11,461 matches
-
Cioran («E. Cioran a ajuns ca Ceaușescu pe toate gardurile») și denigrează U.S. («Uniunea Scriitorilor se va desființa; s-o ajutăm să se prăbușească»); Având în vedere că în redacție se poartă dictatorial, socotind redacția si Oltenia ca pe o moșie proprie, devenind o piedică în dezvoltarea spirituală a acestei regiuni; Îl recuzăm pe Marin Sorescu din funcția de redactor șef al revistei «Ramuri». Menționăm că laureatul Premiului Herder nici nu primește salariul de la revista noastră, fiind salariat la edit. «Scrisul
MARIN SORESCU-IRONISTUL „SINGUR PRINTRE POEŢI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363155_a_364484]
-
Fisența - ambasadorul trimis de împărăteasa Ecaterina în Țară Românească, înfiata de Dimitrie Pârâianu. Mama Mariei, Catinca, era din neamul Brăiloiu din Craiova. După moartea soțului, s-a căsătorit cu vărul ei Dumitru Pârâianu, care a înzestrat-o pe Maria cu moșiile: Pometești, Adâncata (locurile în care își va petrece o parte din copilărie și poetul Alexandru Macedonski) și altele. În 1849, porucicul Alexandru D. Macedonski este înaintat la gradul de căpitan, iar în 1851 primește comandă unei companii în Batalionul model
MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE POEZIE ´´ALEXANDRU MACEDONSKI´´ -2014 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363234_a_364563]
-
DE CĂTE 7 ANI (INTERPRETĂRI INTERFERENȚIALE), de Paul Polidor, publicat în Ediția nr. 1551 din 31 martie 2015. Bismarck: 200 de ani de la naștere (1 aprilie 1815 - 1 aprilie 2015) După primii șapte ani ai copilăriei (I=1815-1822), petrecuți pe moșia de la Kniephof, de care Otto își va aminti toată viața cu nostalgie și chiar cu emoție, următorul set de șapte ani (ÎI=1822-1829) îl va găsi pe același copil, Otto von Bismarck (în urma unor demersuri ale mamei sale, Wilhelmine) învățând
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368473_a_369802]
-
28 de ani, îl găsește pe tânărul Otto adaptându-se cu greu activității de funcționar ... Citește mai mult Bismarck: 200 de ani de la naștere(1 aprilie 1815 - 1 aprilie 2015)După primii șapte ani ai copilăriei (I=1815-1822), petrecuți pe moșia de la Kniephof, de care Otto își va aminti toată viața cu nostalgie și chiar cu emoție, următorul set de șapte ani (ÎI=1822-1829) îl va găsi pe același copil, Otto von Bismarck (în urma unor demersuri ale mamei sale, Wilhelmine) învățând
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368473_a_369802]
-
privesc cu ochii vii, care ne amintesc pilduitoarele lor fapte de vitejie și dragoste neabătută de neam și țara, voievozi cu care ne putem mândri că au scris pagini de aur în istoria noastră, că au luptat ca să păstreze neatârnată moșia strămoșească, adevărat miracol, împotriva valurilor de năpăstuire. În liniștea ce ne înconjoară, parcă îi auzim uniți într-un singur gând: „Eu îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul”. Și nu întâmplător, deasupra ușii Arhondaricului stă scris: „Priviți la înaintașii voștri
MĂNĂSTIREA „SFÂNTUL GHEORGHE” DIN COMUNA ŢIGĂNEŞTI-TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368551_a_369880]
-
dulceața delicată. Vinul se poate degusta acum, dar și pește mulți ani, având potențialul de învechire foarte bun. Vinul este produs din strugurii culeși din cele 0,7 hectare de vită de vie aflate în proprietatea Alteței Sale Regale pe moșia de la Tohani, într-o serie limitată de cinci mii de sticle. Vinul „Principele Radu” a fost distins cu medalia de argint la Concursul Mondial de la Bruxelles (Merlot Anul I - 2010 - ediție limitată - 5000 sticle). Referință Bibliografica: Vinul „Principele Radu” produs
VINUL „PRINCIPELE RADU” PRODUS DE DOMENIILE TOHANI de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367880_a_369209]
-
