1,257 matches
-
Fabula: Grigore Alexandrescu - Boul și vițelul, Câinele și cățelul; Jean de La Fontaine - Greierele și furnica etc. Legenda: Vasile Alecsandri - Legenda rândunicăi, Legenda ciocârliei; Călin Gruia - Povestea florii- soarelui; Alexandru Mitru - Legendele Olimpului etc. Basmul: Ion Creangă - Fata babei și fata moșneagului; Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Neghiniță; Marin Sorescu - Într-o poveste; Vladimir Colin - Basme, Fata de fum; Elena Zafira Zanfir - Codrin și Codrina, Viteazul Sarmi și domnița Zegetusa; Octav Pancu-Iași - Făt-Frumos când era mic; Florin Bican - Și v-am spus povestea-așa; Frații
ANEXE din 11 august 2015 la Ordinul nr. 4.711/2015 privind aprobarea unor programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, filiala vocaţională, profil pedagogic - Anexele 1, 2 şi 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
lângă Poiana Frumoasă își are cuibul un tâlhar pe nume Monacu Sevastian, care ar fi fost primul locuitor al acestor meleaguri. Acesta atacă drumeți ce duceau bogații spre Bucovina și își îngropa victimele într-un loc denumit și astăzi Groapă Moșneagului. Stelian Diaconu știe istoria de la bunicul său, Gheorghe Diaconu, care a fost strănepotul tâlharului. Se pare că după un timp de la stabilirea să în zonă, Monacu Sevastian își construiește casă, se căsătorește și are un copil pe care îl numește
Frumosu, Neamț () [Corola-website/Science/301633_a_302962]
-
au separat din nou de comună, reînființându-se comuna Bătrâni. Cu privire la modul de formare a acestei vechi așezări românești, există și o legendă, și anume: cu sute de ani în urmă, pe vatra actualei așezări Bătrâni, ar fi existat doi moșnegi, care aveau doi băieți și două fete. Împrejurimile fiind întinse, ei și-ar fi ridicat aici sălaș, punând stăpânire pe pământ. Copiii crescând, și-au făcut și ei gospodăria lor pe Valea Chiojdului, cel mare creând satul Chiojdu Mare, iar
Comuna Starchiojd, Prahova () [Corola-website/Science/301732_a_303061]
-
zi însorită de toamnă, culesul recoltei neputând aștepta, mai ales otava... Și, deodată, au răsunat împușcături, ce deveneau persistente, se auzeau strigăte de groază, neliniștea și neputința își dăduseră mâna, soldați înarmați se războiau cu femei casnice, cu pruncii, cu moșnegii; încep să ardă case, primăria este cuprinsă de flăcări, se aude o puternică detunătură din centrul comunei, care a băgat și mai mult oamenii în sperieți. Grupe de cătane răscoleau gospodăriile și, sub amenințarea baionetelor, se făceau coloane de nevinovați
Masacrul de la Treznea () [Corola-website/Science/299748_a_301077]
-
țărănească a poetului. El apreciază că solul "„cu o năframă în vârf de băț”" este prezentat ca "„un trimis din partea regilor Zulușilor”" nu ca un trimis al unui domnitor al Țării Românești. Prezentarea lui Mircea cel Bătrân ca pe un moșneag este un anacronism; de fapt Mircea avea între 40 și 45 de ani și era cu cel puțin 2 ani mai tânăr decât Baiazid. Atribuirea lui Baiazid a cuvintelor că va da calului ovăz din pristolul Sfântului Petru este, după
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
Cornel Udrea, « Lumea văzută de un român rupt în fund / ediția 2007» de Ion Cristoiu, «Epigrame» de Vasile Larco, «Câinele dizident» de Aurel Brumă , «Epigrame» de Elis Râpeanu , etc; ilustrații la «Capra cu trei iezi»-2002, « Fata babei și fata moșneagului»-2003 și «Povestea poveștilor»-2007,de Ion Creangă; «Eminescu în Bucovina» de Ion Dragusanul-2007; ilustrator, împreună cu Sorin Postolache, al volumelor «Declarația universală a drepturilor omului»-1998 și «Carta socială europeană revizuită»-2000 , editate de „Institutul român pentru drepturile omului(I.R.D.
