15,766 matches
-
îndemnul viitorului mitropolit al Moldovei, Grigorie Roșca, au ridicat o necropolă (1530-1532) de dimensiuni impunătoare la 200 m mai sus decât vechile ruine, rămase în urma distrugerii mănăstirii lui Petru I Mușat (1391). Petru Rareș a donat mănăstirii o serie de „moșii” și „ezerul Bilăul (probabil Bălătăul sau Colacul din Heci), cu toate gârlele lor”. Satul Heci mai este pomenit în documente și în anii 1444, 1453, 1514, ca moșie a Mănăstirii Probota. În 1618, potrivit uricului lui Gavril Movilă, satul Heci
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cu var și la nouă zile cheamă preotul să facă aghiazmă, acum când se dă iarăși de pomană. Următoarele pomeniri au loc la 40 de zile, la jumătate de an, la un an, la ziua numelui, la data morții, la Moșii de vară, la 7 ani, când se face și dezgropăciunea. Familia are datoria de a merge de 40 de ori la biserică la slujbe cu parastas (o farfurie cu plăcinte sau cozonac, colivă, fructe) și o sticlă cu vin - pausul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
După miezul nopții, merg cu colinda mare, însoțiți și de muzică, gospodarii satului. Cele mai cântate colinde sunt: O, ce veste minunată, Trei păstori, iar colinda mare se numea Ia sculați voi, boieri mari. În satul Heci copiii merg „cu Moș Ajun”. Sunt șase personaje: Moș Crăciun, 3 păstori și 2 îngeri. Cei mici, frumos costumați în îngeri, își spun rolurile: „În miezul nopții va veni Iisus cu pas domol Și vai de-acel ce-l va găsi Dormind cu suflet
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
colinda mare, însoțiți și de muzică, gospodarii satului. Cele mai cântate colinde sunt: O, ce veste minunată, Trei păstori, iar colinda mare se numea Ia sculați voi, boieri mari. În satul Heci copiii merg „cu Moș Ajun”. Sunt șase personaje: Moș Crăciun, 3 păstori și 2 îngeri. Cei mici, frumos costumați în îngeri, își spun rolurile: „În miezul nopții va veni Iisus cu pas domol Și vai de-acel ce-l va găsi Dormind cu suflet gol. Din somn, treziți-vă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ȘI OBICEIURILE DE PESTE AN Ca buni creștini, locuitorii comunei Lespezi respectă sărbătorile de peste an cu ritualurile specifice. - Sărbătoresc zilele de hram ale bisericilor din comună. - Boboteaza (aghiazma mare este ținută un an pentru alungarea furtunilor, a trăsnetelor și a bolilor). - Moșii sunt cunoscutele sâmbete ale morților, când cei trecuți în lumea veșnică sunt pomeniți în biserici, sunt bociți sau jeliți la cimitir. Pentru sufletul lor se aprinde o lumânare și se împarte mâncare, apă, băutură, vase și colăcei. - Sfintele Paște: - Postul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cu consola, secretair-ul, draperiile de catifea, covoarele ample, unele pe pereți, cu statueta, bibelourile, cristalurile, porțelanurile, vaze înalte și văsulețe transparente, șalul de pe pian, florile artificiale din vaze, lămpile nouveau style, pe picior de bronz patinat -, dar și casa lui moș Costache, vă mai amintiți? Cea din film. Criza economică din preajma primului mondial s-a soluționat prin izbucnirea conflictului armat, cea din '29 prin izbucnira celui de-al doilea război mondial. Cum va lua sfârșit criza din 2009 ne-o vor
Pe aripile crizei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7194_a_8519]
-
de vedere ideologic. Potpuriu Ultimul număr din decembrie 2007 al revistei Tomis este o treime dedicat sărbătorilor de iarnă, adică "urbanalităților", o a doua secțiune te invită în agora, și anume "Piața Ovidiu", iar restul este "Zona Liberă". Considerațiilor despre Moș Crăciun cînd etnologice, cînd ale unei emoții simple, plictisit-nostalgice (ou sont les neiges d'antan?) le-ar mai lipsi doar exercițiile de compunere pe tema: "Cum mi-am petrecut vacanța de iarnă". Cu toate acestea este partea cea mai interesantă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8771_a_10096]
-
oglindire se află și în cărțile sale" în triada postmodern-postmodernism-postmodernitate și felul în care criticul îmbină "fapta"/ faptul de cultură cu scrisul pentru a obține "Opera". Foarte interesant! În revistă încap de toate, un potpuriu ca și în sacul lui Moș Crăciun, "Simfonii aparent rigide" cu "Harry Potter? Se poate trăi și fără...", "Jurnal de opinii ușoare" al lui Grigore Șoitu eliberat de inhibiții și talent, de cartier, cu "Avangarda jazz-ului, la Sibiu" o cronică informată despre jazz, cu "Romantism
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8771_a_10096]
-
corelații subtile, o istorisire peste multe mări, pe care oricum ai fi crezut-o. Iar dacă nu, planșele reproduse la sfîrșit, poze și schițe de corăbii, basoreliefuri, reconstituiri, sînt un mic album de trezire a amintirilor. Din vremea cînd moșii moșilor noștri se pregăteau să treacă apele.