-l căutăm pe Moș Crăciun, să-l cunoaștem și noi. Mai ales că moșul ăla negru și urăt, împreună cu ai lui îl căutau. - Daaa, stăpână! vorbi unul din cotani, și dacă mi-aduc eu bine aminte, nu-l prea iubeau moșii negri pe Moș Crăciun. De ce oare? - Mda, așa este, răspunse altă cotană. Stăpâna nu mai răspunse, dar se gândi: ,,O fi că Moș Crăciun, moșul nemuritor, o avea nevoie de ajutor. Cred că moșii negri și urâți l-au găsit
PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
-
1591 din 10 mai 2015 Toate Articolele Autorului Azi,când 10 Mai comemorăm, E zi de mare sărbătoare, Iar regilor noștri datorăm; Respect,iubire și onoare. Carol întâiul,e-ncoronat, Și a iubit țara română. Sub domnia lui s-a dezvoltat, Moșia noastră cea străbună. Ne-a lăsat marele domnitor, Pe-al său nepot pe tronul țării Ce-a iubit țara și-al ei popor Și a deschis drum prosperării. E Ferdinand întregitorul, Ce în România a domnit. El și-a iubit
ANIVERSARE 10 MAI de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368036_a_369365]
-
care a dus la unirea unei părți a clerului și a credincioșilor de aici cu Biserica Romano-catolică. Este enunțat faptul că odată cu ocuparea acestei regiuni de către habsburgii catolici, raportul de forțe trebuia schimbat în favoarea catolicismului, prin reînființarea episcopiilor romano-catolice, restituirea moșiilor către bisericile catolice și prin readucerea iezuiților în Transilvania. Deoarece câștigarea luteranilor și a calvinilor la catolicism era practic imposibilă, iezuiții și-au îndreptat atenția spre românii ortodocși, care erau mai numeroși decât celelalte națiuni „recepte” la un loc. Sunt
PARINTELE MIRCEA PACURARIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367326_a_368655]
-
vreo bucurie!), pe culmea Pravățului. Aici a fost adus și Regimentul 7o Dorobanți, format din oameni de fel de-ai locului sau din apropiere, care cunoșteau locurile, erau îndreptățiți și mai aprigi mai mult ca alții să-și apere pământurile, moșiile, casele și familiile ... (din..vol. “Întâmplări din viața mea. Convorbiri, mărturisiri și coresondență cu profesorul Gheorghe Pârnuță” de George Nicolae Podișor, aflat în curs de pregătire) Referință Bibliografică: Amintirile mamei, de Gheorghe Pârnuță / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
AMINTIRILE MAMEI, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367368_a_368697]
-
care a dus la unirea unei părți a clerului și a credincioșilor de aici cu Biserica Romano-catolică. Este enunțat faptul că odată cu ocuparea acestei regiuni de către habsburgii catolici, raportul de forțe trebuia schimbat în favoarea catolicismului, prin reînființarea episcopiilor romano-catolice, restituirea moșiilor către bisericile catolice și prin readucerea iezuiților în Transilvania. Deoarece câștigarea luteranilor și a calvinilor la catolicism era practic imposibilă, iezuiții și-au îndreptat atenția spre românii ortodocși, care erau mai numeroși decât celelalte națiuni „recepte” la un loc. Sunt
PARINTELE IOAN ALEXANDRU MIZGAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367330_a_368659]
-
între emigrare și toleranță (pp.71-76) urmărește rezultatul acțiunilor de catolicizare a românilor năsăudeni prin intermediul uniației. S-a constatat o creștere a emigrărilor românești din cauze religioase, politice, precum și material (de pildă în Țara Românească și Moldova clăcașii munceau pe moșiile boierești de opt ori mai puțin bogați decât iobagii din Transilvania). În locul celor plecați autoritățile ungurești și mai târziu habsburgice au început în fiecare an și în fiecare secol să aducă coloniști, ce s-au bucurat în primul rând de
PARINTELE IOAN ALEXANDRU MIZGAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367330_a_368659]
-
ȚARA TA, ROMÂNIA. Nu trebuie sa fi „școlit” prea mult, ca să-ți dai seama ce vor să facă ,,distinșii aleși” aflați în slujba puterilor oculte, cu România -țara pe care o conduc actualmente, după bunul lor plac, ca și cum ar fi moșia lui taică-so. De la istoria furată a României/Geto-Daciei și înlocuirea acesteia cu istoria etniilor migratoare (țigănești și huno-maghiare), precum și dispariția a cât mai multor dovezi, a continuității poporului geto-dac și a urmașilor acestora (adică noi românii), în spațiul carpato-danubiano-pontic, s-
