2,922 matches
-
resemnare și duplicitate, care pot lua forme carnavalești (ghinionul umblă îmbrăcat în noroc, moartea este îmbrăcată în rochie de mireasă). Moralistul ascuns în versurile lui V. este un ins incomod, greu de amăgit, al cărui discurs tranșant ia forma unui monolog obsesiv, cu tente de fabulă. În Fantasme din lumea cealaltă (2002) același spirit hipercritic se manifestă într-o poezie care vizează din nou tarele lumii occidentale. „Nicăieri și peste tot acasă” (Ubi bene), emigrantul constată că „nicăieri nu se înțelege
VASILACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
la Chișinău după o întrerupere de aproape o jumătate de secol, și din 1991 a fost redactor-șef al revistei „Columna”. Debutează cu versuri în timpul studiilor universitare, iar editorial cu placheta Primii fulgi (1962). Publică mai multe volume de poezie: Monologuri (1964), Liniștea cuvintelor (1971) ș.a., culegeri de publicistică și eseuri: Viața cuvântului (1980), A vedea cu inima (1984), cărți pentru copii: Aventurile lui Atomică (1966), Teiul (1980) ș.a. A tradus din lirica universală (Walt Whitman, Robert Frost, o antologie a
VATAMANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
Câte-o poezie./ Îi port în buzunar pe Whitman, pe Maiakovski”. De la o carte la alta poetul schimbă formula lirică, recurgând alternant la reacția imediată, publicistică, la elogiul imnic al valorilor vieții (Dimineața mărului, 1986), la reflecția meditativă și sentimentală (Monologuri, Liniștea cuvintelor, Ora păsării, 1974), la iluminații spirituale (ciclurile Cuvinte de cretă și Secunde cu munți), la formula baladescă, epică și lirică (Măslinul oglindit, 1983), la dialogurile în care apar personaje negative din „perioada administrării” (Dialoguri banale sau Trist și
VATAMANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
T. Coșovei, În lumina severă a unei dimineți, LCF, 1988, 15; Calistrat Costin, „Mi-e dor tot timpul de tine, lumină”, ATN, 1989, 8; Mircea Mihăieș, Ochiul hipnotic, O, 1989, 10; Alex. Ștefănescu, O plută improvizată, RL, 1991, 19; Steinhardt, Monologul, 244-247; Poantă, Scriitori, 121-122; Rachieru, Poeți Bucovina, 482-489; Popa, Ist. lit., II, 576. G. O.
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
Întâlnire cu anul 2000, Cluj-Napoca, 1989, 194-202; Ion Cocora, „Regina Iocasta”, TR, 1991, 12; Valentin Silvestru, În sfârșit, un debut dramaturgic!, RL, 1991, 14; Constantin Zărnescu, RRI, IV, partea II, 530-537; Ovidiu Pecican, Despărțirea de adolescență, TR, 1993, 9; Steinhardt, Monologul, 225-229; Ulici, Lit. rom., I, 439-440; Petria, Vâlcea, 427-429; Constantin Cubleșan, Constantin Zărnescu - 50, ST, 1999, 3-4; Ghițulescu, Istoria, 467-469; Popa, Ist. lit., II, 858; Dicț. scriit. rom., IV, 867-868; Firan, Profiluri, II, 366-368. D. V.
ZARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290715_a_292044]
-
inițiat legendar. Romanele lui Z. păstrează maniera parabolică și conturează imaginea unor oameni problematici, a unor destine ilustrând, de asemenea, trăirile religioase ale scriitorului. Personajele capătă relief nu atât în desfășurarea tramei, cât în evoluția încordată a ideilor care guvernează monologurile întinse și disputele, încât s-a spus că paginile ar fi mai degrabă eseuri narative, lungi meditații pe tema iudaismului. Calea calvarului, amplă parabolă despre soarta evreului care reeditează cu fiecare generație calvarul originar, avertizează că, în ciuda aspectului ei „inofensiv
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
de limbaj; barierele culturale, etc. Problemele de ascultare apar atunci când profesorul crede că a comunica cu părinții înseamnă doar a transmite informații, fără a le lăsa acestora din urmă dreptul la replică. În acest caz comunicarea este de fapt un monolog al profesorului, părintelui nu-i rămâne decât să-l asculte pe acesta. Părintele are și el dreptul de a iniția conversația, statutul de părinte îi conferă acest drept ! Lipsa conexiunii inverse, a înțelegerii de către părinte a mesajului transmis de către profesor
PĂRINŢI ŞI COPII. In: Arta de a fi părinte by Ana Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1421]
-
mea în sine”). Disciplinând cuvântul, S. alege forma sonetului, atent la rimă, ritm și la muzicalitatea versului. În cartea intitulată Monere - 50 (2000) se află un singur poem, amară radiografie a prezentului: „eu nu scriu un poem / ci un lung monolog despre mine / despre prietenii mei poeții despre artiști în general [...] / Despre uitarea noastră comună despre indiferență / despre inversarea valorilor despre trădare despre / lipsa de interes față de poezie, artă, act de creație / eu nu scriu un poem ci poate un pamflet
STROCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289984_a_291313]
-
conduce întreprinderi și grupuri de șantiere din Galați și București. Ca scriitor, debutează în 1974, la „Familia”, iar prima carte, Ulise, alte întâmplări, îi apare în 1977. Mai colaboreză la „Orizont”, „Poesis” ș.a. Productiv, S. scrie poezie - Ulise, alte întâmplări, Monologul de purpură (1981), Jurământ de măr (1982), Nedespărțirile (1990) Legea apei în deșert (1998), Vindecarea prin cuvânt (2003) ș.a., proză scurtă - Cine trece primul pe pod (1982), Dacă privim în ochi privighetoarea (1989), Războiul îndrăgostiților (1999), roman - Preavizul (1984), Dansul
STRATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
momente punctează descripția de tip naturalist a unui climat de existență banală, cu îndatoriri curente, vizite, conversații, îmbolnăviri, spitalizări, decese, căsătorii, nu fără ca naratorul să noteze și stări de conștiință ale personajului, precis circumstanțiate. SCRIERI: Ulise, alte întâmplări, București, 1976; Monologul de purpură, București, 1981; Cine trece primul pe pod, București, 1982; Jurământ de măr, București, 1982; Preavizul, București, 1984; Dansul iederii, București, 1987; Dacă privim în ochi privighetoarea, București, 1989; Nedespărțirile, București, 1990; Salut, Basarabia!, București, 1991; Cartea secretelor, București
STRATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
culegătorilor de folclor. Necesitatea comunicării concise, aproape aforistice, a unor observații determină dezvoltarea unor modalități specifice de exprimare. Enunțul direct este destul de rar: „Te cunoști lele pe frunte / C-ai pus rumenele multe”. Se folosește mai mult exprimarea aluzivă, falsul monolog („Hora, polca pot juca, / Dar cămăși nu pot spăla”), precum și pseudodialogul („Mândro cu nasul pe sus, / Poale la cămașă nu-s. / - Ba le am, dar nu le-am pus, / Că-s la harnica pe fus”). Un procedeu compozițional, specific și
STRIGATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
