1,278 matches
-
ridicat în picioare cînd am scris piesa... Gh. P. doi: Fiindcă veni vorba, chiar așa, de ce ai scris piesa asta? Ca să ciupești un ban? Gh. P. unu: ...Un pic de glorie, da? Gh. P. doi: Ca s-o faci pe moralistul..., pe justițiarul, da? Autorul: Am scris-o pentru că am crezut că-i bine... Gh. P. unu: Bine pentru cine? Autorul: Bine pentru toți... Gh. P. doi: Bine pe naiba! Că ne-ai zăpăcit creierul... și inima... Crezi că fără tevatura
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
a tuturoractivităților. Dacă mediul dinamic accentuează cerința adaptării flexibile și creative, mediul stabil accentuează cerința unei funcționări, în cadrele deja definite, cât mai eficiente cu putință. Cazurile în care condițiile de mediu determină cerințele funcționale ale sistemelor sunt extrem de frecvente. Moraliștii au notat mereu cu tristețe că oamenii sunt caracterizați de o serie de orientări pe care le considerau ca indezirabile: dorința de putere și de dominare, invidie și concurență, nepăsare față de ceilalți. Științele sociale și umane actuale aduc argumente atât
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pleiada următoare, simbolistă, de poeți. Cu ezitări și obscurități, câteva tălmăciri (din Hugo, Petöfi, Leopardi sau Catulle Mendès) nu trec de faza sârguinței juvenile. Tenace, D. forțează intrarea în Parnas până în preajma celui de-al doilea război; cu înclinații de moralist, cultivă maxima și paradoxul, pastelul neoclasic, catrenul umoristic. Produce, cu elan artizanal, pantume în special (ceea ce speră, cu naivitate, să-l singularizeze în peisajul literar), rondeluri și sonete, modeste altfel și departe de turnura impecabilă ce o pretinde genul. De
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
sau chiar pentru revoluție. Sprijinirea ideeii potrivit căreia deciziile trebuie să aibă o legitimitate obținută prin plebiscit. De exemplu, invocarea referendumurilor publice și /sau a altor mecanisme plebiscitare. Caracterizarea politicii în teremeni conflictuali sau maniheiști Politica este reprezentată în termeni moraliști, drept o luptă între bine (popor) și rau (elita aflată la putere) Evaluarea mizei conflictului politic în termeni de viață și de moarte. Capitolul 6 Populismul la guvernare: cazul Austriei (2000-2007) Franz Fallend Introducere Partidul Austriac al Libertății (FPÖ) este
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
despre populism schițate de Mudde și Rovira Kaltwasser în introducere, pentru că amestecă acea "superficială ideologie rarefiată" cu doze mari de naționalism, socialism și un stil charismatic de mobilizare politică. Așa cum a subliniat Hawkins, Chávez a interpretat politica în termeni foarte moraliști și maniheiști, ca o "luptă cosmică" dintre forțe ale binelui și răului (2010a: 55). Într-adevăr, Zúquete a caracterizat chavismul ca o formă de "politică misionară", prin care o personalitate carismatică "conduce un popor ales, ce formează o comunitate morală
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Marius Oprea, am În minte comparația făcută de Al. Zub, prin care sugera că rolul istoricului este similar celui al corului din tragedia ateniană: comentează și judecă, el fiind un avocat al comunității În care trăiește și, de ce nu, un moralist. Aceste „glose” sînt alcătuite fără patimă, extaze sau recriminări, ci cu seninătate, iar pe alocuri răzbătînd un umor fin. Ele sînt captivante, minuțioase și de multe ori șocante, conțin detalii colorate și picante, Însă, cu riscul de a mă repeta
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
limbaj „poetic” prin care sunt exprimate cunoștințe despre lumea fizică și socială (de la Theagenes din Regium și Lucretius la Lang, Tylor, Frazer); c) o alegorie prin care sunt prezentate valori morale (de la Diodor din Sicilia și Denis din Halicarnas la moraliștii Iluminismului); d) o „boală a limbajului” care deformează cunoștințele despre fenomenele astronomice (M. Müller); e) o ideologie, adică o „explicație deformată” a relațiilor sociale (de la K. Marx la R. Barthes și numeroși reprezentanți ai curentului cultural studies); f) o raționalizare
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În orice adunare veselă, se distribuie vin din belșug, pentru copiii din cor și cei adunați În biserică. Astfel Încât În fiecare an această liturghie degenerează În strigăte și scandal - pe care le evocă toate documentele interne ale Bisericii, predicile, scrierile moraliștilor, uneori până În secolul al XVIII-lea (J. Heers, 1983, p. 180). Comportamentul carnavalesc transpare ca atâtea forme ale universului ritual popular din condamnarea lui de către textele culturii de elită: Aceste texte - primul cunoscut datează de la 1198 - vorbesc despre mii de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
