îndepărtată", spațiu ce rămâne, în ciuda toponimelor și a unei geografii concrete, un teritoriu miraculos, imaginar ce se constituie dealtfel într-o replică
Mitul în romanul românesc postbelic by Evelina Cârciu () [Corola-journal/Journalistic/8148_a_9473]
-
ale autorului. Despre un substrat mitic evaziv și doar vag insinuant se poate vorbi și la George Bălăiță (în Lumea în două zile). Revolta, dacă există, se manifestă prin intermediul încărcăturii simbolice a textului (asigurată de exploatarea unor elemente ale unor mituri celtice, creștine, chinezești), chiar dacă printr-o serie de ,,fișe pentru roman" desprinse din ziarele epocii, se conturează ca fundal al narațiunii perioada stalinistă. Renunțarea parțială la tutela mimesisului, densitatea nucleelor mitice, eroizarea și dezeroizarea, construirea unor personaje trăind deopotrivă în
Mitul în romanul românesc postbelic by Evelina Cârciu () [Corola-journal/Journalistic/8148_a_9473]
-
chinezești), chiar dacă printr-o serie de ,,fișe pentru roman" desprinse din ziarele epocii, se conturează ca fundal al narațiunii perioada stalinistă. Renunțarea parțială la tutela mimesisului, densitatea nucleelor mitice, eroizarea și dezeroizarea, construirea unor personaje trăind deopotrivă în istorie și mit pot fi privite și la Ștefan Bănulescu ca o tentativă de incriminare a ,,contrafacerii de mituri" în comunism - după cum demonstrează în monografia destinată scriitorului - Monica Spiridon, dar și prin încercarea de a scăpa presiunilor politice. Prezența mitului în romanul interbelic
Mitul în romanul românesc postbelic by Evelina Cârciu () [Corola-journal/Journalistic/8148_a_9473]
-
fundal al narațiunii perioada stalinistă. Renunțarea parțială la tutela mimesisului, densitatea nucleelor mitice, eroizarea și dezeroizarea, construirea unor personaje trăind deopotrivă în istorie și mit pot fi privite și la Ștefan Bănulescu ca o tentativă de incriminare a ,,contrafacerii de mituri" în comunism - după cum demonstrează în monografia destinată scriitorului - Monica Spiridon, dar și prin încercarea de a scăpa presiunilor politice. Prezența mitului în romanul interbelic se corela cu o tendință mai largă și inovatoare a literaturii române de evadare într-un
Mitul în romanul românesc postbelic by Evelina Cârciu () [Corola-journal/Journalistic/8148_a_9473]
-
în istorie și mit pot fi privite și la Ștefan Bănulescu ca o tentativă de incriminare a ,,contrafacerii de mituri" în comunism - după cum demonstrează în monografia destinată scriitorului - Monica Spiridon, dar și prin încercarea de a scăpa presiunilor politice. Prezența mitului în romanul interbelic se corela cu o tendință mai largă și inovatoare a literaturii române de evadare într-un spațiu arhetipal. În perioada postbelică acest gen de ficționalizare constituie și o formă de revoltă, de reactivitate împotriva apăsării totalitare, o
Mitul în romanul românesc postbelic by Evelina Cârciu () [Corola-journal/Journalistic/8148_a_9473]
-
insinuante - poetica mitologizării funcționează diferit la fiecare în parte. Analiza romanelor nu se poate așadar face decât în funcție de orizontul politic în care au fost scrise, chiar dacă, odată cu modificarea contextului, unele înțelesuri își dovedesc vremelnicia. Nu trebuie însă uitat faptul că mitul nu este în aceste cărți doar o strategie esopică, subversivă sau defensivă, ci și o structură complexă, romanul mitic presupunând, fie reciclarea unor motive mitice consacrate, resuscitarea unei lumi mitice prin anumite tipuri de situații/ personaje, printr-o anumită configurație
Mitul în romanul românesc postbelic by Evelina Cârciu () [Corola-journal/Journalistic/8148_a_9473]
-