îndreptățită, după cum și-au dat seama atenienii imediat după ce Socrate a băut paharul de koneion (cucută) și au argumentat de-a lungul veacurilor sute de comentarii. Textul fundamental la care se referă toți este Apologia Swkratou" (Apărarea lui Socrate), un monolog atribuit de Platon lui Socrate, pe care acesta l-ar fi rostit cu câteva ore înainte de a se sinucide (vezi Platon, Opere, vol. I, ediție îngrijită de Petru Creția și Constantin Noica, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975; traducerea textului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Am înțeles cât de greu este acceptată până și cea mai bună experiență a altuia. Mi s-a explicat că aș putea fi etichetat drept unul cu o grandoare colectivistă, deși pe loc mi-a fost remarcat un comportament egocentrist. Monologul pe tema inexplicabilei mele pledoarii pentru echipă a continuat. Justificarea era una singură: ceva netrăit rămâne greu de crezut! și totuși, vom relua ideea că echipa te face puternic. Îți arată unde ești între ceilalți. Te obligă să-ți găsești
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cu Liviu Antoneseitc "Prelucrarea trecutului comunist. O răfuială analitică cu moștenirile de mentalitate Dan Goglează în dialog cu Liviu Antonesei" Despre metodă: am ales cadrul interviului dialogat, întrucât era o formă de conversație ocolită de „societatea fără conflicte”, care prefera monologul discursurilor one way, dar și polarizarea comunicării de sus în jos. Conversațiile erau admise doar interceptate, nu și disputate, poate și din cauza pericolului latent de migrare a „influenței”, pe timpul desfășurării ei, spre poli imprevizibili sau o finalizare conflictuală. Ne asumăm
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
intrat așadar în conflict cu interese și „metode de influență” care erau monopol de stat, iar afirmația mea poate fi folosită ca justificare sau luată ca o plauzibilitate terapeutică umoristică. Orice ritualizare în ceremonialul de desfășurare a unei activități, focalizarea monologului și a privirii sunt proceduri hipnotice de inducere a transei, însă nu este vorba despre a damna sugestia, ci doar modul nedeontologic de a te folosi de ea. Din păcate, nu pot decât să enunț aceste probleme - ele ar trebui
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
tezelor din iulie” 1971 a fost interzis și trimis la topit chiar înainte de a fi difuzat. Ceea ce atrage și în egală măsură surprinde în poemele lui V. este limbajul și imprevizibila capacitate asociativă. Discursul liric se prezintă frecvent ca un monolog ce sfidează logica prin asocieri inedite, sintaxă și vocabular. Ținta comunicării este adesea greu de identificat, iar autorul nu pare interesat de coerență. Prima carte, Pedepsele, evidențiază o anumită monotonie, la care se adaugă ezitările de ordin stilistic. Se pot
VLAD-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290601_a_291930]
-
mai lungă, București, 1978; Omul fără voie, postfață Ion Caraion, București, 1980; Ardere lină, București, 1981; Omul fără voie, îngr. Mircea Ciobanu, București, 1993; Poeme, Iași, 2003. Ediții, antologii: Mihai Eminescu, Luceafărul, ed. plurilingvă, pref. Petru Mihai Gorcea, București, 1985; Monolog despre bucuriile mărunte, tr. Rodica Locusteanu, Mihaela Andreescu și Constantin Ioncică, pref. edit., București, 1992. Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Pedepsele”, RL, 1969, 42; A. I. Brumaru, „Omul fără voie”, AST, 1971, 1; Dan Mutașcu, „Omul fără voie”, O, 1971, 3; Eugen
VLAD-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290601_a_291930]
-
munte, un automobil, și conducătorul lui e scos mort de sub fiarele răsucite. Întregul roman e construit cu o supravegheată tehnică a impreciziei. Dacă în prima parte discursul narativ (ascunzător de enigme) e continuu, cea de-a doua și preambulul conțin monologuri fragmentare, care nu numai că relativizează adevărul spuselor, dar îl comunică doar parțial, fără să dezvăluie identitatea vorbitorilor și făcând referiri la personaje încă neintroduse în narație, ca și cum ele ar fi cunoscute. Tehnica susține un climat de semirealitate sau chiar
VLAD-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