Mihai Pânzaru-Editura Pim () [Corola-website/Science/308542_a_309871]
-
era organizată și condusă armata română. Compoziția picturii "Recrutul" a fost realizată cu o adâncime psihologică remarcabilă prin contrastul reușit dintre nepăsarea frizerului, bărbierului și gradatului în opoziție cu deznădejdea plină de spaimă a părinților recrutului, a babei și a moșneagului. Lucrarea este, în schimb, deficitară la amplasarea personajelor și în nerespectarea proporțiilor. Altfel, prin tehnici deosebit de simple, lucrarea este grăitoare și oglindește într-un anumit fel critica socială. Tematica militară l-a preocupat pe Octav Băncilă o lungă perioadă din
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Octav Băncilă a început să lucreze în vara anului 1907 primele schițe și tablouri care fac parte din ciclul compozițiilor intitulate "1907". Familia pictorului a menționat că Băncilă a început această activitate încă de la Broșteni unde l-a folosit pe moșneagul Lupu Erhan ca model pentru realizarea picturii "Înainte de 1907". În luna decembrie a anului 1907, artistul a expus două tablouri în cadrul unei librării din Iași. Din comentariile presei de atunci, respectiv a relatărilor periodicelor "Arta Română" și "Revista de Iași
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
o parte, "Dreptatea", care are în mână o cumpănă, și în cealaltă parte "Revoluția" care are un steag roșu în vînt. O altă lucrare pe aceeași temă este "Plugarii", cu patru boi la plug, mânați de un copil și un moșneag. Lucrarea mai este cunoscută și ca "La arat" sau "Bunicul și nepotul". Ea a fost și mai este confundată cu alte lucrări ulterioare care au aceeași tematică. Majoritatea lucrărilor pe care Octav Băncilă le-a expus în anul 1915 au
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
în lucrarea "" și "Ruga". Mihăiță, un copil aciuat pe lângă casa Băncilă, a fost folosit pentru mai multe lucrări dintre care se remarcă "Obositul, Mihăiță" și compoziția "April". Mai multe portrete a făcut țăranilor, cum este "" din Broșteni, portretele babelor și moșnegilor cu care a participat la expozițiile din anii 1914 și 1915 și portretele evreilor ca "Kol-Nidre" și "" de la Agapia. Multe dintre portretele executate de către Octav Băncilă au fost denumite "capete de expresie", așa cum era moda în acele timpuri. Portretele muncitorilor
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
care apare câte un flăcău și o fată se petrec în timpul în care aceștia se întorc de la coasă, având uneltele după ei. Așa sunt lucrările "Sfârșitul unei zile de muncă, Dragostea", "Popas în pădure, Întoarcerea din pădure" sau "Idila" unde moșneagul pare că-i povestește babei ceva din tinerețe, în timp ce ea deapănă fuiorul. Peisaje remarcabile fără personaje umane sunt "Casa de la munte, " și "Piatra Holdiței". Aceste imagini suferă, în schimb, de o fixitate a imaginii specifică fotografiei, fapt care contravine unei
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
acum târgul Sucévei. Acolo aminosindu-le fum de foc și fiind locul despre apă, cu pădure mănuntă, au pogorât pre mirodeniia fumului la locul unde este acum mănăstirea Ețcanei. Acolea pre acelaș loc au găsit o priseacă cu stupi și un moșneag bătrân, de prisăcăriia stupii, de seminție au fost rus și l-au chiemat Ețco. Pre carele deaca l-au intrebat vânătorii, ce omu-i și den ce țară este, el au spus că este rus den Țara Leșască. Așijderea și pentru
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
sunt urmate de semnul exclamării ca semn de punctuație final. Dacă sunt exclamative, și cele folosite în interiorul propozițiilor, fie că au sau nu funcție sintactică, sunt urmate de semnul exclamării, fără ca acesta să fie final: "Eu atunci haț! de sumanul moșneagului"; "Vai! am greșit!" Dacă nu sunt exclamative, majoritatea interjecțiilor folosite fără funcție sintactică în propoziție sunt despărțite de restul acesteia prin virgulă/virgule sau cuprinse între linii de pauză: "Am greșit, vai!"; "Aici e, vai, mai rău"; Aici e - vai
