1,975 matches
-
bal que Blanche Muller, une actrice en vogue, donnait aux princesses de la rampe et aux reines du demimonde" [Zola, La Сurée, p.193]. Doamna Deberle propune și regizează numeroase repetiții pentru a prezenta un bal pentru copii că un spectacol monden care-l imită pe cel al maturilor. Inversarea rolurilor între lumea copiilor și cea a adulților provoacă adeseori confuzie, dar și distrează, subliniind repetitivitatea ceremonialului 250. Balurile copiilor au și funcții suplimentare, cum ar fi cea de continuitate a tradiției
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
visites..." [Zola, Une page d'amour, p.114]. Interesul Parizienei pentru călătorii se explică prin potențialul de hazard. Calculată la Paris, în afara orașului Pariziana devine capabilă de o aventură riscantă 256. Locurile îndepărtate schimba personajele, eliberând Parizienele de codul lor monden. Burgheze "comme îl faut", mama și fiică din Une pârtie de campagne de Maupassant, rezervate la oraș, sunt seduse foarte ușor, iar doamna de Marelle preia în locurile dubioase toate apucăturile claselor de jos, mimând, ca o bună actriță, codul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de amantul ei decât de sănătatea fiicei sale260. Astfel, Parisul și străinătatea, Parisul și provincia simbolizează pentru Pariziana acum două universuri diferite, cu avantaje și dezavantaje de ordin diferit. Scenă la hipodrom Călătoria și cursele de cai sunt o ocupație mondenă, constituind un prilej de spectacol inedit 261, la care femeile participa cu plăcere 262. Nana se îmbracă în culorile echipei pe care o susține: "Elle portait leș couleurs de l'écurie Vandeuvres, bleu et blanc (...) Avec ça, crânement, pour ressembler
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
recevait... Ces messieurs șont dans le salon" [Zola, Nana, p.58]. Dacă demimondena Nana vrea să impresioneze prin grandoarea recepției 278, doamna Anserre din contră prin restrângerea cercului celor invitați 279. Burgheza Sidonie Chèbe învăța de la aristocrata Clăire Fromont codul monden în toate detaliile: "Elle ne dit pas que ces mercredis de madame Fromont lui ont beaucoup servi, qu'ils șont pour elle comme un journal de modes hebdomadaire, un de ces petites publications composites où îl y a la façon
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cufundata, propunându-i o reprezentare exemplara a realului pentru a-l face înțeles 289. Domeniul artelor, în schimb, este o sferă în care femeia pariziana se simte în elementul sau. Lecturile, discuțiile, muzica fac parte din atracția exercitată de mediul monden și constituie contrapunctul serilor conjugale monotone. Pariziana este înzestrata cu calități și sensibilitate artistică. Ea este familiarizata cu artele frumoase. Aproape fiecare Pariziana are o predilecție sau un talent 290. Preocupările artistice nu constituie ocupații serioase pentru femeia pariziana, dar
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
să răpească bărbați, cum face Michèle de Brune sau cum îi sugerează Sidonie Risler onestei sale cumnate Clăire Fromont. Scenă căsătoriei Scenariul marital cu toate accesoriile este o scenă frecvență în românul secolului al XIX-lea. Căsătoriile din lumea Parisului monden sunt întotdeauna un eveniment și constituie în român descrieri cu detalii mai mult sau mai putin relevante 330. Madeleine Forestier, Pariziana emancipata, are o concepție modernă despre căsătorie, cu totul diferită de cea comună, în care soții sunt liberi și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
declinat și a clasificat toate variantele tipurilor. Fiecare clasă și-a construit propria identitate de gen. Stratificarea societății urbane se reflectă și în stratificarea lumii feminine. Astfel, burghezele și-au construit identitatea feminină insistând asupra utilității sociale, aristocratele asupra utilității mondene și culturale, iar muncitoarele asupra utilității materiale. Zola și Maupassant manifestă o comprehensiune față de toate categoriile de femei: față tânără naivă, prostituată cu inima mare, mic-burgheză decepționata de viață, aristocrata plictisita și aventuriera. Lor le revine un loc considerabil chiar
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
parure, p.578]. "Cette demoiselle-là n'est ni du monde, ni de la bourgeoisie, ni du peuple, elle ne peut entrer par une union dans aucune de ces classes de la société" [Maupassant, Yvette, în La parure, p.578]. Paralelă dintre femeia mondenă și cea de purtări ușoare se estompează tot mai mult: "Et tous leș deux continuèrent le parallèle entre Nana et la comtesse" [Zola, Nana, p.91]. Simțind confuzia valorilor, Nana exclama atunci când o întrevede pe contesă Muffat: "Eh bien! Mon
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