Trecerea Apelor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8782_a_10107]
-
9. Nu s-ar putea spune că "profețiile politice" ale lui Oscar Steinhardt nu s-au împlinit. Existența sa și a familiei sale avea să ia o întorsătură dramatică. El însuși își va pierde proprietățile succesiv (din Pantelimon, din Calea Moșilor, din Strada Armenească, de la Clucereasa, lângă Câmpulung, unde tot în interbelic fusese inginer 10 etc.), ajungând, după 1958, să locuiască împreună cu fiul lui într-o mică garsonieră din strada Ion Ghica, nr. 3. Avea să muncească până la vârsta de 79
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
marțială. La beția de la parastas, Gaițele lui Kirițescu și rudele lor cîntă o reminescență a Războiului de Independență: Ferentarul mîndru și frumos ca crinul/ Cînd pe mal se-arată tremură Vidinul. Înmormîntările urbei se fac pe muzică de fanfară militară. Moș Teacă mărșăluiește alături de trupă încă înainte de a împlini 15 ani și ca jucării pretinde un tambur major. Ajuns căpitan, cere gorniștilor să cînte scurt. Compune el însuși marșuri și respinge ideea unui recrut că adunarea ar fi și o operație
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
timpul primăverii, vesel sînt și eu... În schimb, legionarii din Bietul Ioanide mărșăluiesc pe cîntece cu text absurd înainte de a fi sinistru: Strigăm în ciuda sorții:/ "Să ne trăiască morții". Uneori însă, chiar militarii, care cunosc în materie de muzică, precum Moș Teacă, aproape doar semnalele codificate ale gorniștilor, trec la alte melodii. La un chef în cazarmă, ei pun să le cînte un recrut țigan, lăutar în viața civilă, care imită cobza cu o baionetă. Moș Teacă însuși, deplasat pe graniță
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
în materie de muzică, precum Moș Teacă, aproape doar semnalele codificate ale gorniștilor, trec la alte melodii. La un chef în cazarmă, ei pun să le cînte un recrut țigan, lăutar în viața civilă, care imită cobza cu o baionetă. Moș Teacă însuși, deplasat pe graniță la Kadikioi ascultă cîntecele de jale turcești ale unei Fatmé, vivandieră de vîrsta a treia. Pe front, Ștefan Gheorghidiu ascultă cîntece populare care îi ațîță dorul și neliniștea față de soția infidelă. Între liră și spadă
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
melcul, descîntat pe zi, să iasă abia la ceas de seară, cînd iarna prinde puteri. O mătușă, joimăriță, stîrnește furtuna, întîmpinată copilărește: "Mi-a fost frică, și-am fugit!". Lîngă sobă, țîncul adoarme în îndoieli: "Roagă vîntul să se-ndure." Moșul Ene, chemat în ajutor, zeitate de pădure, din cele pe care poți să le tragi de barbă e, totuși, să nu uităm, fratele morții. În figura lui, de moșneag cumsecade, aducînd însă în odaie frisonul unei înfricoșătoare eredități, se strînge
După iarnă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8922_a_10247]
-
de-a nu muri deodată". Melcul e luat acasă și devine obiectul unui ritual în gol: "Melc, melc/ Cotobelc,/ Plouă soare/ Prin fînețuri și răzoare,/ Lujerii te-așteaptă-n crîng,/ Dar n-ai corn/ Nici drept/ Nici stîng:/ Sînt în sîn la moșul Iene/ Din poiene;/ Cornul drept,/ Cornul stîng...// Iarna coarnele se frîng./ Melc nătîng,/ Melc nătîng!" O simplă dojană, care poartă, de fapt, toată povara ireversibilului. Gravitatea lucrurilor mărunte, consecințele faptelor mici sînt teme ale iernii. Nu bilanțurile ei scot la
După iarnă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8922_a_10247]
-
Hoșman este o biserică romanică din secolul al doisprezecelea. Este impresionantă. O zărești de departe, apare și dispare odată cu nenumăratele curbe de pe șosea. Ajuns lîngă zidurile fortăreței care o înconjoară, începe căutarea prin sat. Cine are cheile? Îl găsim pe moșul blînd, dispus să ne deschidă incinta curții și biserica. Flori din toate semințele, flori mov, doar mov, sînt răspîndite cu dărnicie la picioarele noastre. Ludicul naturii de la poalele unei cetăți, unei biserici pustii amînă, cumva, amarul. Încercăm toate cheile de la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9805_a_11130]
-
a doua oară, nebunii și mahmurii. Putința de a spune închipuirilor "umblați!" și de a le vedea ca realități. Altfel, "cal de lemn cu scări de tuci,/ Urși pitici jucând pe-o labă,/ O! de cînd nu-mi mai aduci,/ Moș Crăciun, moșneag de treabă!". Ca-n basmele cu locuri unde se trezește conștiința, "Moș Crăciun-Ce-Nu-Mai-Este,/ Pentru cea din urmă dată,/ Mi-ai lăsat o carte rea;/ Și citind în carte, iată,/ Am văzut din cartea ta,/ Că n-ai fost
