5,217 matches
-
rațională, argumentativă, adecvată esenței fenomenelor). Această perspectivă asupra trecerii de la mit la filosofie, de la non-rațional la rațional, este exprimată succint de W. Nestle: Mythos și logos, cu acești termeni noi denumim cei doi poli Între care oscilează gândirea omului. Imaginația mitică și gândirea logică sunt opuse. Prima este imagistică și involuntară și creează forme pe baza inconștientului, În timp ce a doua este conceptuală și intențională, analizează și sintetizează cu mijloacele gândirii conștiente (apud G. Most, 1999, p. 27). Cei mai mulți dintre cercetătorii care
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În raport cu care este gândit (logos, aletheia, palaia), de intențiile autorilor și de valorile culturale specifice paradigmelor (istorie, filosofie, retorică etc.) În care apare. Exprimând acestă viziune, C. Calame (1999, p. 142) afirmă: Asemenea altor forme de discurs, așa-numitele „narațiuni mitice” nu sunt cu nimic mai puțin logice, mai puțin „raționale” decât discursul teoretic și raționat. Ele sunt doar mai puțin formale și probabil orientate mai mult În direcția practicii. Departe de a opune mitul rațiunii, folosirea retorică a narativelor ficționale
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
instanțe, ambele Întemeiate pe folosirea reflecției critice: interogația individuală asupra unei probleme și dezbaterea ei publică. Nu este aici locul pentru a redeschide dosarul voluminos consacrat cauzelor, agenților și etapelor prin care „miracolul grec” a condus la desprinderea de gândirea mitică și religioasă și la deschiderea porților pentru un nou tip de gândire (laică, abstractă, pozitivă), care, peste secole, avea să conducă la societatea, tehnologia, cunoașterea științifică, economia, viața politică și industriile culturale care constituie, Împreună, lumea modernă. Ceea ce interesează este
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
P. Ricoeur, 1968, p. 1042). Interpretarea alegorică a mitului, creată de vechii greci și dezvoltată din vechime până În prezent aproape fără Întrerupere, are un caracter fundamental recuperatoriu: ea Încercă să salveze, prin diverse strategii interpretative, un sens pervertit de Învelișul mitic. Și, ca În orice act de căutare, atunci când „esența” ascunsă a fost găsită, mediul care o ascundea și care a fost mijlocul prin care am putut ajunge la acea esență este abandonat. Interpretările alegorice propuse de vechii greci au conturat
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ca o acumulare de relații logice Între unitățile constitutive, ca o mișcare, controlată prin jocul argumentelor și contraargumentelor, de la cunoscut la necunoscut, de la particular la general, de la eroare la adevăr, discursul filosofic va condamna cele două mecanisme fundamentale pentru gândirea mitică: substituirile metaforice (transformările unei figuri Într-alta, a unei acțiuni Într-alta) și construcția prin poveste (cronologia narativă funcționează ca mecanism de tip cauzal, astfel Încât Întâmplările povestite la Început le determină și le explică pe cele de la sfârșit). Logos-ul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a unei acțiuni Într-alta) și construcția prin poveste (cronologia narativă funcționează ca mecanism de tip cauzal, astfel Încât Întâmplările povestite la Început le determină și le explică pe cele de la sfârșit). Logos-ul elimină astfel principiile „bricolajului”, esențiale pentru gândirea mitică, și așază În locul lor mecanismele deducției și ale inducției, silogismul și argumentarea dialectică. Operele lui Platon și Aristotel vor consacra această configurație În care logos nu mai trimite la ideea de cuvântare, În care el ...a dobândit valoare de raționalitate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de cuvântare, În care el ...a dobândit valoare de raționalitate demonstrativă și se opune, atât În ceea ce privește forma, cât și În ceea ce privește conținutul, cuvântării din mythos. Se opune În ceea ce privește forma prin prăpastia dintre demonstrația bazată pe argumente și textura narativă a povestirii mitice. Se opune În ceea ce privește fondul prin distanța dintre entitățile abstracte ale filosofului și puterile divine ale căror aventuri dramatice sunt povestite de mit (J.-P. Vernant, 1974b, p. 198). În dialogurile platonice și În textele lui Aristotel, termenul mythos apare În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
transformându-l „În cel mai bun mod de exprimare a probabilului” (J. Pépin, 1958, p. 119). Astfel, atunci când jocul argumentelor nu reușește să facă evidentă sau cel puțin accesibilă o anumită idee, o povestire sau o secvență dintr-o povestire mitică arhicunoscută, ea poate oferi totuși o „imagine” aproximativă, dar sesizabilă a adevărului: În ochii lui Platon, mitul este uneori singurul mijloc de a atinge adevărul sau de a-l aduce mai aproape. Unele noțiuni nu pot fi pătrunse prin raționamentul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
