278,086 matches
-
nu se poate identifica cu viața; viața este totuși un lucru concret, dat o dată pentru totdeauna, iar omul uneori nu-și dă seama ce bogăție cuprinde. Viața este creată și trăită în fiecare moment, pe când știința nu este în fiecare moment în mâna ta; viața este a ta, o faci, este vie, e ca un ... ca un șarpe pe care-l ții în mână și de care trebuie să te aperi, să nu te muște...” Tabletele din secțiunea finală cuprind frânturi
De vorbă cu… by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13468_a_14793]
-
un artist livresc ale cărui scrieri se subordonează idealului de estetizare a lumii. Așa cum se va strădui autorul să demonstreze, estetismul constituie baza viziunii erotice, thanatice și eroice a poeziei coșbuciene, accentul căzând pe coregrafia, pe punerea în scenă a momentelor dramatice. Sunt indicate mai ales influențele livrești care au determinat opțiunea poetului pentru anumite formule artistice precum idila. Andrei Bodiu urmărește armoniile estetizante din versul coșbucian, caracterul scenic al descrierilor de natură, detectând pretutindeni ecouri intertextuale, toate închegate într-o
De vorbă cu… by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13468_a_14793]
-
și registre disparate. Poemele cuprinse în volumul Natură moartă și vie au virtuți de haiku și sfidează prin formulări neobișnuite materialitatea lucrurilor, instaurând o ordine poetică în răspăr cu logica mundană. Privirea se focalizează adesea asupra amănuntului minimalist, pentru ca, în momentul următor, să se deschidă spre spații largi, necuprinse, cu un firesc aproape ludic: „Trebăluiește prin parc/ un copac cu șorț/ un trecător se urcă-n ceruri/ contemplă acolo o singură clipă/ după care o uită/ în zare peste Jiu/ o
De vorbă cu… by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13468_a_14793]
-
patriot”. Z e încîntat că apare la televizor și acceptă fără fasoane. Băiat bun. Cu cinci minute înainte de emisiune moderatorul îl întreabă unde lucrează și în ce calitate vrea să fie prezentat. Z, care a visat toată viața la un moment ca acesta spune cu o mîndrie bine stăpînită, asemenea lui Eminescu, în adolescență: poet. Cu două minute înainte de transmisiunea în direct moderatorul constată că Z e fonf și că are un stînjenitor tic verbal. Nu-i nimic, se consolează moderatorul
Moderatorii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13421_a_14746]
-
televiziunii. Dacă, în schimb, interlocutorul este un ministru, moderatorul devine dintr-o dată timid și cuminte ca o elevă model, încercînd să facă totuși cu ochiul spectatorilor cum că el ar fi de altă părere, dar are gura pecetluită, nu e momentul potrivit să spună ce gîndește. Ministrul iese de data aceasta victorios, și-a demonstrat calitățile civice și de profesionist al unei politici democratice. În privința măștii pe care-o afișează moderatorii noștri la ora actuală ea variază între o mohoreală abisală
Moderatorii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13421_a_14746]
-
de școală, dacă am avut emoții sau nu. Dar cu siguranță că primii pași au fost făcuți cu sfială. Copilăria a fost frumoasă. Unele probleme au fost ușor de depășit. Altele, însă, mai greu. - Printre cele din urmă, probabil și momentele Primului Război Mondial. - Mie războiul mi-a lăsat o amintire foarte dureroasă. Armatele lăsaseră în urmă, peste tot, muniții, armament. Jucându-mă, am găsit un tub de alamă, care nu era altceva decât un focos de grenadă plin cu o materie galbuie
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
vărul meu, Jules Cazaban sau Petre Jitaru. Alții au devenit profesori, doctori, ingineri. Iar alții s-au diluat în atmosfera împrăștiată a împrejurărilor. - Ați urmat, apoi, Academia de Belle Arte din București. - Când am ajuns la București, a fost un moment de mare emoție. Era o ocupație mai deosebită, cea pe care mi-o alesesem. În primii ani am avut momente de mare îndoială. Cunoșteam cât de cât operele marilor artiști și mă întrebam dacă voi reuși să mă apropii vreodată
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
împrăștiată a împrejurărilor. - Ați urmat, apoi, Academia de Belle Arte din București. - Când am ajuns la București, a fost un moment de mare emoție. Era o ocupație mai deosebită, cea pe care mi-o alesesem. În primii ani am avut momente de mare îndoială. Cunoșteam cât de cât operele marilor artiști și mă întrebam dacă voi reuși să mă apropii vreodată de ei, dacă voi putea ajunge aproape de nivelul lor. Am avut marele noroc să-l am profesor pe cel mai
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
crimele naziste din lagărele Germaniei, „cuptoarele, zalhanalele de oameni, băile în care te scăldai pentru vecie.” Prieten și apărător din totdeauna al evreilor, participă la una din sărbătorile lor (Kol-Nidrei), la Templul Coral, „spre supărarea lumii întregi”, cum consemnează ziarul „Momentul”, ceea ce-l duce pe atât de însuflețitul și neobositul slujitor al lui Christos la concluzia tristă că „antisemitismul și legionarismul (contra cărora vituperase toată viața - n. m.) stau sub cenușe, ca niște cărbuni gata să aprinză iarăși pământul”. În același