DESCENTRALIZAREA ROMÂNIEI, SAU ULTIMII PAȘI SPRE DESFIINȚAREA EI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367492_a_368821]
-
ascultarea de paraclisier și predă educația civică elevilor. Deoarece vorbea copiilor despre Iisus Hristos, comuniștii din Râmnicu Vâlcea i-au interzis să mai propovăduiască celor mici învățătura creștină. A fost nevoit să părăsească mănăstirea și s-a retras la o moșie pe care călugării de la Cozia o aveau aproape de Caracal. Acolo a rămas un an și jumătate, de unde a fost luat de părintele Gherasim Iscu, starețul Mănăstirii Tismana. Acesta l-a ascuns la Schitul Ciclovina, județul Gorj. Mitropolitul de atunci al
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366742_a_368071]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Vocatii > MIHAIL RALEA Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 205 din 24 iulie 2011 Toate Articolele Autorului MIHAIL RALEA Mihai Ralea s-a născut la 1 mai 1896 la moșia familiei sale de la Huși, adică în casa Ecaterinei (născută Botezatu) și al lui Dumitru Ralea, magistrat, și tatăl Catincăi Ralea. Face cursul primar la Huși și Liceul Internat la Iași, absolvindu-l în 1914. Se înscrie, nu la Universitatea din
MIHAIL RALEA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366858_a_368187]
-
Doamna, soția domnitorului Alexandru Ioan Cuza, se naște la data de 17 iunie 1825, la Solești, într-o veche familie moldovenească, a Rosetteștilor . Elena Rosetti era fiica postelnicului Iordache Rosetti și a Catincăi, născută Sturdza. Copilăria și-o petrece la moșia părinților de la Solești, în ținutul Vasluiului, alături de cei trei frați: Constantin, Theodor și Dumitru. Primește de mică o educație aleasă, după severele principii pedagogice ale vremii, sub supravegherea directă a mamei. A învățat limba germană și franceză, pe care o
ELENA CUZA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366902_a_368231]
-
aleasă, după severele principii pedagogice ale vremii, sub supravegherea directă a mamei. A învățat limba germană și franceză, pe care o folosea cu deosebită eleganță. De la vârsta de șapte ani își continuă studiile particulare, cu guvernante și profesori străini, la moșia de la Șcheia a unchiului său Constantin Sturdza, alături de copiii acestuia și a altor rude apropiate. Împlinind cincisprezece ani, se stabilește la Iași, unde se familiarizează cu înalta societate. Aici îl cunoaște pe colonelul Alexandru Ioan Cuza cu care se căsătorește
ELENA CUZA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366902_a_368231]
-
ascultarea de paraclisier și predă educația civică elevilor. Deoarece vorbea copiilor despre Iisus Hristos, comuniștii din Râmnicu Vâlcea i-au interzis să mai propovăduiască celor mici învățătura creștină. A fost nevoit să părăsească mănăstirea și s-a retras la o moșie pe care călugării de la Cozia o aveau aproape de Caracal. Acolo a rămas un an și jumătate, de unde a fost luat de părintele Gherasim Iscu, starețul Mănăstirii Tismana. Acesta l-a ascuns la Schitul Ciclovina, județul Gorj. Mitropolitul de atunci al
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366831_a_368160]
-
de învățămînt. Ca profesor la Academia Mihăileană (1855-1860) și la Universitatea din Iași (1860-1864), S. Bărnuțiu a reușit să creeze o școală, să dea un număr de elemente bine pregătite, care au cerut reforme democratice, ca votul universal și exproprierea moșiilor boierești și mănăstirești. Și la Iași, de la catedrele pe care le-a deținut, el a cerut pentru masele împilate, drepturi politice și condiții de viață omenești. Cu tot programul școlar extrem de încărcat, Simion Bărnuțiu a fost atent, la manifestările vieții
SIMION BĂRNUŢIU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366941_a_368270]
-