énigmatique" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.25]. Mitul lui Pigmalion este reluat în varianta scriitorului Mariolle, care încearcă să o transforme pe servitoarea să Élisabeth, aceasta "sorte de Vénus rustique" [Maupassant, Notre cœur, p.251], într-o Pariziana mondenă: "Îl aidait subtilement à cette transformation, chaque jour plus apparente, chaque jour plus complète, en la suivant d'un œil et curieux et flatté. (...) Tout en demeurant pour lui la fidèle et discrète domestique, elle devenait une femme émue, éprise
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
că cea a disimulării eu-lui", observă R.Muchembled [p.221]. Limbajul parizian s-a constituit în mare parte în saloanele franceze, unde au fost elaborate modele ale conversațiilor spirituale. În conversația de salon sunt abordate, într-o formă elegantă, cronică mondenă și lucrurile cele mai grave, de o mare varietate 362, deosebindu-se prin aceste particularități de cea din alte țări. Societatea din saloanele pariziene are un numar stabil de subiecte: "Puis, tous leș sujets de conversation du jour étant épuisés
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
din alte țări. Societatea din saloanele pariziene are un numar stabil de subiecte: "Puis, tous leș sujets de conversation du jour étant épuisés (...). Chaque mardi, le dîner ramenait leș mêmes conversations" [Zola, Une page d'amour, p. 50, 58]. Existența mondenă, liberă de ocupații concrete, se manifestă în conversații care acumulează platitudini despre sănătate, ocupații și constatări axiomatice din cele mai banale: "Puis on parla du premier mardi de la duchesse, d'une bouffonnerie qu'on avait jouée la veille, de la mort
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Limbajul de salon poate fi definit că o conversatie de un nivel intelectual mediu, între comunicarea pur utilitara și discursul teoretic. Limbajul de salon se poate califica drept prețios, elegant, artificial, eufemistic. Constituindu-se că normă în societatea franceză, stilul monden tinde spre puritatea și claritatea limbii, evitând cuvintele deplasate sau bufoneria, contradicția și neatenția. Limbajul monden se caracterizează prin jocuri de cuvinte, semn al maximei diferențieri față de rigiditatea limbajului neutru 363. Aprecierea jocului de cuvinte intra în sfera judecății de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pur utilitara și discursul teoretic. Limbajul de salon se poate califica drept prețios, elegant, artificial, eufemistic. Constituindu-se că normă în societatea franceză, stilul monden tinde spre puritatea și claritatea limbii, evitând cuvintele deplasate sau bufoneria, contradicția și neatenția. Limbajul monden se caracterizează prin jocuri de cuvinte, semn al maximei diferențieri față de rigiditatea limbajului neutru 363. Aprecierea jocului de cuvinte intra în sfera judecății de gust364: "ce sport de la causerie française fine, banale, aimablement malveillante, inutilement spirituelle, vulgairement distinguée qui donne
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Josserand, toute blanche, s'étranglait, devant la révolte inconcevable de son mari" [Zola, Pot Bouille, p.38]. Limbajul Parizienei reflectă spiritul sau practic: abundență în enumerarea proprietăților și calităților, în indicații de cifre, de date, de dimensiuni 369. Cu toate că personajele mondene știu să construiască fraze frumoase, limbajul Parizieneiei dezvăluie caracterul ei autentic: "Un égoïsme ingénu éclatait dans ces locutions ordinaires: "Qu'est-ce que cela me fait? je serais bien bonne! est-ce que j'ai besoin!" et mille petites actions inanalysables, odieuses
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
în valoare: "On s'aperçoit dans toutes ces promenades, que leș femmes ont grand besoin de voir et d'être vues", constată Mercier [1990, p.188, subl.n.]. Teoreticienii secolului al XIX-lea insistă asupra unei veritabile "estetici" a omului monden: Nous voyons que, pour posséder ce qu'on appelle l'air du monde, îl faut joindre, aux agréments du maintient et du geste, d'heureuses dispositions du corps, une expression gracieuse du visage, une éloquence du regard, et, dans toutes
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
creativității și inovației. "Cu multiple expresii concrete, modă reprezintă o minunată legătură între francezi, un fel de limbaj comun" [Muhembled, p.112], devenind un liant al identității franceze. Preocuparea femeii pariziene pentru modă este indicele unei sensibilități particulare feminine, pariziene, mondene și moderne. Mercier punctează importantă Parizienei că prototip al modei universale 388. Reprezentarea, mai ales cea vizuală, devine instrument eficace în dezbaterea rolului femeii în societate și servește de referință pentru a impune imaginea femeii la modă. Publicitatea, publicațiile feminine
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Rome à Paris." Haină rezumă poziția socială, marchează apartenența la un grup și permite membrilor săi să se recunoască. Modă permite diferențierea elitei de vulg și trasarea frontierelor invizibile separând pe cei rafinați de cei mai puțin rafinați. Pentru femeile mondene, modă este o preocupare permanentă și palpitanta (uneori unică). Fenomenul modei se accelerează în Secolul Luminilor și "se impune îndeosebi la Paris, unde aristocrații sunt obligați să strălucească și să inventeze continuu noi semne distinctive, ca să-și mențină distanță față de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
