1,315 matches
-
Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 77,80 hectare. Aria protejată este inclusă în situl de importanță comunitară - "Călimani - Gurghiu" și reprezintă un areal împădurit cu specii forestiere de molid ("Picea abies") cu o vârstă de peste 170 de ani (90%) și fag ("Fagus sylvatica" 10%). Fauna rezervației este una bogată și variată în specii de mamifere și păsări; dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" (anexa I-a) 92
Molidul de rezonanță din Pădurea Lăpușna () [Corola-website/Science/324449_a_325778]
-
Moldoviței, precum și filiale fără biserici la Frumosu, Paltin și Sadova. Prin decret episcopal, a fost înființată la 1 august 1939 Parohia Vama prin desprindere de Parohia Câmpulung. Noii parohii i-au fost arondate comunitățile catolice din Argel, Deia, Frumosu, Moldovița, Molid, Rus pe Boul (Paltin), Vatra Moldoviței, Eisenau (Prisaca) și Freudenthal. Ca urmare, Parohia Câmpulung a devenit o simplă parohie orășenească fără filiale. Ca urmare a încheierii Tratatului româno-german prin care locuitorilor germani ai României li se permitea să emigreze în
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
1908, Pojorâta - cu Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din 1893, Prisaca Dornei - cu Biserica "Înălțarea Sfintei Cruci" din 1911, Vama - cu Biserica "Nașterea Sfintei Fecioare Maria" din 1886 și Vatra Moldoviței - cu Biserica "Sf. Ana" din 1891) și 1 fără biserică (Molid). În biserica parohială din Câmpulung Moldovenesc se celebrează zilnic liturghii, la Fundu Moldovei, Moldovița, Pojorâta și Vama o dată la două săptămâni (într-o duminică două și în alta trei filiale), iar la Prisaca Dornei și Vatra Moldoviței (Valea Stânei) se
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
în luna iunie 1988 de către I.P.S. Părinte Arhiepiscop Teofil Herineanul. Se spune că la construirea altarului original s-au folosit șapte feluri de lemn: brad, mesteacăn, plop, ulm, stejar, fag și paltin. La noua construcție s-au folosit doar rășinoase: molid și brad. În anul 2003 au început lucrările de renovare a sfintei biserici în interior și exterior, impuse de starea de degradare a acesteia. Astfel la exterior a fost reparat acoperișul de tablă, a fost revopsită integral, au fost schimbate
Biserica de lemn din Măguri-Răcătău, filia Teleni () [Corola-website/Science/323632_a_324961]
-
una specifică în cea mai mare parte habitatelor montane, cu păduri de conifere sau de foioase, păduri în amestec, tufărișuri de arbusti și ierburi de luncă, de pajiște sau de stâncărie. Păduri de conifere cu arboret de brad ("Abies alba"), molid ("Picea abies") zadă ("Larix"), pin ("Pinus"), tisă ("Taxus bacata"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"); Păduri de foioase: fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), frasin ("Fraxinus"), tei ("Tilia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
pe lună. Prin decret episcopal, la 1 august 1939 se înființează Parohia Vama prin desprindere de Parohia Câmpulung, ca paroh fiind numit preotul Ernst Haik, născut în Iacobeni. Noii parohii îi sunt arondate comunitățile catolice din Argel, Deia, Frumosu, Moldovița, Molid, Rus pe Boul (Paltinu), Vatra Moldoviței, Eisenau (Prisaca) și Freudenthal. Parohia Vama s-a desființat în timpului celui de-al doilea război mondial, ca urmare a emigrării în Germania a majorității credincioșilor romano-catolici (care erau de etnie germană), iar biserica
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
sare din apropierea lacului este acoperit cu un strat argilos pe care se dezvoltă o gamă arboricolă diversă; cu specii de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), frasin ("Fraxinus excelsior"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus sylvestris"), jugastru ("Acer campestre"), plop tremurător ("Populus tremula"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), păducel ("Crataegus monogyna"), măr pădureț ("Malus silvestris"), alun ("Corylus avellana"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe elemente floristice
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
BBC a organizat un concert în cinstea aniversării a 60 de ani de la sfârșitul războiului. Începând cu anul 1947, în fiecare an s-a organizat o ceremonie de Crăciun în Piața Trafalgar. Orașul Oslo oferă Londrei în fiecare an un molid sau, uneori, un brad, ca mulțumire pentru ajutorul pe care Regatul Unit l-a oferit Norvegiei în cel de-al doilea război mondial. Ca parte a tradiției, Lordul Primar al Westminster-ului vizitează Oslo spre sfârșitul toamnei pentru a lua parte
Piața Trafalgar () [Corola-website/Science/324218_a_325547]
-
