5,397 matches
-
copiilor mici în condițiile în care mamele lucrează. Critica marxistă a socialismului utopic a vizat faptul că nu se renunță la privilegii de clasă prin bunăvoință. Feminiștii au criticat la rândul lor ideea că bărbații ar accepta să renunțe la monopolul puterii și privilegiilor de sex doar fiindcă sunt considerate nedrepte față de femei. 1.2. Socialismul feminist românesctc "1.2. Socialismul feminist românesc" În România, gândirea socialistă a fost reprezentată de Constantin Dobrogeanu-Ghereaxe "„DobrogeanuGherea,Constantin", Ion și Sofia Nădejdexe "„Nădejde,Sofia
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
că prevederile Codului Civil, în vigoare la acea vreme, dau femeile complet pe mâna bărbaților (toată averea și toate veniturile sunt controlate de bărbați)3 și pledează pentru separația bunurilor în căsătoriexe "„căsătorie", nu pentru comunizarea lor, ca alternativă la monopolul masculinxe "„masculin". Ficșinescuxe "„Ficșinescu,C.V.", pe de o parte, nu ezită să se numească feminist 4, pe de altă parte, are grijăxe "„grijă" să nu lezeze ultima redută a patriarhatxe "„patriarhat"ului: păstrarea intactă a rolurilor de gen în viața
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
de către capitalist. Singura alegere a muncitorului este aceea între a consimți să fie exploatat sau a nu avea de lucru (a muri de foame). Relația angajator-angajat nu este un contractxe "„contract" liber, cum îl văd liberalii, o dată ce o parte are monopolul puterii. În analogie, feministele marxiste consideră că femeile care își vând capacitățile sexuale (prostituatele) și reproductive (mamele-surogatxe "„mamelesurogat") o fac din același motiv și în condiții asemănătore de monopol asupra puterii și veniturilor. Problema centrală a feminismului marxist este că
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
contractxe "„contract" liber, cum îl văd liberalii, o dată ce o parte are monopolul puterii. În analogie, feministele marxiste consideră că femeile care își vând capacitățile sexuale (prostituatele) și reproductive (mamele-surogatxe "„mamelesurogat") o fac din același motiv și în condiții asemănătore de monopol asupra puterii și veniturilor. Problema centrală a feminismului marxist este că femeile sunt aservite în condiția de muncitori domestici. Modul în care feminismul marxist dezbate condiția femeilor se explică prin funcționarea relațiilor capitaliste: nu bărbații, ci capitalul aservește femeile (Engelsxe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
O dată cu aceasta, descrește dramatic statusul femeilor în societate. În plus, bărbații doresc să fie moșteniți de propriii lor copii, și aceasta prăbușește succesiunea matriliniară în favoarea celei patriliniare 14. Aceasta, susține Engelsxe "„Engels,Friedrich", a eliminat drepturile mamei și a permis monopolul bărbătesc asupra puterii, reducând femeile la statutul de sclave ale dorințelor sexuale bărbătești și la mijloace de produs și crescut copii. Tranziția la familia monogamăxe "„familiamonogamă" este în relație cu faptul că tatăl este mereu „nesigur” (sau cel puțin era
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
însă prin contraselecție (alegerea femeilor după criteriul fidelității față de partid, și nu al calităților lor profesionale, procedură care a fost aplicată de altfel și în cazul bărbaților). Dar, în același timp cu preluarea grijii și educației copiilor, a impus și monopolul cultural și ideologic. Lipsa de performanță economică a produs o societate a penuriei, în care supraviețuirea, cu mijloace paupere, a fost lăsată mai ales în grija femeilor. În unele țări, controlul statului a căpătat aspecte aberante, de felul politicilor pronataliste
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
ei nu se îndreaptă înspre feminismul liberal, al drepturilor individuale, ci spre justificări ale emancipării de dragul dezvoltării societății. Fiindcă nu crede în schimbări unilaterale, ea pledează pentru „emancipareaxe "„emancipare" bărbatuluixe "„emanciparea bărbatului"”, fiind adepta ideii după care, atâta vreme cât femeile dețin monopolul muncilor domestice, nu poate să fie vorba despre egalitatexe "„egalitate" între sexe. Există muncă la domiciliu, dar nu emanciparexe "„emancipare" la domiciliu 22. Oproiuxe "„Oproiu,Ecaterina" întreprinde o critică sistematică adresată dublei zile de muncă a femeilor 23. Polemizând cu
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
voi numi în capitolul următor un „feminism room-servicexe "„feminismroom-service"”. - Evoluția reală a relațiilor de gen este profund afectată de tendința politică pe care o consider cea mai pregnantă în perioada postcomunistă: conservatorismulxe "„conservatorism" de stânga (Miroiu, 1999)xe "„conservatorismdestânga". Datorită monopolului intern asupra puterii, deținut de către conservatorismulxe "„conservatorism" de stânga în România (partidele sprijinite de marile sindicatexe "„sindicate" din fosta industrie socialistă), femeile au fost orientate către economia de piață, iar bărbații au tins să își păstreze pozițiile în fosta industrie
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