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
bolșevică de la atelierele muncitorești din Tighina din 27 mai 1919, fiind condamnat în contumacie de către autoritățile române la pedeapsa capitală. A fugit din România și s-a refugiat în Ucraina. Între anii 1922-1924, Grigore Borisov, cunoscut sub pseudonimul de Starîi (Moșneagul), a studiat la Universitatea Comunistă I.M. Sverdlov, activând în paralel în Comitetul de partid din regiunea Odessa. A fost redactor al primului ziar în limba română din RSSA Moldovenească, intitulat "Plugarul Roșu". Pentru a arăta că românii din Basarabia doresc
Grigore Borisov () [Corola-website/Science/309968_a_311297]
-
artistică a filmului au fost realizate de Ion Popescu-Gopo. Pe partea de regie, el a fost asistat de regizoarea moldoveancă Natalia Bodiul. Mai mulți critici de film au constatat că "Maria Mirabela" este inspirat din povestea " Fata babei și fata moșneagului" a lui Ion Creangă în care apar două fete: una bună și alta răutăcioasă. Cele trei personaje animate: Oache, Scăpărici și Omide simbolizează cele trei elemente vitale ale naturii: apa, focul și aerul, fără de care nu există viață pe pământ
Maria Mirabela () [Corola-website/Science/306247_a_307576]
-
Național al Cinematografiei. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că filmul "Maria Mirabela" este un basm cinematografic în care Ion Popescu-Gopo adaptează într-un stil propriu, plin de ingenuitate și candoare, povestea " Fata babei și fata moșneagului" a lui Ion Creangă. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Două fetițe, una bună, alta răutăcioasă, «doi crini cu ochi de poveste», parcurg lumea, în blugi și adidași, contemplându-i misterele
Maria Mirabela () [Corola-website/Science/306247_a_307576]
-
mapamond”". Acest film care combină jocul actorilor cu desenele animate este considerat mai degrabă "„un film agreabil, concret, de o profesionalitate de maestru”". Cele două fetițe care trimit la fata bună și fata rea din povestea " Fata babei și fata moșneagului" a lui Ion Creangă joacă simplu, dar cu „artă” de oameni mari. Unele secvențe (ca de exemplu episodul omizilor alungate) au efecte dramaturgice remarcabile, dar momentul final al întâlnirii cu Zâna Pădurilor pare a fi fals și lipsit de inspirație
Maria Mirabela () [Corola-website/Science/306247_a_307576]
-
inspirația de la începuturile carierei. Regizorul nu mai are "„marile momente de inspirație din urmă cu zece-douăzeci de ani”", fiind citat ca exemplu filmul "Maria Mirabela" în care Gopo a încercat să exploateze structurile ascunse ale basmului " Fata babei și fata moșneagului" încercând să-i descopere "„resorturi mitice și arhetipale esențiale - cum ar fi: câinele = pământul, părul = aerul, cuptorul = focul, fântâna = apa”". Scenaristul-regizor a transformat "elementul foc" într-un licurici, "elementul aer" într-un fluture și "elementul apă" într-un broscoi. Mihnea
Maria Mirabela () [Corola-website/Science/306247_a_307576]
-
nu știau să citească pentru a învăța textul, replicile erau de cele mai multe ori improvizate. Un critic contemporan, regizorul Mihnea Columbeanu, a afirmat că, în filmul "Maria Mirabela", Gopo a încercat să exploateze structurile ascunse ala basmului " Fata babei și fata moșneagului" încercând să-i descopere "„resorturi mitice și arhetipale esențiale - cum ar fi: câinele = pământul, părul = aerul, cuptorul = focul, fântâna = apa”". Scenaristul-regizor a transformat "elementul foc" într-un licurici, "elementul aer" într-un fluture și "elementul apă" într-un broscoi. Deasupra
Oache, Scăpărici și Omide () [Corola-website/Science/303431_a_304760]
-
problemele întâmpinate atunci când ai de-a face cu un grup de persoane foarte diferite, aspect ce sporește tensiunea. În afara membrilor juriului procesului penal, în acțiune mai sunt amintiți: judecătorul, paznicul, grefierul, paratul (numit în dezbateri "băiatul") și martorii (cunoscuți că "moșneagul" și "tânți de vizavi").