Nicolae Titulescu, profesor universitar de drept civil, figură marcantă a diplomației europene în perioada dintre cele două războaie mondiale. *** S-a născut la 4/16 martie 1882 în familia unui distins avocat din Craiova, petrecându-și copilăria la țară, pe moșia tatălui său, în comuna Titulești, din județul Olt.Cursurile primare le-a urmat în cadrul pensionului Javet din Craiova, anual trecându-și examenele la Școala primară Obedeanu. Intră în 1893 cu media generală 10 în clasa I a liceului din Craiova
NICOLAE TITULESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366945_a_368274]
-
generoase”. Revenit în țară la vârsta de 75 de ani „își reia activitatea culturală”. Chiar în anul revenirii, în 1891, I.Ghica apare ca redactor în „Revista nouă” a lui B.P.Hașdeu. Din 1892 obosit și bolnav se retrage la moșia Ghergani. Trăia retras și se mulțumea să asculte operele publicate de Academie ale lui Hurmuzachi. Era îngrijit de soție și întreaga familie. Lordul Henri Steveley care a publicat în engleză „Antologii de poezii românești” i-a trimis tipărituri prin anul
DE DOUĂ ORI PRIM-MINISTRU ÎN VREMEA LUI AL. I. CUZA ŞI, TOT DE-ATÂTEA ORI ÎN VREMEA LUI CAROL I de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367483_a_368812]
-
de ani. Cine știe sau cine-și aduce aminte revista noastră, în primele numere ale ei, a vorbit și despre fratele său Pantazi Ghica, fost scriitor și prefect de Buzău care, pe timpul copilăriei a trăit o perioadă la Rușavățu, pe moșia părinților, așa cum se spunea și-n volumul „Viperești comuna despicată”, cum Tache Ghica din Ghergani a cumpărat moșie la Rușavățu de BUZĂU. ............................................................................................................................ • Date culese din pag . 1 - 94 „Opere” Ion Ghica. Glosar, bibliografie și introducere de Ion Roman / Ed. de
DE DOUĂ ORI PRIM-MINISTRU ÎN VREMEA LUI AL. I. CUZA ŞI, TOT DE-ATÂTEA ORI ÎN VREMEA LUI CAROL I de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367483_a_368812]
-
și despre fratele său Pantazi Ghica, fost scriitor și prefect de Buzău care, pe timpul copilăriei a trăit o perioadă la Rușavățu, pe moșia părinților, așa cum se spunea și-n volumul „Viperești comuna despicată”, cum Tache Ghica din Ghergani a cumpărat moșie la Rușavățu de BUZĂU. ............................................................................................................................ • Date culese din pag . 1 - 94 „Opere” Ion Ghica. Glosar, bibliografie și introducere de Ion Roman / Ed. de Stat pentru literatură și artă 1956. • **”Scrisori către V. Alecsandri”, pag. 114. • ***”Scrisori către V.Alecsandri „de la pag
DE DOUĂ ORI PRIM-MINISTRU ÎN VREMEA LUI AL. I. CUZA ŞI, TOT DE-ATÂTEA ORI ÎN VREMEA LUI CAROL I de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367483_a_368812]
-
pace, Londra redevine principalul centru comercial nord-european - acorda drepturi egale saxonilor și danezilor - se folosește de nobilimea saxona, nu o umilește; - pune saxoni la conducerea celor 4 unități administrative în care împarte țară - plătește oastea cu taxe (danegeld), nu oferă moșii confiscate, pământ - își trimite acasă grosul oștirii, păstrând doar 40 de corăbii în Anglia - încheie o alianță cu biserică: strânge zecime, obligă respectarea duminicii, elimină pagânismul, trimite misionari peste tot - umple visteriile bisericilor locale și e un contribuabil însemnat la
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367490_a_368819]
-
pe noi cărări Se vor slabi prin țări străine Vor fi tratați ca niște sclavi leproși Căci, doar așa vor strânge bani de-o pâine Iar noaptea-ntreagă-și plâng genunchii roși Odihna-nseamna doar coșmaruri multe Iar dorul de moșie e nestins Spălăm la fund bogați din alte culte Apoi mâncăm ce alții au respins Cu ce-s mai speciali că noi, străinii Când noi am fost aici de la-nceput De ce sunt trandafiri, iar noi doar spinii De ce, ei viitor
NE PLEACĂ TINERII DIN ȚARĂ de ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367555_a_368884]