p.201]. Sub Restaurație, Curtea cunoaște o nouă vârstă de aur, de fuziune a politicii cu politețea, iar, incepand cu 1830, Curtea pierde definitiv rolul său de centru politic și cultural dominant. Politețea se denumește de acum înainte mondenitate. Lumea mondenă este o societate bună, care ține de un model închis și ierarhizat și este un loc al civilizației moravurilor, rafinamentului, elegantei și politeții, știe să placă și să seducă [v. Montandon, p.648]. 125 "Elle peut être grande duchesse, princesse
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
scandales parisiens" [Maupassant, Bel-Ami, pp.117-118]. Rosanette dorește să-l prezinte pe Frédéric drept verișor, ca în comediile vechi: "je vous ferai passer pour mon cousin, comme dans leș vieilles comédies" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.283]. Degustat de teatrul monden, Mariolle fuge din Paris: "Son envie de fuir s'accrut, de fuir loin de ces gens, de ces fantoches qui mimaient, par désœuvrement, la vie passionnée" [Maupassant, Notre coeur, p.221]. 181 "Orașul este, din punctul nostru de vedere, o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
consemnat de apropiații de la Curte, unde trebuie să excelezi pentru a reuși în arta disimulării și cea a actoriei: "Ce talent d'être bon acteur me semble fort nécessaire aux personnes du monde" [Méré, p.42]. Paradigmă teatrală a condiției mondene rezultă din perceperea lumii drept comedie. Contesă de Gulleroy percepe astfel chiar și oamenii cei mai serioși: "Leș hommes de son entourage, avocats politiques, financiers ou gens de cercle désoeuvrés, l'amusaient un peu comme des acteurs; et elle ne
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
elle ne leș prenait pas trop au sérieux, bien qu'elle estimat leurs fonctions, leurs places et leurs titres" [Maupassant, Fort comme la mort, p.50-51]. Se impune concluzia că se percepe doar aparentă ființelor și fenomenelor. Intrat în jocul monden parizian, André Mariolle îi înțelege specificul: "Îl savait d'ailleurs fort bien que toute la vie est faite d'à-peu-près" [Maupassant, Notre coeur, p.166]. 196 Berthe Savignol, provinciala care nu reușește să devină Pariziana, este toată viața martoră unei
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
lui confère premièrement un caractère particulier que la variation des moeurs ne saurait atteindre. Cet "extérieur" est le reflet de qualités dont leș principales șont: le tact et la bonne humeur" [ibidem, p.22]. 243 Modul de viață al femeii mondene este reglementat: prima jumătate de zi revine ocupațiilor familiale, copiilor, literaturii și artei. Jumătatea a doua este consacrată vieții mondene: vizite, plimbări, momentul pregătirii pentru realizările de seară. Sfârșitul zilei este dedicat placerilor: dineuri, teatru, baluri, cercuri. Repaosul nu este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
qualités dont leș principales șont: le tact et la bonne humeur" [ibidem, p.22]. 243 Modul de viață al femeii mondene este reglementat: prima jumătate de zi revine ocupațiilor familiale, copiilor, literaturii și artei. Jumătatea a doua este consacrată vieții mondene: vizite, plimbări, momentul pregătirii pentru realizările de seară. Sfârșitul zilei este dedicat placerilor: dineuri, teatru, baluri, cercuri. Repaosul nu este prevăzut, oamenii de societate trebuie să fie văzuți peste tot. 244 Se scriu tratate de bune maniere, denumite Physiologies, si
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de Mme Forestier, toujours bienveillants, mais îl cruț y voir une gaieté plus vive, une malice, un encouragement" [ibidem, p.32]. 314 Întorcându-se după o plimbare prin Bois de Boulogne, Clorinde îi face lui Rougon vizite la limita convențiilor mondene: "C'était la troisième fois qu'elle venait ainsi chez Rougon, contre toutes leș convenances. Mais elle affectait de rester dans le jardin" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.135-136]. 315 "Quand îl sentait près de lui Mme Forestier, avec
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
neaparat colegii (îndeosebi pe cei intrați în competiție directă cu el, fie și una benignă, ca partida de squash bunăoară!), însă rămîne simpatizat de toată lumea, datorită unei civilități înnăscute. Henry își întemeiază triumful social pe o îndelung practicată diplo mație mondenă, instrument de ascensiune și protecție, privit ca o condiție sine qua non a apartenenței la upper middle class, în orice societate concurențială. Rafinamentul necesar în uzitarea sa îndelungată îi conferă, indiscutabil, rang de virtute. Sîmbăta în discuție nu este o
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]