făcut din perspective teoretice și metodologice variate precum istoria, lingvistica, psihanaliza, folcloristica, filosofia, sociologia, antropologia, științele politice, studiul comparat al religiilor, teoria literară, istoria artelor etc.; frecvent, aceste abordări au folosit definiții ale conceptului de mit și interpretări ale fenomenelor mitice opuse și chiar ireconciliabile. În plus și din nefericire, inserția conceptului În civilizația modernă s-a făcut sub semnul unei duble judecăți de valoare (și de excludere) operate de gândirea greacă a secolelor al VI-lea și al V-lea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
culturale mai profunde. O privire asupra bibliografiei de specialitate ne arată că „rădăcina” mitului a fost căutată În două direcții: a) În forme culturale presupuse a fi originare - riturile sau literatura orală; b) În manifestări spirituale Înglobante - „spiritul religios”, „gândirea mitică”, „psihologia primitivă”, „inconștientul” (individual sau colectiv). Chiar dacă acceptă faptul că nu putem identifica pretutindeni mituri „autonome”, o mare parte a cercetătorilor consideră că În toate culturile pot fi găsite mitologii, adică ansambluri de forme culturale incluzând mituri sau creații derivate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
frații Grimm, Atanasie Marienescu sau Nicolae Densusianu, fie cercetători erudiți sau popularizatori ai cercetării științifice) au depus eforturi substanțiale pentru crearea unui corpus omogen, articulat, semnificativ În ansamblul său. În acest proces de construcție, ei au contopit mituri și fragmente mitice propriu-zise Împreună cu numeroase alte componente: credințe, legende, teme din cântece epice sau lirice, frânturi verbalizate din ansambluri rituale sau magice, basme și povestiri etc. Ceea ce Înseamnă că alături de mitologiile „clasice” se pot așeza și diverse mitologii moderne (de la cele consacrate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
enormă, dată nu de acumularea a sute și sute de episoade (ca În cazul epopeii), ci de ideea unei rupturi fundamentale: „Începutul” se plasează Într-un timp al originilor sau măcar Într-un trecut Îndepărtat și exemplar, iar sfârșitul povestirii mitice marchează desprinderea de această epocă și de această lume și Începutul existenței așa cum este ea cunoscută de membrii societății În care mitul este narat (P. Cohen, 1969; M. Eliade, 1966; J. Fontenrose, 1971). O asemenea povestire se transmite de obicei
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
aceleași motive se regăsesc În miturile și poveștile unei populații. (C. Lévi-Strauss, 1973, p. 153) În general, această perspectivă strict textuală nu este considerată exhaustivă de majoritatea antropologilor - experiența dialogului cu cei care performau sau participau la performarea unei povestiri mitice le-a arătat că temele (unitățile de conținut) și criteriile formale nu au un caracter decisiv. Ceea ce Înseamnă că aceeași schemă epică poate fi uneori percepută și valorizată ca mit și alteori trăită și interpretată ca povestire obișnuită: În același
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În care mitul este narat, iar ritualul este presupus sau situații În care ritualul este executat fără dubletul povestit. În aceste cazuri, se consideră că termenul absent explicit este prezent implicit În memoria colectivă ca model exemplar, fie În povestirea mitică, fie ca performare efectuată cândva. De asemenea, există rituri care apar fără a se inspira dintr-un mit și care, În timp, creează o asociere cu o povestire mitologică (nouă sau adaptată) și mituri care se ivesc spontan și care
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
C. Kluckhohn, 1998, pp. 324, 330). Pe un alt palier, relația dintre ritual și mit a fost pusă În termenii relației complementare dintre acțiune și gândire - mitul este o raționalizare a actului ritual, ritul este o performare concretă a istoriei mitice: Cel mai adesea, ritul, cu valoare religioasă, nu este altceva decât ecoul liturgic al mitului: Îl repetă, Îl Încarnează, Îl joacă la nivel motric și afectiv, Îi asigură permanența și reproducerea. Invers, mitul autentifică ritul: Îl legitimizează și Îi conferă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pierdere a trăirilor originare și de Înlocuire a acestora cu sensurile exprimate și cuprinse În povestire. De aceea, pentru a Înțelege funcția unui mit Într-o anumită cultură trebuie să identificăm „etimonul”, adică ritul din care s-a născut povestirea mitică. De asemenea, semnificațiile ritului originar permit descifrarea sensurilor ascunse În narațiunea mitologică. În antiteză, pentru unii dintre urmașii lui Durkheim, mitul este forma inițială, deoarece prin el se exprimă „reprezentările colective” sau „ideologia” societății (vezi analiza din I. Strensky, 1987
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de acea societate, poate diferenția un comportament ritual de alte comportamente, poate sesiza diferența, ruptura dintre acțiunile uzuale și cele ceremoniale. Dar, dacă ritul i se impune ca o „evidență”, semnificația acestuia nu este de la sine evidentă. În antiteză, narațiunea mitică relevă, În simpla ei enunțare, o seamă de Înțelesuri. Chiar dacă acestea nu sunt cele mai profunde, mai subtile sau mai adecvate, ele permit un grad oarecare de interpretare spontană. Ritul este semantic obscur și, de aceea, el solicită acumularea, prin