Fie că este cuțit, secure, căuc, căldărușă sau lingură, și trebuie observată fascinația lui Mitroi pentru formele umile, fără mitologii înalte, dar cu o profundă rezonanță afectivă și domestică, obiectul-motiv evadează subit din propria sa natură și devine hieroglifă, efigie, mit. Materia se preschimbă prompt în concept; cuțitul devine Cuțit, securea, Secure, căucul, Căuc ș.a.m.d. Chipul uman însuși, în special acela feminin, a cărui sursă directă o constituie icoanele populare și pictura populară din zona Olteniei, în special aceea
Singurătatea lui Florin Mitroi(II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8152_a_9477]
-
a fost difuzat, în 1986, într-o emisiune în limba română a postului de radio BBC: "un poem în care năzuința meditativă heracliteană dureroasă e dureros contrazisă de sentimentul neputinței narcisice. Mă exprim într-o terminologie ce împletește filosofia cu mitul, deoarece poemul lui Ilie Constantin pe care l-am ales mai întâi confruntă, prin imagini trimițând chiar la acea filosofie și la acel mit, ideea curgerii eterne, imposibilă fără credința în lumea obiectivă; o confruntă așadar cu solipsismul cel mai
Celălalt by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8165_a_9490]
-
e dureros contrazisă de sentimentul neputinței narcisice. Mă exprim într-o terminologie ce împletește filosofia cu mitul, deoarece poemul lui Ilie Constantin pe care l-am ales mai întâi confruntă, prin imagini trimițând chiar la acea filosofie și la acel mit, ideea curgerii eterne, imposibilă fără credința în lumea obiectivă; o confruntă așadar cu solipsismul cel mai deznădăjduit, adică des-ti-nat să o anuleze. Celălalt se numește poemul, a cărui neagră concluzie - celălalt sunt eu - caracterizează o sensibilitate lirică, prin aceasta cât
Celălalt by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8165_a_9490]
-
Frunza separă apa în hidrogen și oxigen. Cele două gaze sunt înmagazinate într-o baterie de combustie, care le folosește pentru a produce electricitate. Bateria poate sta fie pe casă, fie lângă ea. Nocera, cercetător la Massachusetts Institute of Technology (MIT), subliniază că frunza artificială nu este un concept nou, însă cele dezvoltate până acum nu putea fi folosite la scară largă și erau foarte scumpe. Frunza lui Nocera este creată din materiale ieftine, care se găsesc peste tot, funcționează în
Copaci de laborator: Cercetătorii au creat prima frunză artificială () [Corola-journal/Journalistic/70445_a_71770]
-
al unei mari împliniri artistice. Spectacolele acestei noi producții se impun, după opinia noastră, printre cele mai bune ale timpului, după marile repere Otto Schenk și Patrice Chereau. Sven Bechtolf a știut cu inteligență, rafinament artistic și profesionalism să "recitească" mitul niebelungilor într-o viziune a omului modern care caută să descopere în legendă înțelesuri adânci ale existenței umane. Am văzut nenumărate producții pe DVD ale tetralogiei, unele dintre ele depărtându-se cu mult prin transpozițiile temporale forțate de sensul libretului
Ringul wagnerian pe Ringul vienez by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7045_a_8370]
-
de roman antropologic sunt pe deplin mulțumiți. Pasionații de romane de călătorie și de aventuri sunt satisfăcuți în mai mică măsură. Însă romanul descoperirii geografice constituie învelișul senzațional al cărții, aceasta fiind cartea ei de vizită. Călătoria spre începuturile timpului/mitului și ale tribului Mayoruna este miezul ideatic de o calitate literară certă. Negocierea iscusită de gen (amestecul dintre formulele populare amintite și calitățile literare originare specifice genului literary fiction) și stilul superior al romanului înscrie Revelație pe Amazon în istoria
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
intitulat Pleurer, Rire, Dire. În această carte spectaculoasă și surprinzătoare, diafană și crîncenă, se împletesc toate aspirațiile și traumele unei conștiințe scindate, iar ciclurile care ritmează discursul de forme și de idei, credințe ancestrale, elogiul nebuniei și homo ludens sau mitul lui Sisif spun totul despre reperele morale și despre proiectul de creație și de existență ale unui artist pe care istoria artei noastre de astăzi trebuie să-l recupereze și să și-l asume cu maximă urgență. Chiar dacă, la cei