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
curios, lipsesc din Jurnal). Asupra lui Sadoveanu va reveni cu o apreciere critică, ceea ce îl mai reabilitează în ochii posterității. Conformismul scriitorului și teologului, să precizăm totuși, este în mare măsură de suprafață, aparține unui biet figurant. Nu sunt puține momentele când el își afirmă demnitatea și exprimă fără ocol adevărul despre noua orânduire importată cu sila din Răsărit. La un moment dat, i se propune să se ducă preot paroh la biserica română din Paris. Cu luciditate și bunăcredință, refuză
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
scriitorului și teologului, să precizăm totuși, este în mare măsură de suprafață, aparține unui biet figurant. Nu sunt puține momentele când el își afirmă demnitatea și exprimă fără ocol adevărul despre noua orânduire importată cu sila din Răsărit. La un moment dat, i se propune să se ducă preot paroh la biserica română din Paris. Cu luciditate și bunăcredință, refuză să fie manipulat: „Putea-voi eu să orbesc ochii evidenței și să accept acest loc de zbucium, de pândă diplomatică, de
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
care diverse evenimente importante din România modernă sînt cristalizate în cîteva discursuri din perioada 1848-1918, din cea interbelică, din timpul regimului comunist și, în fine, din cea în care ne aflăm acum. Iar oamenii politici care au rostit la un moment dat chemări, îndemnuri și proclamații sînt - exact ca-n romane - personajele pozitive și negative ale istoriei noastre: I.C. Brătianu, Corneliu-Zelea Codreanu, Nicolae Titulescu, Iorga, generalul Ion Antonescu, regele Mihai I, Nicolae Ceaușescu, Corneliu Coposu, Corneliu Vadim Tudor. Nu lipsesc documente
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
cea mai mare parte, pe același inventar de semne și pe aceeași dinamică a imaginației. După experimentarea mai multor variante expresive, de la un figurativism schematic la interpretarea imaginii zoomorfe, de la compoziția rectangulară la focalizările circulare, el a ajuns, la un moment dat, la forme complexe de modulare pornind de la cele mai puțin spectaculoase elemente geometrice. Întregul eșafodaj al imaginii, extensiile și ritmurile acesteia, indiferent de registrul stilistic și de unghiul de lectură, sînt efectul inepuizabilei capacități de combinare a formei cilindrice
Tineri artiști în prim plan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13495_a_14820]
-
doi, prin aspirațiile de constructor și prin vocația analitică, Mirela Dimcea se individualizează indiscutabil prin modalitățile de abordare a imaginii. Ceea ce o interesează pe ea, în primul rînd, nu este arhitectura finită, statutul definitiv pe care îl primește culoarea din momentul coagulării ei într-o formă optimă, așa cum se întîmplă la Teodor Moraru, ci traseele exprimării, jocurile de imponderabile pe care limbajul și le asumă pînă în clipa în care devine apt să primească o anumită corporalitate. Dar chiar și atunci
Tineri artiști în actualitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13477_a_14802]
-
ei într-o formă optimă, așa cum se întîmplă la Teodor Moraru, ci traseele exprimării, jocurile de imponderabile pe care limbajul și le asumă pînă în clipa în care devine apt să primească o anumită corporalitate. Dar chiar și atunci, în momentele în care totul pare așezat într-o perspectivă legitimă, atît din punct de vedere formal, cît și din punct de vedere expresiv, natura convențională a imaginii pare a sabota realitatea acesteia, plasînd-o undeva în zona efemerului și a reversibilității. Și
Tineri artiști în actualitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13477_a_14802]
-
însuși transmite un semnal de siguranță și de vigoare. Deși, în tăietură proaspătă, rupturile și salturile revoluționare, mai mult sau mai puțin sîngeroase, au o mare putere de impact și impresionează tocmai prin ieșirea din normă și din scară, în momentul imediat următor ele se dovedesc a fi, de multe ori, simple gesticulații și strigăte în pustiu, în vreme ce mișcările aparent lente, dar care lucrează chiar la baza unui fenomen sînt, în mod doar aparent paradoxal, evenimentele cu adevărat importante. În acest
Tineri artiști în actualitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13477_a_14802]
-
discret nu excludea cu totul materia cromatică și substanțialitatea picturii. O anumită voluptate a tușei și o bună comunicare cu materialitatea ei erau vizibile fără a fi, însă, exhibate ca o preocupare specială. Toate aceste elemente au fost, la un moment dat, abandonate, iar dacă abandonul nu a fost chiar total, atunci ele au trecut prin importante prefaceri. Și cele care nu au dispărut cu totul, au devenit aproape de nerecunoscut tocmai din pricina acestui sever proces de conversiune. Retorica exterioară, fie ea