1983, p. 180). Comportamentul carnavalesc transpare ca atâtea forme ale universului ritual popular din condamnarea lui de către textele culturii de elită: Aceste texte - primul cunoscut datează de la 1198 - vorbesc despre mii de fantezii, acte exuberante și ireverențioase, extravaganțe, pe care moraliștii le vor repovesti cu plăcere, pentru a Împodobi, cu clișee comode, discursurile și predicile lor. Clericii defilau cu măști de figuri monstruoase, În haine de femei sau În ținuta oamenilor de rând, a saltimbancilor sau a histrionilor. Ei țin slujbe
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
simț al umorului", sens susținut de etimologia termenului (lat. humor, "umoare, secreție glandulară care, după Hipocrat, hotăra dispoziția sufletească a omului"). Autorul cu talent umoristic îmbină tandrețea cu veselia, gravitatea cu surâsul, convertește spiritul în predică jovială, se erijează în moralist bonom care nu sancționează, ca satiricul și nici nu neagă și polemizează duplicitar, ca ironistul, ci acceptă defectele și viciile drept slăbiciuni inofensive alături de veritabile însușiri, privește așadar lumea prin prisma iubirii și a toleranței, reușind, în esență, să amuze
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
deciși să-și reducă la tăcere interlocutorii prin argumente inbatabile. Prieteșugul dintre Cotadi și Dragomir este o reiterare cu note specifice a celei dintre Lache și Mache din celebra schiță ce le poartă numele, singura în care atentul observator și moralist, Caragiale, a simțit nevoia fixării epice a "fiziologiei" cuplului de amici. Se poate observa, între altele, cum prosopografia sau anti-prosopografia perechii Cotadi și Dragomir stârnește aceeași insatisfacție a reprezentării ca și pseudoethopeea lui Lache și Mache. Astfel, elucubrațiile din descrierea
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
demn se secolul vitezei, ritm adaptat celui În care călătorește! Ne este deja familiar tipul de scriitură al doamnei Oltea Rășcanu Gramaticu: deopotrivă jurnal de călătorie, eseu, povestire dublată de poezie În maniera parnasiano-simbolistă și Împănată cu reflecții trimețând la moraliștii clasici. Nemurirea Mogulului este o carte care demonstrează puterea autoarei de a vedea, de a intui, de a Înțelege detalii ce oferă o imagine grandioasă a lumilor prezentate, o carte care contrazice eticheta facilă de literatură feministă, autoarea fiind „une
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
literaturii, ci și literatura asupra societății. Fr. Schlegel își dorește ca viața și societatea să devină poetice, iar Oscar Wilde consideră că societatea imită arta și nu invers. Se înregistrează în această perioadă și respingerea radicală a determinismului social de către moraliști, adepții romantismului estetizant (Musset), partizanii „artei pentru artă”(Th. Gautier). Aceeași poziție este întâlnită ulterior și la Mallarmé. Potrivit vechilor concepții, literatura conține, exprimă, este influențată de idei, dar după cum a arătat-o din plin și secolul Luminilor, literatura trebuie
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
care rămâne în cadrul limitelor și posibilităților cognoscitive umane, dar care află în credință punctul de referință esențial pentru o auto-plasare teologică. Această noutate, din punct de vedere terminologic, constă în cele două expresii: „lumina evangheliei” și „experiența umană”, ultima necunoscută moraliștilor pre-conciliari. Din punct de vedere al izvoarelor teologiei morale, noutatea rezidă în faptul că a sintetizat cu o singură expresie - „lumina evangheliei” - diverse izvoare primare, iar cu cealaltă expresie, „experiența umană”, pe cele secundare. Scopul teologiei morale este să medieze
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
și are ca centru evenimentul Cristos devenit istorie, o instanță existențială, unită cu sensibilitatea actuală iluminată de valoarea salvifică a adevărului creștin și o instanță personală care privilegiază adevărul - relație, adevărul - subiect. G. Abba lansează o critică acerbă la adresa teologilor moraliști care consideră experiența morală ca fapt moral, referindu-se la pretenția școlii sociologice franceze de a construi o știință a conduitelor, care să înlocuiască etica teoretică normativă și de a explica faptul moral, așa cum științele naturii explică faptele naturii. Modelul
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
care domnește și guvernează peste toate creaturile, fiecare după condiția proprie, și toate converg spre realizarea planului său. 2.1 Probleme relevante Aici am vrea să luăm în considerare câteva probleme, cu soluțiile lor (vom vedea câteva contribuții ale unor moraliști catolici), pe care, într-un mod sau altul, le-am indicat mai sus: există două tipuri de argumentare, după natură și după rațiune (Josef Fuchs), legătura strânsă dintre natură și cultură (André Leonard) și natura ca principiu dinamic (Bernhard Häring
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
conceptul de natură. În urma analizei etimologice pe care teologul nostru o întreprinde, termenul de natură (nasci-natum) înseamnă „ceea ce a fost dat la naștere, și se referă la principiul dinamic care dirijează dezvoltarea a ceea ce este înnăscut”. Această precizare îi oferă moralistului german posibilitatea de a realiza dihotomia dintre ceea ce este „natural”, adică „ceea ce îl privește în mod necesar pe om” și ceea ce este „supranatural”, adică ceea ce „Dumnezeu ne oferă în mod gratuit”. În reflecția sa avertizează faptul că teologia morală, atunci când