Un artist revoltat: Alexandru Trifu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7048_a_8373]
-
cuiva care trăiește doar pentru ele, pentru imaginile care o iau înaintea realității. Și nu doar o anunță, ci o fac, lăsînd, la ceas de noapte, știre. Prin gura poetului vorbesc, din nou, zeii. Propovăduind întoarcerea, printr-un soi de mit cu sonurile, căutătoare de certitudini și îndoieli, ale întregii poezii moderne, la buna naivitate a omului care-și explică, alintîndu-se, mișcările elementelor: "dacă părul tău sună e pentru că visează/ dacă pleoapa ta înflorește e din cauza vântului/ dacă mâna ta urlă
Ce-am mai putea visa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7051_a_8376]
-
recomandată chiar recomandată în zilele călduroase, căci rularea vehiculului cu geamurile deschise nu este cea mai bună soluție, căci, pe lângă faptul că nu ajută la mari economii, poate afecta și eficiența mașinii. Alimentarea mașinii când este frig. Este doar un mit, conform căruia alimentarea în timpul dimineții sau serii, când combustibilul este mai rece și mai dens, face să încapă o cantitate mai mare în rezervor, De fapt, rezervorul este sub mașină, într-un loc ferit de căldură, deci nu se economisește
Economia de combustibil: Trucuri care nu funcţionează () [Corola-journal/Journalistic/70553_a_71878]
-
succesul Jurnalului de la Păltiniș al lui Gabriel Liiceanu a declanșat o modă a memorialisticii păltinișene, fiecare autor grăbindu-se după 1990 să-și vadă publicate amintirile legate de Noica, în virtutea unei logici impure care îi spunea că ceva din prestigiul mitului noician avea să se răsfrîngă asupra numelui propriu - dacă așadar realizăm că era mult mai greu după '90 să nu-ți publici notițele cu Noica decît să le dai tiparului, atunci înțelegem că jurnalul părintelui Dogaru nu păcătuiește prin graba
Filosoful întrupării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7057_a_8382]
-
atunci. Oare știu adevărat cum eram? Oare nu sunt obligat să țes despre mine o legendă, să fabric un text care să semene cu un vis, pentru motivul bun că istoria personală - nu mai puțin decât istoria colectivă - devine vis, mit ? De fapte nu mă îndoiesc, dar pentru gânduri nu pot să garantez. Reconstitui ca un psihanalist (subl. mea), ca un arheolog, cu multă răbdare, mintea mea de atunci", se scrie cu falsă neutralitate la pagina 53. Competența, invocată parcă pasager
Un epilog by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7058_a_8383]
-
cu părul încâlcit, cu chipul emaciat, purtând în priviri un fel de tristețe de dincolo de vremi și corpul necrozat, slăbit, îmbrăcat în niște pantaloni jerpeliți au început să-și taie șuvițe din părul său pentru a le păstra ca talismane, mitul era gata fabricat, iar "sanctificarea" sa putea să înceapă. Apologet al revoluției totale, Che renunța la orice privilegii implicit la funcția de ministru al Industriilor în Cuba, pentru a se lansa în noi aventuri revoluționare toate soldate cu eșec începând
Singuraticul argentinian by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7069_a_8394]
-
o reconstituire istorică judicios documentată - și de Jurnalul bolivian al lui Che printre altele -, destul de ortodoxă și lipsită de retorică romantică, militantisme, anticliamctică, iar pe de altă parte ceva nou, o perspectivă caleidoscopică. În prima abordare, Soderbergh vine în întâmpinarea mitului revoluționar pe o altă turnantă decât cea a epicului grandios așa cum o cere rețeta hollywodiană și un tip de spectator popcornist, și aparent fără a răspunde unor eticisme corectate politic. În a doua opțiune care face loc unei timide relativizări
Singuraticul argentinian by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7069_a_8394]