poveștilor, cu ilustrații de Clelia Ottone și Sorin Obreja, București, 1972; Ghicitori, ghicitori, cu desene de Burschi, București, 1973; Cartea de toate zilele unui an, Cluj-Napoca, 1984; Copil fermecat, cu ilustrații de Octav Grigorescu, București, 1984; Succes moral, București, 1985; Monolog asimetric, București, 1988; Obraze și măști, București, 1995; Casa de sub stejari, București, 1999. Repere bibliografice: Sextil Pușcariu, Raport, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. LIX, 1938-1939; Horia Stanca, „Am plecat din sat”, „Symposion”, 1939, 1; Chinezu, Pagini, 166-170; Perpessicius, Opere
VLASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
și conștientizată de către elev. Elevii cu dificultăți de utilizare a limbajului nu sunt capabili în suficientă măsură: - să pună întrebări și să exprime diverse cerințe; - să obțină și să rețină informații utile; - să aibă comentarii la obiect; - să susțină un monolog coerent, consistent și continuu; - să beneficieze de atenția unui partener de discuție; - să dea sens figurat unor exprimări; - să asculte concentrat; - să preia și să dezvolte ideile altuia; - să schimbe cursul discuției în direcția dorită; - să combată rațional ideile pe
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Poezia însăși este expresie a universalității esențiale: „Pe lângă noi trec ere după ere/ Dar nu ne-ating. Privindu-le-n tăcere,/ Cuprindem totul însă rămânem mai departe/ În hexametrii noștri fără moarte.” Procesul devine mai evident în poemele din volumul Monolog în Babilon (1967), singurul pe care poetul l-a publicat după al doilea război mondial. În multe dintre piesele de aici, din nou neoromanticul se însoțește cu neoclasicul. Atât prozodia veche, apelul insistent la miturile Antichității, situarea accidentalului în universal
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
vremii, București, 1939; Floarea din prăpastie, București, 1942; Poezii, pref. Ov. S. Crohmălniceanu, București, 1962; Studii și portrete literare, București, 1963; Cele mai frumoase poezii, pref. Al. Piru, București, 1965; Studii de literatură universală, pref. Zoe Dumitrescu Bușulenga, București, 1966; Monolog în Babilon, București, 1967; Scriitorul și arta lui, București, 1968; Visuri în vuietul vremii, Bucureșți, 1969; Considerații confortabile, I-II, București, 1970-1972; Poezii, îngr. și pref. George Gibescu, București, 1973; Puncte cardinale europene, București, 1973; Scrieri, I-IV, București, 1976-1978
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
1962; Copii, haideți la teatrul de păpuși!, București, 1963; Costache Antoniu, București, 1964; Începe teatrul, București, 1964; Întâmplări cu păpuși, București, 1964; Pasărea colibri. Povești populare braziliene povestite de ..., București, 1964; Eu și prietenii mei, București, 1965; Fotografia din perete (Monolog în... 4), București, 1965; Afară-i vopsit gardu, înăuntru-i leopardu, București, 1966; Vrei să te joci cu noi?, București, 1966; Mici și mai mici, București, 1966; Nimic despre fotbal, București, 1966; O fetiță caută un cântec, București, 1967; Cui
POPOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288970_a_290299]
-
comunismului „cu față umană”. În optica auctorială, adecvată țelurilor propagandistice ale scrierii, ideală ar fi a doua atitudine, idee înscrisă conjunctural în panoplia de idei a comunistului de tip nou. Următorul roman, Muzeul de ceară (1984), construit sub forma unui monolog adnotat de un scriitor, relevă tot impasul unui „revoluționar de meserie”, un director de centrală industrială, dezumanizat prin identificare cu funcția exercitată, nu sub impulsul unui fanatism fie și pseudorevoluționar, ci al arivismului, stimulat de soție. Cu următoarele două romane
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
prozatorului, în care criticul vede nu atât o vârstă biologică, cât „o anume stare de creație”, concretizată în nuvele și în Moromeții, scrieri unde descoperă un „timp al dialogului”, în opoziție cu celelalte romane, tributare unui „timp al istoriei” (al monologului). Firul director urmărește implicațiile dialogului - înțeles într-o accepțiune mai largă, apropiată de „dialogismul” lui Mihail Bahtin - în proza lui Marin Preda, precum și importanța sa ca „formă fundamentală de existență a personajelor”. Pendulând între close reading și teoretizarea din mers
POPOVICI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]