sitului este ROSCI 0156 . Pădurea este proprietate de stat. Din anul 2004 este în custodia Direcției Silvice Piatră Neamț. Dacă inițial avea 173 ha, actual are 190 ha. Are o suprafață de 190 ha. În rezervație găsim specii arboricole de molid (Picea abies), brad (Abies albă) și fag (Fagus sylvatica). Izolat mai apar și exemplare de ulm (Ulmus Montană), alun (Corylus avellana), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), scorușul (Sorbus aucuparia) . Provine de la Vârful Goșmanu aflat în apropiere. Rezervatia Pădurea Goșman este
Pădurea Goșman () [Corola-website/Science/325625_a_326954]
-
de om, al cărui arboret variază că vârsta înălțime și dimensiuni, de la uriași bătrâni de sute de ani ce ating înălțimi de peste 60 de metri cu diametru la baza de 150 de cm (lucru rar întâlnit în pădurile virgine de molid din România), până la puieți mici abia instalați. Predominanți rămân însă arborii bătrâni cu înălțimi de 40-55 m și diametru de 30-70 cm. Specificul versantului gazdă îl constituie ondularea să precum și inclinarea între 25-45 grade Situl se află într-o stare
Pădurea Goșman () [Corola-website/Science/325625_a_326954]
-
aval și Dorna-Arini în amonte. Valea are o lățime care variază între 150 si 200 m, pereții reliefați prin versanți foarte abrupți având înălțimi ce variază între 200 si 300 m. Date generale: Cea forestieră este reprezentată de arborete de molid în care apare sporadic fagul, paltinul și mesteacănul. Vegetația arbustivă este reprezentată de afin și merișor. Flora este specifică stâncăriilor, aici găsindu-se: Râul Bistrița este deosebit de bogat în pești: Dintre amfibienii și reptilele care trăiesc pe teritoriul rezervației sunt
Cheile Zugrenilor () [Corola-website/Science/325738_a_327067]
-
o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în sud-vestul țării, în grupa muntoasă Munâilor Banatului. Flora arboricolă este constituită în cea mai mare parte din specii de fag ("Fagus sylvatica"); în amestec cu brad ("Abies") și molid ("Picea abies L."), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petrea"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii floristice de cornișor ("Ruscus hypoglosum"), ghimpe ("Ruscus aculeatus"), sau floarea-semenicului ("Antennaria dioica"), brândușa galbenă ("Crocus moesicus"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), o specie de garofiță
Bârzavița () [Corola-website/Science/325758_a_327087]
-
a florei și faunei sălbatice din gruparea montană Retezat-Godeanu (munți aparținând lanțului carpatic al Meridionalilor). Floră rezervației este constituită din arbori și arbuști cu specii de: (fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), frasin ("Fraxinus excelsior"), brad ("Abies"), tisa ("Taxus baccata"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus sp."), ienupăr ("Juniperus communis"), alun ("Corylus avellana"), alun turcesc ("Corylus colurna"), vișin turcesc ("Prunus mahaleb"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), cărpinița ("Carpinus orientalis"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), afin ("Vaccinium myrtillus L."), cornișor ("Ruscus hypoglossum"), scumpie ("Cotinus coggygria"). La nivelul
Coronini - Bedina () [Corola-website/Science/325817_a_327146]
-
al Occidentalilor. Rezervația naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în sud-vestul țării, în Munții Banatului. Flora rezervației este constituită din arboret de fag ("Fagus sylvatica"), molid ("Picea abies"), carpen ("Carpinus betulus"), tei ("Tilia"), frasin ("Fraxinus"); arbusti de scumpie ("Cotinus coggygria"), ghimpe ("Ruscus aculeatus"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), tulichină ("Daphne mezereum"), soc roșu ("Sambucum racemosa"), caprifoi ("Linocera xylosteum"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe
Izvoarele Carașului () [Corola-website/Science/325857_a_327186]
-
structură mixtă metal-lemn este acoperită cu placaj . Structura centrală este sudată de fuzelaj și suportă instalația trenului de aterizare care este escamotabil . La extremitățile planului central se află ferurile de prindere a aripilor laterale . Acestea sunt construite din lemn de molid și placaj . De acestea sunt prinse eleroanele și voleții . Voleții și eleroanele au construcție mixtă și sunt împânzite . Ampenajele au structură lemnoasă , părțile fixe acoperite cu placaj iar cele mobile sunt împânzite . Trenul de aterizare este escamotabil manual , are amortizoare
Nardi FN-305 () [Corola-website/Science/325862_a_327191]
-