Soiuri busuioace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9846_a_11171]
-
a le vedea ca realități. Altfel, "cal de lemn cu scări de tuci,/ Urși pitici jucând pe-o labă,/ O! de cînd nu-mi mai aduci,/ Moș Crăciun, moșneag de treabă!". Ca-n basmele cu locuri unde se trezește conștiința, "Moș Crăciun-Ce-Nu-Mai-Este,/ Pentru cea din urmă dată,/ Mi-ai lăsat o carte rea;/ Și citind în carte, iată,/ Am văzut din cartea ta,/ Că n-ai fost decât poveste." Toate întîmplările lumii mari sînt "triste jucării", din care a ieșit spiritul
Soiuri busuioace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9846_a_11171]
-
vrea să zguduie puțin somnolența telespectatorilor săi, scoțându-i din somnul uitării și al rațiunii, care poate naște și mai mulți monștri. Asta cu ocazia împlinirii a șaisprezece ani de la așa-zisa revoluție. Un profesor alcoolizat, un om vârstnic (un Moș Crăciun local) pretind că au fost chiar în vâltorile ei și, împreună cu redactorul emisiunii încearcă să recapituleze evenimentele. Dar când telespectatorii sună, comentând ceea ce spun ei, se dovedește că istoria în realitate nu a fost chiar atât de eroică. Atunci
Comedie neagră despre Revoluție by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9907_a_11232]
-
Virgil Mihaiu Într-o capitală unde copiii fac mari eforturi să și-l imagineze pe Moș Crăciun printre nămeți (iar de Bobotează natura pare să renască precum la noi în perioada Paștilor), edilii investesc milioane în decorația stradală. Nu e de mirare că absența brazilor este compensată prin "cel mai înalt arbore de Crăciun din lume
Corespondență din Lisabona - Iarna integrării noastre by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9931_a_11256]
-
nu se ceartă. Ei se despart în pace până la o nouă întrecere. Rescrie propoziția corectă pe linie. 1. ultima zi din an va fi marți. 2. știai că vineri vine vacanța? 3. țânțarii înțeapă în timpul nopții. 4. așteptăm să vină moș crăciun. 5. cocoșul s-a urcat sus pe gard. 6. după luna iunie, urmează luna iulie. 7. ursul doarme toată iarna în bârlog. 8. trenul care merge la bucurești are multe vagoane. 9. eu și cu mădălina mergem la teatru
Fişe de lucru din cabinetul de logopedie by Alina Biolan () [Corola-publishinghouse/Administrative/1145_a_2052]
-
iară cioc Bate-n nuc din loc în loc. Nucule cu frunza deasă, Sigur știu că ești acasă, Ușa dacă mi-o deschizi, Eu te curăț de omizi. Vine doctoru-n pădure Cu fes roșu și secure! (ciocănitoarea) Fundă roz are în moș, Iar în coadă are-un șorț. Rezemată stând pe scoarță Saltă capul ca de rață. Și cu ciocul târnăcop, Dă poc! poc! din loc în loc. OMIDA LACOMĂ O omidă cenușie cu picățele negre își ondula inelele și urca pe frunzele
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
a sistemului opresiv e suficient să aruncăm o privire asupra vieții hărăzite deținuților de conștiință, victime ale sacrosanctei "lupte de clasă": "Văzusem generali scormonind după coji de cartofi și mă cutremurasem. Văzusem deținuți sorbind tărîța caldă a porcilor, pregătită de Moș Bâră, bătuți cu biciul de gardianul Mayer, care nu-i putea alunga. Porcii directorului erau grași și deținuții erau scheletici". Moartea monseniorului Ghika este atroce: "La ora 13 și șase minute, a fost anunțat gardianul de serviciu că în celula
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
Sonete pe versuri de Mihai Eminescu, Flăcări negre - 7 Lieduri pe versuri de Alexandru Miran, ambele cicluri fiind interpretate de soprana Ioana Bentoiu și pianista Steluța Radu, Sonata pentru pian și vioară, op.14 - Adriana Mayer la pian și Diana Moș la vioară - și Cvartetul consonanțelor, op.19 în execuția cvartetului "Profil", în timp ce concertul- portret Ștefan Niculescu - 24 noiembrie - a inclus lucrări restituite de ansamblul "Archaeus": Sincronie 1, Echos 1, Triplum 2, Monophonie, Solo, Echos 2 și Sextuplum). Totuși, Violeta Dinescu
Avantaj muzica românească by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8971_a_10296]
-
peste ani și ani, tot ea e consolarea relelor repetate și infinit repetabile. Niciodată, într-un fel sau altul, n-a fost mai bine. Toate ideile romantice trăiesc în această pledoarie pentru eroii coborîți în bătătură și cinstiți ca niște moși buni. Însă nu pînă acolo unde se exaltă legăturile de sînge cu Roma, "patimă care domnește astăzi mai ales în Transilvania." Romantismul lui Kogălniceanu visează cu măsură: "Să ne ferim, domnii mei, de această manie care trage asupra noastră râsul
În urma unui târg de carte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9041_a_10366]