12 oameni furioși (film din 1957) () [Corola-website/Science/325967_a_327296]
-
tehnica filmului cu actori și desenele animate. Rolurile principale sunt interpretate de Draga Olteanu-Matei, Ion Lucian, Angela Similea, Florin Piersic, Constantin Fugașin și Virginia Mirea. Filmul începe cu prezentarea următorului rezumat: "„A fost odată o babă (Draga Olteanu-Matei) și un moșneag (Ion Lucian). Moșneagul a făcut un rămășag pe o punguță cu doi bani cu o zână bună, fermecată (Angela Similea), care era măritată cu Zmeul Zmeilor (Florin Piersic), care se lupta cu Făt-Frumos (Constantin Fugașin) pentru Ileana Cosânzeana (Virginia Mirea
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
actori și desenele animate. Rolurile principale sunt interpretate de Draga Olteanu-Matei, Ion Lucian, Angela Similea, Florin Piersic, Constantin Fugașin și Virginia Mirea. Filmul începe cu prezentarea următorului rezumat: "„A fost odată o babă (Draga Olteanu-Matei) și un moșneag (Ion Lucian). Moșneagul a făcut un rămășag pe o punguță cu doi bani cu o zână bună, fermecată (Angela Similea), care era măritată cu Zmeul Zmeilor (Florin Piersic), care se lupta cu Făt-Frumos (Constantin Fugașin) pentru Ileana Cosânzeana (Virginia Mirea). Dar punguța s-
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
un târg are loc un bâlci la care participă și un circ ambulant. Printre cei care se plimbă pe acolo sunt și doi tâlhari păguboși și un muzicant, care s-a îndrăgostit de fata unui aruncător de cuțite fioros. Un moșneag intră în hanul „La șapte cocoși” și-i povestește lui Bobilică, un bărbat proaspăt însurat, că găina babei sale s-a îndrăgostit de cocoșul de tablă de pe acoperișul casei. Găina a căzut cloșcă după cocoșul de tablă și a făcut
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
el, doi tâlhari, o zână, un circar și câte alte personaje hazlii își vor disputa punguța cu doi bani din povestea lui Creangă. Cadrul fantastic al acestei „fantezii muzical-umoristice”, combinație dintre „Punguța cu doi bani” și „Fata babei și a moșneagului”, e susținut prin îmbinarea filmului de animație cu cel jucat și cântat. Din păcate, textele lui Creangă rămân doar pretext în incoerența unei succesiuni de „numere” atractive. Pr. 2, secț. copii Chicago.”" "Rămășagul" a fost distins cu premiul II la
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
dela 7 la 77 de ani, povestea unui tînăr, care purta un costum ciudat ce semăna cu o piele de porc... După o sută de ani, Ion Popescu Gopo a realizat filmul... ”". Odată ca niciodată trăiau într-un sat un moșneag (Mircea Bogdan) și o babă (Eugenia Popovici). Amândoi erau bătrâni: moșul avea o sută de ani și baba nouăzeci. Ei erau posomorâți că nu aveau copii, iar într-una din zile baba i-a spus moșneagului ca a doua zi
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]