1,323 matches
-
cupolă în naos, semicupolă în altar și boltă în pronaus și are cafas pentru cor. Fundația este de cărămidă de la fabrica din Dâmbău (Târnaveni), elevația tot din cărămidă, cupola și bolta sunt din scândură acoperită cu trestie și tencuiala cu mortar pe bază de var amestecat cu nisip, șarpanta este din lemn, iar învelitoarea inițială din țiglă solzi, a fost înlocuită cu tablă de aluminiu la sfârșitul anilor '90, prin eforturile credincioșilor păstoriți de preotul Liviu Atanasie Guliman. Turnul este acoperit
Biserica ortodoxă din Boian, județul Sibiu () [Corola-website/Science/315726_a_317055]
-
ridicat această sfăntă cruce în hramu ...”" și pe lateral: "„7329 Nicolae Costa...”". În fața bisericii stă o clopotniță de zid a cărei frumoasă pictură murală este datată pe latura de sud din "„1843 iulie 22”". Pereții bisericii au fost acoperiți cu mortar și pictați în anul 1892, după cum reiese din însemnarea de pe un tablou exterior: "„Acest sf: tablou sa plătit de Pavel Dumitrescu tâmplar din Costesci. 1892”". Pe tabloul din dreapta intrării în biserică se pot citi în completare: "„Acest sf: tablou sa
Biserica de lemn din Costești Grușetu () [Corola-website/Science/316503_a_317832]
-
19, exteriorul a fost spoit cu var și pe alocuri pictat, după moda epocii, când multe din bisericile de lemn din zona Vâlcii au fost renovate pentru a imita bisericile de zid. Interiorul a fost tot atunci cercuit, tencuit cu mortar din var și nisip, apoi parțial pictat. Această schimbare a fost surprinsă de o însemnare pe bolta pronaosului: "„v[ăleat] 7354 să tencuiește”", adică anii 1845-1846 ai erei noastre. Pictura de pe tâmpla dinspre naos a fost semnată de "„meșteri Gheorghe
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
picturii murale de pe pereții naosului în cadrul unui proiect de cercetare inițiat de MLPTL, în colaborare cu Institutul de Cercetare PROCEMA din București. Intervențiile de conservare și restaurare a picturii murale au constat în următoarele: îndepărtarea reparațiilor cu diverse tipuri de mortare, injectare de adezivi minerali în zonele care prezentau desprinderi ale stratului de preparație, stoparea biodegradării, înlăturarea depunerilor groase de praf și fum de pe suprafețele pictate, îndepărtarea repictărilor din secolele XVIII-XIX și parțial din secolul XX, curățirea în etape a stratului
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
fără întrerupere pe aceeași suprafață într-un interval de timp cuprins între a doua jumătate a secolului al XIV-lea și mijlocul secolului al XVI-lea. Au existat două biserici succesive cu soclul de piatră de carieră, legată cu un mortar friabil și cu elevația din lemn. Ambele biserici de lemn au fost mistuite de un incendiu. Au fost găsite morminte ce datează din perioada cuprinsă între a doua jumătate a secolului al XIV-lea și începutul secolului al XV-lea
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
m2. În extrema de sud a secțiunii S 65 s-a descoperit un cuptor de bucate. Are un plan eliptic, cu axa mare nord-sud. S-au conservat cel mult două rânduri de cărămizi. Ele sunt clar refolosite, cu urme de mortar. Spre gura cuptorului, aflată la vest, a fost găsită și o placă de calcar, cu margini de îmbinare și cui metalic de fixare. Crusta de la bază este păstrată integral. Ea este însă superficială, dovedindu-se că a fost folosit o
Mănăstirea Bizere () [Corola-website/Science/316745_a_318074]
-
o bună parte, iar din latura de est se află numai rămășițe de fundații”". El observă unele similitudini ale materialelor de construcții folosite la cele două cetăți, presupunând că ar proveni din aceeași epocă: "„felul de construcție și mai ales mortarul făcut cu făină de cărămidă, care s-a folosit la mai multe părți ale Cetății Suceava, construită mai târziu, ne-ar îndreptăți să admitem aceasta”". În perioada 1952-1956, un colectiv de arheologi a efectuat cinci campanii de săpături și au
Cetatea Scheia () [Corola-website/Science/316794_a_318123]
-
300 m² suprafața incintei, fără cea a turnurilor, iar perimetrul interior este de circa 260 m. Zidurile și turnurile Cetății Șcheia au fost construite din bolovani de carieră nefasonați, cu mărimi de 40-50 cm. Bolovanii erau legați între ei cu mortar de var, nisip și cărămidă pisată, realizată în cuptoarele de ars piatră de var de la Șcheia. Cetatea avea la colțuri patru turnuri exterioare de formă rectangulară, care erau legate între ele prin niște curtine masive cu o grosime de 2
Cetatea Scheia () [Corola-website/Science/316794_a_318123]
-
25 m² și se ridică în prezent la o înălțime de circa 6 m. Nu se cunoaște unde era amplasată intrarea. Săpăturile din incinta cetății au scos la iveală urme ale unui pavaj de incintă și ale unei plăci de mortar uniforme. În incinta fortificației nu s-au găsit urme de construcții. Pe latura de nord-est și parțial pe cea de sud-est a existat un șanț de apărare cu val, cu scopul de a crește potențialul defensiv al cetății. Printre vestigiile
Cetatea Scheia () [Corola-website/Science/316794_a_318123]
-
religioasă: De asemenea se utilizau simboluri stereotipe pentru reprezentarea persoanelor de origine străină. Forturile de apărare, palatele, templele și casele particulare erau construite din piatră sau din cărămizi uscate la soare. Executarea construcțiilor era planificată de arhitecți. Nu se folosea mortar, de aceea pietrele trebuiau să se potrivească bine între ele. Cu toate acestea, marile construcții monumentale egiptene au supraviețuit mai multor milenii de istorie. Exemple: Piramidele lui Keops, Kefren și Mikerinos (ansamblul de la Giseh), mastabalele din Abydos, Piramida romboidală de la
Arta în Egiptul antic () [Corola-website/Science/315146_a_316475]
-
roșie, folosite atât în interiorul cât și în exteriorul clădirii, respectiv tubulatura Pyrex folosită la realizarea tavanelor și a unor porțiuni de pereți pentru a permite acccesul luminii filtrate. Culorile folosite de Frank Lloyd Wright pentru sunt crem, pentru coloane și mortar, respectiv "roșu Cherokee" pentru pereți și mobilier. Mobilierul, care a fost designat de asemenea de arhitect și realizat de , reflectă liniile curbe și întreaga alura a clădirii.
