26,397 matches
-
sub domnia lui Ștefan cel Mare". Interpretarea istorică pe care autorii o asociau ctitoriilor sale a rămas totuși neașteptat de îngustă, căci "construcțiile din vremea lui Ștefan" au avut în mod cert și alte roluri în afară de a ilustra "dezvoltarea statului moldovean" și "lupta împotriva păgânilor otomani"98. Tocmai plasarea excentrică a unui astfel de comentariu ne îngăduie să apreciem remarcabila atractivitate a istoriografiei "tradiționale" centrată pe descrierea evenimentului politic și militar (histoire-bataille) capabilă să supraviețuiască atât diminuării textului, cât și concurenței
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
al editurii Sigma? Atât de puțin încât fragmentul, situat în cuprinsul unei reduse "cronici de istorie medievală", a putut fi integral redat în presă, ca probă incriminatorie: "1457-1504: domnia lui Ștefan cel Mare. După o domnie plină de războaie, voievodul moldovean se închină și el turcilor"125. În lecția de sinteză dedicată "evului mediu românesc în viziunea cronicarilor" era din nou menționat, dar citarea acestor notații a fost comprimată insidios, ajungând la forma: "un anume Ștefan cel Mare [...] remarcat, în viziunea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Părea că posteritatea domnitorului este definitiv compromisă de atâția ne-moldoveni lipsiți de respectuoasă afecțiune pentru "Ștefan cel Mare, sfânt pentru basarabeni, repugnat la București"138. Noua ediție a manualului incriminat reașeza imaginea domnitorului după așteptările cititorilor, confirmând că "voievodul moldovean a ilustrat cel mai bine politica domnitorilor români de apărare a independenței statelor pe care le conduceau"139. S-a scris, pe scurt, despre efortul său războinic, dar cu toate explicațiile și argumentele necesare amplasării lui în "cruciada târzie" din
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Române" se regăsea, de exemplu, un decupaj aproape identic cu cele din manualele de clasa a XII-a, unde erau amintiți succint aceiași voievozi. După cum era de așteptat, lecția culmina cu Ștefan și se încheia cu Mihai Viteazul. Domnia voievodului moldovean era apreciată, cu predilecție, în termeni cantitativi: a fost "cea mai lungă" din evul mediu românesc; conflictele cu turcii au fost, și ele, "numeroase", iar armata lui Mahomed al II-lea "mult mai numeroasă". Abilitățile domnitorului erau totuși descrise în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Ștefan cel Mare. În Basarabia de azi, după 13 ani de la declararea independenței, faimosul domnitor este văzut, la nivel oficial, mult mai restrictiv, atribuindu-i-se o anvergură mai localistă, regională, de proto-părinte al statalității moldovenești de la 1991, de "brav moldovean" care a luptat cu turcii dar și cu "dușmanii valahi"" (vezi Ștefan cel Mare între omagiere și interpretare dezbatere cu participarea unor istorici români de pe ambele maluri ale Prutului, în "Contrafort. Revistă a tinerilor scriitori din Republica Moldova", nr. 3-4, din
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
scris atunci: "anul 2004 este anul comemorativ al morții lui Ștefan cel Mare. Guvernul dă bani cu căruța pentru a transforma pomenirea în circ. Multe eforturi diplomatice ale ultimului an s-au concentrat pe aducerea în țară a sabiei domnitorului moldovean și pentru a pregăti albume omagiale. Multe orașe din Moldova atârnă ghirlande prin copaci pentru lumini festive la ceasul comemorării. Echipe de dansuri exersează tropotita și învârtita, pentru a-i primi pe oficialii care vor veni în pelerinaj în locurile
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
fotografie mare cu "românii din America", primiți oficial la palatul Cotroceni. 223 "Universul" de joi 2 mai 1929, p. 9. Tot aici a defilat un cortegiu istoric organizat pe epoci, "începând de la Daci și Romani, trecând prin epoca constituirii principatelor moldovene și muntene" etc. (Ibidem, numărul de miercuri 22 mai 1929, p. 3). "Astra" avusese însă un program comemorativ mult mai ambițios, diminuat de rivalitățile politice ale vremii, mai ales de inamiciția dintre Vasile Goldiș (președintele asociației) și Iuliu Maniu (Valer
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
al reducerii ponderii moldovenilor din totalul populației R.S.S.M., de la 65,4% în 1959, la 64,6% în 1970 și la 64,0% în 1979 (s.n. C.M.)" (Ibidem, p.115). 85 "La indicațiile Moscovei, elementele rusofile din rândurile scriitorilor și istoricilor moldoveni au încercat să acrediteze ideea lipsită de orice fundament științific a existenței unei culturi și istorii distincte a Moldovei dintre Prut și Nistru, separate de cultura și istoria României, respectiv ale Moldovei dintre Carpați și Nistru" (Ibidem, p. 116). 86
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