Tineri artiști în actualitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13477_a_14802]
-
sunt stările acestei poezii scrise în cheie minimalistă, cu un lexic redus și fără pretenția de a explora, necum a epuiza, starea respectivă. De aceea poemele se succed scurt, aproape identice, într-o înșiruire secvențială nesfârșită, fără titluri. La un moment dat, Andrei Peniuc face și el un timid pas înspre ideea utilitaristă a lui Urmanov. Discursul poetic încearcă să întrețină un dialog eu-tu în care cititorul/ascultătorul ar trebui să fie beneficiarul energiei micilor poeme și, în același timp
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
a existenței sensibile. În pofida pitorescului „rabelaisian”, deschis cu toți porii spre concretețe, pofticios de viață, Cristian Simionescu nu și-a abandonat aspirația spre spiritualizare. Tocmai în virtutea unei asemenea aspirații proprii „nebunului”, dar improprii bufonului, înțelege a se dezice la un moment dat de ultimul: „O trupă de bufoni tot timpul se hîrjonește/ în spatele meu, mereu mă-ndeamnă să beau absintul/ dintr-o sită./ Cînd mă-ntorc un semn de mulțumire să le dau,/ Bufonii se evaporă. Himere/ pe care vrei să
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
unor poeme mai vechi pentru a putea regăsi unitatea. Antologia Mulțimea singurătate (Editura Albatros, București, 2003) e și ea un asemenea început prin recuperare, prin reconfigurare a unei activități poetice care se vrea continuată. Unitatea a fost însă pierdută în momentul cînd ruptura de literatura română s-a produs. A avut loc atunci o modificare vizibilă, cea atît de așteptată de comentatori în perioada ’60-’80. Exilul a adus în poezia lui Ilie Constantin elemente concrete, evanescența, golul, vagul s-au
Unitatea pierdută by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13507_a_14832]
-
de relief din nomenclatorul de meserii al regimului comunist (impiegați de mișcare și controlori de bilete, primitori-distribuitori la depozite de mărfuri, scriitori în criză de inspirație, gestionari de magazine, paznici de noapte, plutonieri majori, pensionari etc.) în care, la un moment dat, se petrece un fenomen supranatural. Hazul acestor texte este dat de reacțiile comune, firești, ale acestor indivizi cu nume edificatoare pentru banalitatea lor structurală (Hristea G. Niculae, Apostol Berbece, Leonard Smântânescu, Vârtan I. Dumitru, Lungu Vasile ș.a.m.d.
Viață-literatură și retur by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13486_a_14811]
-
ea trebuie să se dedice exclusiv unor teme serioase. De aceea, cartea cercetătoarei Mechthild Nagel, Masking the Abject. A Genealogy of Play (Lanham Lexington Books, 2002), ar trebui salutată ca o contribuție de care era nevoie și care vine la momentul oportun. Intenția esențială a autoarei este să “propună o genealogie a jocului în filosofia occidentală și să analizeze cum anume a ajuns jocul să fie privit drept Alteritatea rațiunii (the Other of reason)”. Și o face concentrându-și demersul asupra
O genealogie a jocului by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13497_a_14822]
-
ale succesului său fulminant din ultimii ani. Fiecare dintre ele merită discutat. M-aș opri la trei: lipsa (premeditată sau nu) de interes față de experimente de limbaj și a gustului pentru estetism (“cînd aud pomenit cuvîntul scriitură, știu că este momentul să ne destindem puțin și să mai comandăm o bere” declară el în volumul de luări de poziție Interventions 1), curajul (asumat sau nu) de a exprima tranșant poziții ideologice și politice aflate în total contracurent în Franța contemporană și
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]
-
face parte. Asta se întîmpla, așadar, la un an după debutul său ca romancier, sub girul lui Maurice Nadeau. Revista, una de avangardă, se născuse după zece ani de funcționare a unei societăți omonime, ai cărei membri publică la un moment dat o lucrare colectivă, Les Chants de Maurice. Cooptarea lui Houellebecq are așadar loc doar la înființarea organului de presă, și asta, conform mărturiei redactorilor, pentru că descoperiseră în romanul său Extension du domaine de la lutte “lumea muncii și a condițiilor
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]
-
Houellebecq știe să treacă fără regrete de la opinii critice la altele cinice și, la urmă, vulgare. De la batjocura de un absurd negru cu care-i acoperă pe artiștii contemporani -swiftianisme mult hiperbolizate cu efect senzitiv imediat (este introdus la un moment dat un artist contemporan celebru prin ingeniozitatea instalațiilor sale, ca exemple fiind date expoziții de carne lăsată la putrezit în chiloți feminini sau de muște cultivate pe propriile excremente - p. 192) la denigrări înveninate: “Plus loin, une tablée de Chinois
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]