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
a lui Dumnezeu” ne face capabili să participăm la legea veșnică a lui Dumnezeu și este regula proximă a actelor umane cu care judecăm binele de făcut sau răul de evitat. În calitate de interpret fidel al personalismului lui Alfons de Liguori, moralistul german arată că „atât legea eternă a lui Dumnezeu, cât și legea naturală este promulgată pentru persoană, deoarece este înscrisă și descoperită în conștiință”. Concluzie Teologul redemtorist Bernhard Häring ne indică și sintetizează drumul de parcurs în societatea de astăzi
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
nonviolenței și lansează o sfidare: în pofida prezenței violenței sub diferitele forme din Cartea Apocalipsului, mesajul său este de speranță și nonviolență. În spatele (background-ul) acestei teme există o dezbatere reală, care îi vizează în primul rând pe bibliști și pe moraliști, dar și pe sociologi, pe antropologi, care oferă diverse chei de interpretare, ținând cont de contextele lor de lectură sociale și politice. Dintre acestea menționez câteva: un mod de a interpreta care identifică evenimentele contemporane cu situațiile profetizate în Apocalips
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
amintite, a observat că versiunea jurământului lui Hypocrate, recitat de ei, era schimbată, iar cu trecerea anilor prescrierile etice erau prezentate tot mai vag și imprecis. A doua expresie a schimbării care a avut loc îi aparține lui R. A. McCormick, moralist american. În articolul său, Bioetica. Un gol moral? din revista America, relevă cinci factori care au contribuit la menținerea acestei situații de „gol moral” în domeniul medicinei: absolutizarea autonomiei a condus la excluderea considerării acelor valori și bunuri care fac
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
slujbei, oricare ar fi fost transformările cărora societatea trebuia să le facă față. Mai mult decât clasa politică, tehnocrații de la începutul celei de-a V-a Republici au fost sensibili la necesitatea de a fixa și finalități sociale creșterii economice. Moraliști, adesea influențați de reflecția politică din sânul orientării creștine de stânga în special în revistele Esprit și Économie et humanisme -, au trecut de sentimentul de depolitizare al anilor 1960, propunând promovarea unei concepții a vieții sociale asociate unor obiective morale
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
era un cuvînt de oridine în literatura Renașterii. Calitatea pe care o desemnează apărea ca o desfășurare naturală a forței libere cu care omul intenționa să conceapă viața și sarcinile ei. Noțiunea aceasta a apărut sub diverse forme la filosofii moraliști 90 de la începutul Renașterii și a căpătat o influență crescîndă în specialasupra perioadei următoare, prin etica lui Telesio, conform căreia noblețea sufletească este forma cea mai înaltă a firmării propriei personalități 91. La Bruno, Descartes și Spinoza, se combină apoi
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
totale, în vreme ce sinteza specifică pe care o presupune humorul nu se înfăptuia. 47.Shaftesbury Pe cînd Renașterea punea accentul principal pe afirmarea de sine și pe formele de sentiment și de voință ce se puteau dezvolta din ea, psihologii și moraliștii englezi din secolul al XVIII-lea seria Shaftesbury, Hutcheson, Hume și Adam Smith insistau pe sentimentele sociale și de simpatie. Împrejurarea aceasta a devenit importantă pentru sentimentul total pe care l-au cercetat aici, deoarece el se poate naște dintr-
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
integrarea în Europa etc., dar mai mult decât asta a funcționat ca strategie electorală. Cu o lună și ceva înaintea alegerilor de anul trecut, Tusk era cu vreo 15% în frunte în sondaje. În acel moment, a început accentuarea discursului "moralist" și populist, de fapt, cu care geamănul a și câștigat președinția, cu voturile vârstnicilor, ale populației rurale și din orașele mici. Și n-a fost doar atât. Conservatorii au început niște atacuri atât de murdare la adresa lui Tusk și a liberalilor
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
personalități clocotitoare. Constituente ale celulei proprii, astfel de trăsături, energetismul, dinamismul și celelalte țin, în parte, de filonul transilvan, justițiar, combatant, vizionar. De la primul volum, Poezii (1911), până să-și găsească sunetul propriu, de portavoce a mulțimilor, de tribun și moralist implicat în cotidian, lui C. i-au trebuit două decenii. Inițial, poetul filosofează sceptic, își etalează singurătatea, călătorește pe mare (în Grecia), jertfește erosului, e noctambul, copleșit de „doruri” și obsedat de „cântec”. Notabile ca dicțiune, dintre textele de acum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]