are o istorie proprie. Momentul este foarte bun pentru a discuta pe scurt, în termeni generali, despre femeile, și mai ales despre tinerele femei românce. Autorii studiului Nuovi italiani au observat cum acestea (împreună cu colegele lor de generație albaneze și moldovene) trăiesc "o experință precoce și intensă pe piața forței de muncă"86. Noi vorbim în general doar de două categorii, de bone și menajere care au ocupat primele pagini în presa italiană. Cu toate acestea, așa cum a subliniat și subsecretarul
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
întocmit programul Unirii, iar copacul a fost declarat „Castanul Unirii” căruia Vasile Alec sand ri i-a închinat versurile intitulate „Jurământ”: „Sub acest măreț castan, Noi jurăm toți în frăție Ca de azi să nu mai fie Nici valah, nici moldovean. Să fie numai români Într-un gând, într-o simțire Și să ne dăm mâini cu mâini Pentru a țării fericire.” (Din „Cronica de la Bucium” de Ioan Costache Enac he și Virgil Arsene, p.90) După 152 de ani, la
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
intitulată „Dicționar Univers cultural și literar vasluian”, Editura PIM, Iași, 2008 să nu aflăm un singur cuvânt despre realizările de o viață ale unui om ce și-a dăruit-o punerii în valoare a trecutului neamului românesc dintr-un județ moldovean, fără să mai amintim de creaț iile sale artistice și editoriale. Un profil, ex-bârlădean VASILE GHICA (Publicat în „Observator”- Tecuci, 27 VI/2008 .) De câteva zile, trei cărți, ʺNasc și la Tecuci oameniʺ, ʺChef pe Titanicʺ și ʺLa balamuc, birjar
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Lungeanu, Tu dor Pamfile, M. Lupescu, Victor Ion Popa și alți împătimiți ai curajului și condeiului, realizau la Bârlad „Calendarul no stru pe 1918”, din care peste două mii de exemplare fuseseră trecute și împărțite în Basarabia, mai ales pentru soldații moldoveni din armata rusească... După un asemenea „Calendar...” avea să răsară l a Bâ rlad revista Florile Dalbe, înainte să pornească la treabă „Însemnările literare” de la Iași, ori „Zburătorul” lui E. Lovinescu de la București. „Cea dintâi producție literară după războiul din
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și de tezaurele monetare de la Horgești și Prăjești (sec. VI-X. Epoca medievală ocupă și ea un loc aparte în cercetările specialiștilor băcăuani. Aceasta cu atât mai mult cu cât Bacăul a fost, pentru o perioadă, una dintre reședințele voievozilor moldoveni. Cercetările efectuate la Curtea domnească de la Bacău, începute chiar de către Iulian Antonescu, au oferit interesante piese de patrimoniu și un vast material de studiu. La acestea se adaugă și descoperirile din alte localități, printre care cele de la Tg. Trotuș, Adjudul
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
parte, prin teatralizarea narațiunii (id est prin "romanțare"), iar pe de alta, prin autoproiecția empatică într-un personaj delegat să joace pe scena romanului rolul autorului însuși. Ca în psihodramă. Oricum, cultivarea memorialisticii propriu- zise (model subiectiv-liric preferat de prozatorii moldoveni și în care Lovinescu însuși admite a-și fi împlinit "latura sa esențială și a rasei sale"7) era un moment necesar, ce se cerea depășit prin opțiunea pentru așa-numita "epică autobiografică" (model "obiectiv", ilustrat de creațiile ficționale ale
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
evoluție a literaturii criticului, de la expresia temperamentală (moldovenismul) la manifestarea ei voluntarist-"bovarică", intelectualist-burgheză. Nu trebuie omis apoi faptul că, în Istoria... din 1937, memorialistica era încadrată la categoria "poeziei epice rurale", criticul plasând-o în siajul sămănătorismului și poporanismului moldovean, pe o traiectorie previzibilă ce leagă romanele sadoveniene de scrierile cronicarilor, iar proza unui "contemporan" ca Radu Rosetti de textele savuros-ironice ale lui Negruzzi și Alecsandri sau de Suvenirile lui Gheorghe Sion. Interesantă e și selecția operată de Lovinescu pentru
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
față de viață și de valorile ei. În schimb, situațiile 3 și 4 corespund unei psihologii "diferențiate" conturate printr-o atitudine defensivă, contemplativă și complet dezinteresată, "moldovenismul" fiind asumat în felul unei predispoziții temperamentale generice, fără nicio legătură cu sufletul țăranului moldovean și al scriitorului sămănătorist (contemplativitatea e aici una de tip decadent-estetizant, ca în romanul proustian). Nuanțând, putem afirma că Lovinescu apreciază literatura sămănătorist-tradiționalistă (și, implicit, memorialistica) drept o literatură de tip tranzitiv-mimetic, exaltând viața ca valoare în sine, indiferent de
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
imuabilă a temperamentului său artistic ("moldovenesc"), înclinat către un anumit tip de creativitate (îndatorată "sămănătorismului"), și nu la voința bovarică de a scrie "altfel", i.e. o proză auster experimentală, de sentimente și idei generale, la antipodul elegiac-lăcrămoaselor producțiuni ale povestitorilor moldoveni. În mod previzibil, revenirea acasă declanșează ca de obicei automaticul impuls creator ("ca și anul trecut, avui senzația ciudată a unui singur ritm de viață, într-o materie nediferențiată"), deslușit mai întâi în ritmul roților de tren (stimul auditiv ce