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
violente, ale celor din afara sistemului cultural În care funcționează actele de vrăjitorie, reacții care au variat de la disprețul superior (fie el al filosofilor din Antichitate, fie al intelectualilor moderni), până la reprimarea sângeroasă (pentru felul În care constructele vrăjitoriei topesc teme mitice arhaice vezi M. Eliade, 1976, sau C. Ginzburg, 1996). Dacă dinamica internă a vrăjitoriei este proiectivă (anumite acte magice sunt performate pentru atingerea unui anumit țel), dinamica socială a vrăjitoriei se Întemeiază pe o mișcare retroactivă - un eveniment intervine pe
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
specialist. După L. Sullivan (1987, vol. VI, pp. 226-228), atribuirea bolii este strâns legată de concepțiile religioase și de constructele mitologice ale unei culturi. Autorul amintit identifică, Într-o analiză morfologică a mitologiilor din diferite culturi ale planetei, cinci surse mitice ale bolii: a) ființele divine supreme: În foarte multe mitologii, Demiurgul creează singur bolile și suferințele (ca o pedeapsă pentru pământeni). Alteori, dintr-o greșeală, le lasă să scape pe Pământ. Mitul cutiei Pandorei În care Zeus a pus toate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
consacrat de poziția sa În interiorul unei ierarhii religioase (preotul), sau o persoană consacrată de un anumit statut social („bătrânii” satului, liderul familiei, un șaman sau un vraci). Nu există Însă restricții de gen sau vârstă În ceea ce privește actorul sacrificiului. Frecvent, modelul mitic al sacrificatorului este dat de o anume divinitate din panteonul religios, care a inițiat acel sacrificiu și care a Întemeiat ceva printr-un act sacrificial sau prin propriul sacrificiu. Referindu-se la sacrificiile agrare, Mircea Eliade consideră că acestea sunt
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
o anume divinitate din panteonul religios, care a inițiat acel sacrificiu și care a Întemeiat ceva printr-un act sacrificial sau prin propriul sacrificiu. Referindu-se la sacrificiile agrare, Mircea Eliade consideră că acestea sunt repetări rituale ale unui scenariu mitic În care o divinitate omorâtă violent genera, din diferite părți ale corpului ei, fie Întregul cosmos, fie unele forme de relief, fie anumite specii vegetale: Sacrificiul de regenerare este o repetare rituală a creației. Mitul cosmogonic implică moartea rituală (adică
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
unui uriaș primordial, din trupul căruia au fost construite lumile, au crescut ierburile etc. Îndeosebi originea plantelor și a grânelor este pusă În legătură cu un asemenea sacrificiu. Am văzut că ierburile, grâul, vița-de-vie au Încolțit din sângele și carnea unei făpturi mitice ritualic sacrificate la Începuturi, În illo tempore. De fapt, sacrificarea unei victime umane pentru regenerarea forței manifestate În recoltă urmărește repetarea actului creației care a dat naștere semințelor. Ritul reface Creația (M. Eliade, 1992, p. 319; vezi și M. Eliade
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vorbesc despre ființe mai puternice decât noi. Mitul dezvoltă ceea ce gesturile conțin in nuce: un gest amenințător devine crimă, un gest de regret devine bocet, gesturile erotice devin povești despre iubire și moarte. Elementul de ca-și-cum din ritual devine narațiune mitică. În schimb, ritul confirmă realitatea mitului. În felul acesta, afirmându-se reciproc, mitul și ritul reprezintă o forță extraordinară În procesul de formare a tradițiilor culturale (W. Burkert, 1983, p. 34) Burkert susține că sacrificiul, adică omorârea rituală, substituie și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
acesta Îl prindea Într-un băț Înalt și apoi Îl așeza În partea de răsărit a casei. În orația sa, brădarul prezenta călătoria plină de primejdii pe care a făcut-o pentru a aduce bradul ritual și accentua, prin comparații mitice, calitățile și bogăția mirelui. Cei prezenți petreceau până la prânz, când brădarul pleca spre casa mirelui ducând o salbă de bani și cămașa mirelui. În unele zone, sâmbăta seara avea loc la casa mirelui și a miresei un ospăț al celor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
jurăminte; h) rituri consacratoare, care dramatizează finalizarea inițierii prin metafore ale morții și renașterii rituale (performarea ceremoniilor funerare și apoi a celor de naștere, transa și trezirea din transă, intrarea și ieșirea dintr-o colibă - identificată fie cu un monstru mitic care Înghite neofiții și apoi Îi scuipă transformați, fie cu pântecele matern). Ansamblul ceremonial Okipa al indienilor Mandan (din actuala regiune Dakota de Sud a Statelor Unite ale Americii), observat și descris pentru prima dată În 1832, reprezintă unul dintre cele mai complexe
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]