peisagistica deosebită. Floră (păduri de foioase și conifere, arbuști, ierburi, vegetație de stâncărie) și fauna (mamifere, reptile, păsări, pești) este una specifică lanțului muntos al Carpaților Orientali. Floră este alcătuită din arbori și arbuști cu specii de brad ("Abies albă"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra"), corn ("Cornus mas"), alun
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
de mușchi de tip Sphagnum, dar elementul interesant îl constituie prezența coniferelor, unele dintre ele relicte glaciare rămase "captive" după ultima glaciațiune terminată acum mai bine de 10.000 de ani). De cele mai multe ori se întilnesc specii de pin, de molid sau brad, mai rar specii de flori. Drenajul apei este slab, datorită turbei care este la origine un sol plin cu fragmente descompuse de plante, astfel că apa "băltește" aici permanent, (polenul prezent în turbă, ajută la stabilirea perioadelor de
Tinovul Șaru Dornei () [Corola-website/Science/325294_a_326623]
-
endemice sau protejate la nivel european prin "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) Vegetația forestiera este constituită din arbori și arbuști cu specii de de: molid ("Picea abies"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
flori; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directivă Consiliului European 92/43" (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică)din 21 mai 1992; astfel: Arbori și arbuști cu specii de brad ("Abies albă"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
se află pe versantul nordic al Ignișului, la confluența pârâului omonim cu râul Vlășinescu și reprezintă o zonă de mlaștini oligotrofice cu o bogată floră și faună specifică turbăriilor. Flora este constituită din arbori, arbusti și ierburi cu specii de: molid ("Picea abies"), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), mesteacăn ("Betula nana") brădișor ("Lycopodium selego"), ferigă de mlaștină ("Dryopteris cristata"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), roua cerului ("Drosera rotundiflora" - specie insectofagă), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), brădișor ("Lycopodium selago") sau trifoiște ("Menyanthes trifoliata"). Fauna
Mlaștinile Vlășinescu () [Corola-website/Science/324777_a_326106]
-
se întinde pe o suprafață de 3 hectare. se suprapune sitului Natura 2000 - Igniș. Aria naturală reprezintă o zonă de mlaștini oligotrofe ce adăpostește o mare varietate de plante (rogoz, bumbăcăriță, negară) specifice turbăriilor; precum și suprafațe acoperite cu vegetație lemnoasă (molid, jneapăn) și pajiști. Fauna este reprezentată de mamifere, păsări și reptile. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Mlaștina Poiana Brazilor () [Corola-website/Science/324813_a_326142]
-
200 mm. Munții Maramureșului prezintă o arie naturală cu o diversitate floristica și faunistica ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul parcului sunt întâlnite clase de habitate de tip: păduri de molid, fag și brad; păduri dacice de fag și carpen cu colțișor ("Dentaria bulbifera"); păduri sud-est carpatice de fag și brad cu vulturica ("Hieracium rotundatum"); păduri de fag cu scradă ("Festuca drymeja"), păduri dacice de fag și carpen cu rogoz ("Carex
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
dacice de fag și carpen cu rogoz ("Carex pilosa"); păduri mixte de fag și tei argintiu cu rogozuri din specia "Carex brevicollis"; păduri de paltin frasin și ulm; păduri de gorun, fag și carpen; păduri geto-dacice de gorun, păduri de molid și brad cu vulturica; păduri aluviale cu salcie albă; tufărișuri dacice cu cătina mică ("Myricaria germanica"); tufărișuri alpine boreale; tufărișuri de smârdar și afin; tufărișuri de smârdar cu jneapăn, tufărișuri de ienupăr; mlaștini oligotrofe cu rogozuri de tipul "Carex limosa
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
ovăscior argintiu și crețișoara. Floră parcului natural este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbuști Păduri de conifere cu specii arboricole de: brad ("Abies albă"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"). Păduri de foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
foc (Lycaena dispar), ambele specii fiind dependente de habitatele umede.. Scorpionul carpatin (Euscorpius carpathicus) prezent și aici, este răspândit exclusiv în vecinătatea Carpaților Sudici, din Banat până în Buzău.. Lumea animală este bogată, condițiile de viață din pădurile de fag și molid fiind deosebit de favorabile. În pădurile buzoiene se întâlnește frecvent cerbul, alături de porci mistreți, veverițe, rași, jderi. Pe potecile cele mai întunecate sau în zmeurișuri poate fi întâlnit ursul brun carpatic, la care se adaugă lupul, vulpea, iepurele, șoarecele de pădure
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]