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
al domeniilor publice, Lovinescu izbutea, poate, să compună un corect roman balzacian sau măcar o banală cronică de familie, fără pretenții de originalitate. Pentru că versatilul Lică e înfățișat aici într-o ipostază surprinzătoare, de ins nostalgic, sentimental (și el e moldovean!), ce se lasă copleșit, după oficialul discurs ținut pe peronul gării, de "șuvoiul amintirilor", memoria lui afectivă focalizându-se obsesiv asupra primelor experiențe erotice (mersul la curve, devenit rutină, capătă retrospectiv semnificația unui rit de trecere, marcând căderea în timp
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
1906), Evoluția sistemelor de morală (1921), traducător din limba franceză al lui Sienkiewicz și Gogol, membru de onoare al Academiei Române (1939). Îl amintim, de asemenea, pe Eugen Herovanu (1874-1956), deputat (1912), decan al baroului din Iași (1918-1928), primar al urbei moldovene, profesor de procedură civilă al Universității din Iași, iar apoi al celei din București de la încheierea Primului Război Mondial până în 1939. Eugen Herovanu este autorul studiilor Tratat teoretic și practic de procedură civilă. Organizare judecătorească și competința (1926), Principiile procedurii judiciare (1932
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
multă vreme nevasta murindu-i, așa că apariția unui copil din flori nu părea ceva de neconceput, mai ales că Tananica-i făcea menajul și a făcut asta până ce bătrânul Cehan, vechi neam de boieri și se pare că de domnitori moldoveni, a murit. Băiatul ei cel mare, Ion, este la Brașov acum și oricine l-ar vedea, cred că și-ar aduce aminte de Nicu Cehan, numai privindui chelia lucitoare și impozantă moștenită de la tatăl său. Acesta a ajuns inginer, dar
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Racoviță, însemnătatea lucrării de față ( ,,Dăinuiri dăneștene“ n.a. ) este încă și mai evidentă. Satul Dănești apare menționat ca atare încă din vremea lui Alexandru cel Bun. Cine citește documentele publicate de Gh. Ghibănescu, regăsește cu emoție printre numele vechilor răzeși moldoveni din veacurile al XIV - XVI-lea, numele unor familii care și astăzi încă trăiesc pe aceste meleaguri și au constituit și constituie dovada unei continiutăți și a unei prezențe dea dreptul tulburătoare și în orice caz deosebit de elocventă nu numai
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
iubește mai mult pe celălalt“, a spus Mărioara, al treilea copil dintre copiii familiei Buraga. O regăsim pe Eugenia Buraga într-o carte și un muzeu în casa din Dănești, soții Buraga au creat un crâmpei de veșnicie a țăranului moldovean. L-au imortalizat într-o carte. Este cea mai sigură metodă de a sfida timpul. în cartea ,,Dăinuiri dăneștene“ autorii au încercat să schițeze o adevărată obârșie a lucrurilor, pe baza unei documentări de-a dreptul impresionante. Astfel, satul natal
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
doi antagoniști este semnalată prin motivul podului, care marchează trecerea în altă etapă a procesului de maturizare a eroului. Cele două serii de evenimente se petrec întrun timp indeterminat, specific basmului, având ca spațiu al desfășurării „«cadrul fizic» al satului moldovean de sub munte“ (George Munteanu). Geografia miraculoasă, definitorie pentru specia basmului, se regăsește vag, prin câteva repere convenționale („ostrovul florilor“, tărâm al Sfintei Duminici, grădina ursului, pădurea cerbului fermecat, locul unde se bat munții în capete etc.). Evenimentele proiectate în acest
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
prin extremismul mijloacelor de luptă și prin tonul aprins. Desigur, însă, nu există omogenitate nici în interiorul acestor două categorii deoarece, spre exemplu, Petre Poenaru sau Grigore Alexandrescu sunt munteni, dar luminiști, iar I. Ionescu de la Brad și V. Mălinescu sunt moldoveni și revoluționari. Pe plan literar, o coagulare a ideilor pașoptiste nu s-a produs decât fragmentar prin cele câteva articole program relevante Introducția la Dacia literară scrisă de M. Kogălniceanu, fiind cel mai ilustrativ sau, la nivel individual, prin numeroșii
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
a acestor metode rezidă, probabil, în schimbarea unor focare de excitație cerebrală, fapt care modifică dinamica mozaicului cortical și permite organizarea unui focar de stază; cu alte cuvinte, nu mai permite reorganizarea corticală a unei crize de epilepsie. În folclorul moldovean anumite practici confirmă o subtilă cunoaștere a psihologiei copilului. La Tecuci, Galați, Dorohoi, copilul fricos și timid trebuie să atingă un mort19. Este o metodă pedagogică foarte bună, actul de curaj în general asigurând tonusul scăzut al unor timizi, fricoși
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]