politici puternici era gata a servi ca intermediar. Concurența acestei întreprinderi ar fi fost așa de mare încît ar fi desființat pe toți negustorii de cafea. Casa comanditară avea relații cu Turcia și cu Orientul arab și tindea către un monopol acoperit al importului de cafea și coloniale. În caz de război, de rupere a contactului cu Egiptul și alte piețe, ar fi fost singura în măsură să importe marfă pe căi indirecte. Într-un cuvânt, cafeaua, până acum treabă armenească
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
neselectivi. Dar elementele străine ale culturii importate și mai ales ale celei americane sunt trecute prin filtrele și mâinile atente ale agenților culturali... Cultura americană este dezasamblată și recontextualizată în funcție de experiența cotidiană a poporului. Cultura americană de masă nu reprezintă monopolul americanilor; ea este mediul prin care oamenii din întreaga lume își reorganizează constant identitățile individuale și colective."32 Multe dintre mecanismele aflate la baza globalizării sunt trăsături caracteristice ale culturii și economiei Statelor Unite. În bună măsură revoluția informației își are
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
înaintare a forțelor invadatoare". Urmarea a fost reducerea puterii blânde americane în regiune, dacă ar fi să comparăm anul 2003 cu 1991. Apoi Franța a decis să-și deschidă propriul canal de știri multilingv, întrucât "Al Jazeera a dovedit că monopolul poate fi dărâmat și pentru că există o cerere reală de știri non-anglo-americane."70 Unii analiști sunt de părere că "dominația americană în fluxul global de informație nu mai este la fel de puternică precum în trecut. Dimpotrivă, temerea mare nu mai este
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
nu cunoaște valori atât de explicit definite că profitabilitatea sau recuperarea investițiilor, care caracterizează procesul economiei de piață. Bunurile și serviciile acordate prin intermediul sistemului politic se bazează pe alte criterii, așa cum ar fi distribuirea avuției, controlul asupra pozițiilor economice de monopol sau menținerea sănătății și bunăstării anumitor segmente de populație. Diferența fundamentală în sistemul valorilor este dictată de interesul reprezentat în fiecare sistem. Sistemul de piață se bazează pe indivizii care-și urmăresc interesul personal că motivație centrală a acțiunilor lor
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
eradicarea conflictelor fondate pe alteritate ale categoriilor cognitive și utilizărilor de comandament și de autoritate. Mondializarea pieței și lanțul de restructurări ale acesteia au introdus în acest peisaj o ruptură ideologică sigură. Înainte de toate, cursa nebună pentru o productivitate maximală, monopolul "întreprinderilor mondiale" eliminând întreprinderile mici și mijlocii, înrădăcinate în economii naționale devenite precare, provoacă valuri de concedieri repetate și întoarcerea la forme brutale de "comercializare" a muncii. În acest context de pierdere progresivă a garanțiilor sociale și de fragilizare generalizată
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Gamboma, avem: 70% Bangangoulou; 22% Bateke; 3% Mbochi; 5% diverse etnii. În acest caz particular, etnia dominantă caută prin toate mijloacele să-și păstreze supremația în raport cu vecinii ei din sud (Bateke) și din nord (Mbochi). La Gamboma, asistăm la un monopol etnic al pieței: de exemplu, pescarii Mbochi nu vin să-și vândă peștii direct la piață, ci îi vând unor intermediari Bangangoulou care, la rândul lor, îi vând din nou (cu profit, bineînțeles) la Gamboma. Acest fenomen etnic are aspecte
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
prelucrarea nucilor la posturile economice diseminate în toată țara (prese cu aburi sau manuale); organizarea de culturi artificiale de palmieri (Etoumbi, Lebango, Mokouango etc.). Însă CFHBC avea să ajungă la apogeu în cursul anilor treizeci: ea exercita pe atunci un monopol absolut asupra întregii vieți economice a regiunii. Perioada de după război determină condiții generale (politice și de alt fel) defavorabile companiei; din 1952, ea inițiază o reconversie: • se lansează în plantații industriale, redeschide vechile culturi de palmieri rămase în paragină în timpul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
palmierilor (pe care se sprijinea aproape exclusiv înainte). Exploatarea palmierului sălbatic nu mai este altceva decât o luptă de ariergardă care va continua pînă când noile plantații vor atinge randamentul maxim (8 ani). În acest an 1961, compania păstrează un monopol neîngrădit asupra transporturilor fluviale și a comerțului cu amănuntul (implantarea unei rețele de buticuri care nu au de ce să se teamă de concurența celor câtorva negustori ambulanți care aduc neregulat, pe cale rutieră, mărfuri de la Brazzaville). Dimpotrivă, CFHBC nu mai este
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
