1,270 matches
-
săi (Al. Piru, de pildă) este un spirit ieșit dintr-un mediu incert și probabil cu mari traume interioare. Nu face niciodată caz de ele, le acoperă și încearcă să le depășească printr-o filosofie de viață scoasă din cărțile moraliștilor și, evident, din propriile reflecții. Nu vrea sau nu poate, cu toate acestea, să-și disciplineze temperamentul. Stilul lui critic se caracterizează prin vehemența ideilor și, fapt important, printr-o puternică imaginație a ideilor, un romanesc excepțional al ideilor... Combate
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
limbajului esopic, sunt denunțate mereu parvenitismul, demagogia, trădarea, ipocrizia, semnalmente morale ale unei epoci și societăți caracterizate de cameleonismul politic și de amestecul strident de tiranie și aparentă libertate. Observator realist în punctul de plecare, fabulistul este în fond un moralist clasic. La fel ca la modelele sale (La Fontaine, Voltaire, Krâlov), nu se urmărește studiul unor caractere, ci o imagine-emblemă a defectului moral personificat de tipologia realizată printr-o convenție animalieră. Efectele sunt scoase din chiar învestirea personajelor-animale cu atitudini
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
studiază, care cred că întotdeauna cunoașterea s-a putut lipsi de imaginar 36. Tot "obiectiv" trebuie însă să observăm, fără a-i acorda faptului o încărcătură eufemistică, faptul că, în Evul Mediu, naturalistul, zoologul mai ales se confundă adesea cu moralistul. Sintetizând discuția, Louis Réau remarcă oportun: "Istoricii științelor nu s-au întrebat niciodată de ce istoria naturală nu a înregistrat nici un progres în Evul Mediu. Cauza esențială este că teologii i-au substituit un simbolism animalier. Istoria naturală nu se află
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
teologii i-au substituit un simbolism animalier. Istoria naturală nu se află în scrierile Evului Mediu, după cum nu se află nici în fabulele lui La Fontaine sau în vreun capitol din Morală. Nici o diferență nu îl deosebește pe naturalist de moralist: căci animalele nu sunt studiate în ele însele, nici pentru ele însele, ci ca eboșe sau reflexii ale omului, centru al Creației, față de care lumea animală reprezintă o oglindă uneori îngroșată și deformantă a propriei naturi, imaginea sau caricatura pasiunilor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fi totală, antropomorfizarea prin acțiune a Inorogului și a celorlalte lighioane nu înseamnă abandonarea, de către Cantemir, a platformei creștin-otodoxe." 7 Cel mai bun studiu asupra rolului sentențiilor și detentei moraliste a alegoriei cantemiriene este cel al lui Eugen Simion, Cantemir, moralistul, în vol. Dimitrie Cantemir. Sesiune de comunicări științifice: București, 10 decembrie 2010 (editor: Gheorghe Chivu), organizată de Academia Română, Secția de Filologie și Literatură, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", Editura Biblioteca Bucureștilor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Călinescu", Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2011, pp. 9-40, din care decupez concluzia: "Principele Cantemir, omul de litere și omul de arme pe care îl laudă Voltaire, este în epoca lui și cu stilul său fastuos barochist în culori răsăritene, un moralist de clasă și (...), împreună cu Miron Costin, el deschide un curent de gândire și un stil moralistic care ajunge până în modernitatea și postmodernitatea românească." 8 Dimitrie Cantemir, Monarchiarum Physica Examinatio (Studiu asupra naturii monarhiilor), tradusă de Gh. Haupt, în Gh. Haupt
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fi totală, antropomorfizarea prin acțiune a Inorogului și a celorlalte lighioane nu înseamnă abandonarea, de către Cantemir, a platformei creștin-otodoxe." 283 Cel mai bun studiu asupra rolului sentențiilor și detentei moraliste a alegoriei cantemiriene este cel al lui Eugen Simion, Cantemir, moralistul, în vol. Dimitrie Cantemir. Sesiune de comunicări științifice: București, 10 decembrie 2010 (editor: Gheorghe Chivu), organizată de Academia Română, Secția de Filologie și Literatură, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", Editura Biblioteca Bucureștilor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Călinescu", Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2011, p. 9-40, din care decupez concluzia: "Principele Cantemir, omul de litere și omul de arme pe care îl laudă Voltaire, este în epoca lui și cu stilul său fastuos barochist în culori răsăritene, un moralist de clasă și (...), împreună cu Miron Costin, el deschide un curent de gândire și un stil moralistic care ajunge până în modernitatea și postmodernitatea românească." 284 Dimitrie Cantemir, Monarchiarum Physica Examinatio (Studiu asupra naturii monarhiilor), tradusă de Gh. Haupt, în Gh. Haupt
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nu eram bun la tragere, nu vedeam ținta, am livret, am pașaport, am. Sunt și 0098453RO, expir în 2009. Sau până în 2009. Sunt și voievodul 0976. Și «O voce distinctă care mai are încă multe de spus. În fond, un moralist». Am fost 1.254. Și 9C. Și 12C. Sunt un idiot care-și lipește cu prenadez, când e să iasă în lume, moțul“. Romanul universitar, în varianta Gabrielei Gavril, este unul preocupat nu atât de social (deși observația socială nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