etc. În 1958, guvernul apărut în urma legii-cadru proclama solemn libertatea de vânzare a vânatului, semn al unei libertăți totale a prețurilor. Lupta îndelungată a suprastructurii europene, mai întâi pentru a înăbuși, iar apoi pentru a controla piața internă, era încheiată. Monopolul comercial al companiei a fost drastic afectat. În 1961, situația era următoarea: • piețe de produse alimentare în fiecare așezare urbană; • în aceleași centre urbane, un artizanat foarte viu (tâmplari, croitori), care a fost creat de această circulație internă a banilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pot exista una fără cealaltă. Chiar sunt și mulțumiți că partenerul este (puțin) gelos. La o privire, însă, mai atentă, pare că lucrurile nu stau chiar așa. În mod obișnuit, prin iubire, marea majoritate a oamenilor înțeleg un fel de monopol, o formă de posesivitate, fără a înțelege însă una dintre cele mai simple realități ale vieții: aceea că în clipa în care posedăm o ființă vie, am ucis-o (Osho, 2003). Ca și posesivitatea, gelozia distruge tot; atât una, cât
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
femeie care...’’ Ea este însă mult mai izbitoare în basmele nefinisate, putându-se cu ușurință observa. Spre deosebire de ultima Poveste, narațiunea din Abu Hasan curge cu degajare specifică unei opere caragialiene. Însă Abu Hasan se adresează ,,foarte dulce’’ roabelor, ca în Monopol, cu ,,drăguță’’ și cu ,,mătăluță’’. ,,Salbă de mărgăritare, în sănătatea mătăluță... Te rog, fă-mi și matale tot așa hatâr !’’ În Poveste: ,,A râs toată lumea, iar I.P.S. zice: Ei, așa băiat îmi place și mie ! să nu-i fie de
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
prin limbă se afirmă singularitatea culturală și creativitatea fiecărui popor. Astăzi, această concepție o vedem exprimată atât în politica defensivă a "ariilor francofone", cât și în politica pro-tectoare a unei "excepții culturale" franceze în cadrul lumii europene, destinată să facă față monopolului producțiilor culturale provenite din lumea anglo-americană (în limba engleză). "Științele culturii" • Fondarea "științelor culturii" Sociologia germană a apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea, în toiul unei dezbateri epistemologice între "științele naturii" și "științele culturii", ceea ce s-a numit "gâlceava
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
cultural" (Bourdieu) sau al "lumilor" (Becker). Instituțiile sunt mai mult sau mai puțin instituționalizate. Academiile, juriile, universitățile, criticii se preocupă să impună definițiile convenționale care încadrează obiectele supunându-le unei serii de canoane și criterii. Competența constă în a deține monopolul legitimității, adică monopolul capacității sociale de a spune care bun este sau nu cultural (cf. exemplul comitetelor de lectură de la edituri, a căror funcționare este descrisă de Anne Simonin și Pascal Fouché, "Comment on a refusé certains de mes livres
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
al "lumilor" (Becker). Instituțiile sunt mai mult sau mai puțin instituționalizate. Academiile, juriile, universitățile, criticii se preocupă să impună definițiile convenționale care încadrează obiectele supunându-le unei serii de canoane și criterii. Competența constă în a deține monopolul legitimității, adică monopolul capacității sociale de a spune care bun este sau nu cultural (cf. exemplul comitetelor de lectură de la edituri, a căror funcționare este descrisă de Anne Simonin și Pascal Fouché, "Comment on a refusé certains de mes livres. Contribution à une
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
religioasă a lui Weber a dezvoltat, de asemenea, această perspectivă. Activitatea religioasă produce valoare ("mântuirea"), adică anumite calificări sociale nedetașabile de ierarhii: profesioniștii calificați ("virtuoșii"), pe de o parte, și necalificații ("masele"), pe de alta. Această diviziune provoacă lupte pentru monopolul accesului la calificare ("căile mântuirii"); • Norbert Elias (1897-1990), în lucrarea sa despre procesele de excludere (Logiques de l'exclusion, trad. fr., Fayard, Paris, 1997; ed. I germană, 1965), descrie aceste procese de devalorizare și stigmatizare: grupurilor fizice și umane le
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
a oricărui artist este așadar cea de demiurg, nu de Dumnezeu, care, după expresia lui Leibniz, Dum calculat, fit mundus ("în timp ce El calculează, lumea devine"). • Consecință: concurența artă-religie Creatorul se definește printr-o violență a iruperii în real, al cărui monopol și-l dispută cu Dumnezeu, câteodată opunân-du-i-se: "Prin durată, arta protestează împotriva morții... Arta este aparența a ceea ce moartea nu ajunge să atingă" (Adorno, 1995, p. 51). La fel, Jean Duvignaud (Sociologie de l'art, PUF, Paris, 1967) și Pierre
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în istoria economică, s-a manifestat între etica religioasă și producția artistică, între practicile ritualice și plăcerea artistică, opunând puternic profetul (care vorbește în numele lui Dumnezeu) și artistul (care "se joacă" de-a Dumnezeu). Weber a arătat cum se exercita monopolul creației asupra lumii umane a formelor create. El a arătat, totodată, limitele acestuia, chiar interdicțiile (cf. refuzul iconoclast al tuturor figurilor antropomorfe ale lui Dumnezeu în iudaism și islam) (Weber, 1996, pp. 410-460). Oricum ar fi, perspectiva lui Weber ne
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]