Marius Oprea, am în minte comparația făcută de Al. Zub, prin care sugera că rolul istoricului este similar celui al corului din tragedia ateniană: comentează și judecă, el fiind un avocat al comunității în care trăiește și, de ce nu, un moralist. Aceste „glose” sunt alcătuite fără patimă, extaze sau recriminări, ci cu seninătate, iar pe alocuri răzbătând un umor fin. Ele sunt captivante, minuțioase și de multe ori șocante, conțin detalii colorate și picante, însă, cu riscul de a mă repeta
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
consideră gesturile făcute din interes ca fiind unele morale. Morala kantiană se situează dincolo de interes și egoism. Să luăm ca exemplu de discuție televiziunea. Multă lume se plânge de influența negativă pe care o are acest instrument în viața omului. Moraliștii de ocazie nu mai contenesc să ne ofere exemple rele în care pornografia, proasta creștere sau mai grav crimele și alte catastrofe ne sunt aduse zilnic în casă într-o proporție asupra căreia nu avem nici un control. Se mai spune
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
minimă bogăție poate fi baza oricărei stări de bine, faptul de alerga la infinit după bogăție poate fi o capcană pentru viața noastră. Puțini dintre noi știu că înainte de a fi un mare economist, Adam Smith a fost un mare moralist, autor al unei lucrări fundamentale de morală în economie, care este ,,Teoria sentimentelor morale". Iată ce spune: Puterea și bogăția sunt niște iluzii necesare, ,,niște enorme și obositoare mașini", în care grija de bunăstare se confundă cu mijloacele de ajunge
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Galbraith, cu ,,Societatea perfectă". Toată lumea îl cunoaște pe Smith ca fiind autorul lucrării ,,Avuția Națiunilor", dar foarte puțini știu că a scris și o lucrare de morală în economie, numită ,,Teoria sentimentelor morale". Marele economist a fost și un mare moralist 55, profesor chiar de morală. Civilizația nu a fost niciodată și nu va putea fi nici pe viitor, un război al tuturor împotriva tuturor. Dacă ar fi fost așa, nu am fi ajuns niciodată ceea ce suntem azi. Ideea că toți
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
nu mai deranjează nici un orgoliu și nu-i mai ține în priză pe securiștii care s-au ocupat de el. Dorin Tudoran își permite să trăiască, își permite să ne dea lecții. Dar uite că l-am prins și noi, moraliștii de azi. S-a înhăitat cu Voiculescu! Asta ne dădea nouă lecții? Ăsta a fost disident? O atitudine cât de cât normală față de Dorin Tudoran ar fi trebuit să fie cu totul alta, după ce s-a aflat că el consiliază
Marele defect al lui Dorin Tudoran by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12550_a_13875]
-
participă, realizează frugal notițe grafice despre priveliști, deprinderi, evenimente, animale, port (îmbrăcăminte) și oameni. Voluptatea artistului, a privirii sale însetate de forme, de culori și de atitudini, coexistă pînă la identificare cu uimirea descoperitorului, cu rigoarea cercetătorului și cu scrupulul moralistului. În mod natural, fără nici o emfază, dar și fără nici o crispare, se realizează aici o fuziune profundă între gestul cultural și lumea reală, între semnul plastic și reperul obiectiv, între libertatea imaginației și rigoarea înaltă a vieții. Discret, la intersecția
Un document artistic și uman by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16634_a_17959]
-
halbă de bere”, „viitorul pe care nu l-a putut încă uita” (condiția umană?), „ochiul care cântă la pian”, circumstanțe, în fine, în care „tânărul poet e silit a deveni suprarealist/ cum un sturz.” Exhibiționist și juisor, puritan și ascet, moralist cu pedală și deșuchiat în relațiile cu aștrii, global pesimist și de o proaspătă receptivitate a darului vieții - de o catifelată tandrețe și de sticloasă cruzime - iată un portret ce include aura crepusculară, drama timpului și spațiului, interogații, încheieri. Formal
Privind drept în ochi călăuza... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13089_a_14414]
-
să gotica, supranumita Neagră, Brașovul, orașul meu natal, este un oraș medieval, ultimul din Occident. Tatăl meu, care a studiat la Sorbona, era profesor de literatură franceză. Adoră Parisul și anticarii, pe Sarah Bernhardt, secolul al XVIII-lea, enciclopediștii și moraliștii francezi. Are acum 80 de ani si compune poeme mamei mele în vîrstă de 75 de ani ". De altfel, tatăl său, Halăsz Gyula senior, ce s-a bucurat de o viață lungă, de aproape un secol (1871-1969), a fost întemeietorul
Centenar Brassai by Daniel Nazare, Irina Bernad () [Corola-journal/Journalistic/17633_a_18958]
-
despre psihologia românului și considerațiile finale în care relevi fondul de compilație metafizica a prezentului nostru literar, stipulând în același timp nevoia de a ne îndruma către marea simplitate umană, sunt observațiile foarte prețioase ale unui filosof și ale unui moralist. Am admirat o sumedenie de trăsături profunde sau fine, care dau mărturia deosebitei Dtale virtuți critice (p. 659). E de crezut ca și alți autori vor fi corespondat cu Basil Munteanu, desi antologia de Corespondențe editata de răposatul Ion Cusa
Basil Munteanu si corespondentii săi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/18119_a_19444]
-
controverse în plan biografic, Gîde a fost considerat un spirit revoluționar, care a sprijinit deschis calea libertății individuale și a sfidat principiile moralității înguste, mic burgheze. Încă înainte de moartea sa a fost recunoscut în unanimitate drept un umanist și un moralist în descendentă vechii tradiții a moraliștilor francezi din secolul al XVII-lea. Caracterul nobil și puritatea și înălțimea stilului sau i-au asigurat un loc în Panteonul literaturii franceze, dar și universale din toate timpurile.
André Gide () [Corola-website/Science/300746_a_302075]
-
fost considerat un spirit revoluționar, care a sprijinit deschis calea libertății individuale și a sfidat principiile moralității înguste, mic burgheze. Încă înainte de moartea sa a fost recunoscut în unanimitate drept un umanist și un moralist în descendentă vechii tradiții a moraliștilor francezi din secolul al XVII-lea. Caracterul nobil și puritatea și înălțimea stilului sau i-au asigurat un loc în Panteonul literaturii franceze, dar și universale din toate timpurile.
André Gide () [Corola-website/Science/300746_a_302075]
-
se comportă cu reticență, măsură și răceală. Activismul politic nu îl interesează și nu candidează niciodată la alegeri. Știe că este, mai presus de orice, un scriitor și are o atitudine rebelă. Se comportă ca un gânditor liber și un moralist independent, ceea ce îi aduce statutul de liberal moderat. Se opune ferm ordinii morale, în special prin romanul "Cucerirea orașului Plassans" ("La Conquête de Plassans"), interzis la vânzare în gări de către comisia de colportaj , și prin "Greșeala abatelui Mouret" ("La Faute
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
ale mediului și eredității. Personajul naturalist este astfel un rezultat determinat de constante fizice, sociale și biologice. Romancierul naturalist are un scop moral. Zola scrie: « noi suntem judecătorii de instrucție ai oamenilor și ai pasiunilor lor, cu alte cuvinte, suntem moraliști experimentatori». Literatura naturalistă este o sinteză între tipul balzacian și antieroul flaubertian și generează personaje arhetipale, golite de individualitate. Preeminența lui Zola în cadrul naturalismului este indiscutabilă, deoarece, în esență, curentul literar s-a catalizat în jurul acestui scriitor. Școala naturalistă este
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
(întâlnit scris și ca Occam) (cca. 1285 - 1349, München) a fost un filozof, moralist și scriitor politic de formație franciscană, considerat printre cei mai influenți gânditori din întreg secolul XIV. El a promovat prin teoriile sale o concepție nominalistă, care respingea ideea existenței universaliilor (esențelor supraindividuale). Argumentarea sa era bazată pe concepția conform căreia
William Ockham () [Corola-website/Science/299422_a_300751]
-
Masseerel (1889-1971), grafician de excepție, și-a desfășurat activitatea atât în țara sa cât și în Germania, Tunisia și Elveția. În perioada războiului, Masseerel este un critic neobosit, demascator al ororilor războiului și al propagatorilor lui. Fiind mai degrabă un moralist decât un caricaturist, Masseerel a reprezentat o importantă sursă de inspirație pentru graficienii de presă prin claritatea expresiei și tensiunea dramatică realizată pe puternice contraste de alb-negru. Kathe Kollwitz (1867-1945) a făcut deopotrivă pictură și sculptură dar a excelat în
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
în care cinstea, onestitatea, adevărul sunt noțiuni lipsite de valoare de întrebuințare și în care doar minciuna și aranjamentul ilicit (fie ele și făcute cu bune intenții) pot rezolva, tot aparent, situațiile de impas. Autorul adoptă aici atitudinea clasică a moralistului care șarjează până la demolare, pentru a construi, prin contrast, noul, idealul; ca și la Caragiale, caricatura este enormă, spărgând tiparele realității imediate, dar rămânând ancorată în ea prin acuitatea observației de detaliu, prin veridicitatea situațiilor și relațiilor imaginate." (Dinu Kivu
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]