Johnson Wax Building () [Corola-website/Science/315247_a_316576]
-
aflându-se în posesia altor acționari persoane fizice. Acțiunile companiei Napoca Construcții sunt listate la Bursă de Valori București, categoria III-R. Compania desfășoară lucrări de construcții civile, agricole și industriale, reparații și restaurări monumente și clădiri vechi, si fabrică betoane, mortare, mozaic, confecții din lemn, metal și aluminiu. se ocupă și de demolarea construcțiilor, terasamente și organizare de șantier, lucrări de foraj și sondaj pentru construcții, construcții de autostrăzi, drumuri, aerodromuri și baze sportive, construcții hidrotehnice, lucrări de instalații tehnico-sanitare, electrice
Napoca Construcții () [Corola-website/Science/318692_a_320021]
-
foarte frumoase și expresive. Mozaic se numește o lucrare de tehnică decorativă, care constă în ansamblarea artistică a unor bucăți mici de marmură, de ceramică, de sticlă, de smalț sau de alte materiale, de diferite culori, lipite între ele cu mortar sau cu mastic, care formează figuri geometrice, flori, imagini cu reprezentări zoomorfe sau antropomorfe etc. Pe lângă calitățile artistice, mozaicul are o mare rezistență la umezeală și la uzură. Cele mai vechi mozaicuri, păstrate din antichitate, provenind din Mesopotamia, unde erau
Mozaic () [Corola-website/Science/318718_a_320047]
-
muncii: se desprind meșteșugarii ca o categorie socială aparte. În această perioadă (a doua vârstă a fierului: 450/300 î.Hr. - 106 d.Hr.): La mijlocul secolului este atestată utilizarea pietrei fasonate în zidării, realizându-se așa-numitul "murus Dacicus" (zid fără mortar, dar de mare rezistență). Prelucrarea fierului în Dacia cucerită de romani ia un puternic avânt. Aceasta este dovedită de inscripțiile descoperite în zona Petroșaniului (și ulterior și în alte așezări) care atestă exitența unui "collegium fabrum", corporație a fierarilor. În
Istoria tehnologiei în România () [Corola-website/Science/318774_a_320103]
-
printr-un brâu ce încinge biserica, înălțimea de naștere a bolților din interior, cu pilaștri de factură neoclasică ce sfârșește cu un capiteliu sprijinit în cornișă reliefată încoronând pereții de jur-împrejur” - pr. Marin Cilă Fundația bisericii este din cărămidă cu mortar de var hidraulic. Lungimea bisericii la interior este de 25,85 m iar la exterior 28 m. Lățimea din interior este de 6,4 m (pronaos) și 13 m (sânii). Înălțimea în interior 6,8 m (pronaos) și 19 m
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
ctitor pe popa Ștefan, fiul preotului Constantin Poernianul din Isverna. A fost ridicată pe locul unei biserici mai vechi, construită în anul 1794 de Ioan Frătescu și frații săi, cu hramul „Sfinții Îngeri”. Este construită din lemn, cu tencuială de mortar care datează din 1835, la fel ca și icoanele împărătești. Forma bisericii este de tip navă, cu turlă clopotniță și cu pridvor sprijinit pe stâlpi de lemn îmbrăcați în tencuială. Este acoperită cu șiță. Inscripții: ,la Proscomidie pomelnicul popii Nicolae
Biserica de lemn din Seliștea, Mehedinți () [Corola-website/Science/320312_a_321641]
-
o bătălie între zei și asuras hindus. nord-vest și sud-vest pavilioane colțul ambele prezintă scene mult mai mici dimensiuni,unele neidentificate dar cele mai multe din Ramayana sau viața de Krishna. Pietrele, erau la fel de netede că marmură lustruita, au fost stabilite fără mortar, cu rosturi foarte bune care au fost, uneori, greu de găsit. Blocurile au fost organizate împreună de scobiturii. Blocurile,au fost probabil puse în aplicare printr-o combinație de elefanți, cabluri de nucă de cocos, scripeți și schele din bambus
Angkor Wat () [Corola-website/Science/320373_a_321702]
-
zidărie au fost găsite la adâncimea de 0,60 m pe latura de nord și la 0,55 m pe latura de sud față de actualul nivel de călcare. Pintenii descoperiți au fost realizați din piatră de carieră înecată într-un mortar, diferit de cel utilizat în fundațiile construcției actuale. O informație importantă pentru înțelegerea evoluției monumentului până în secolul al XVIII-lea a fost furnizată de solul polonez Jerzy Krasinski, care poposind în Ștefănești la 21 martie 1636, consemna că biserica exista
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
perioada 27 aprilie - 18 mai 1970 s-a organizat un șantier arheologic, cu scopul de a dezveli și studia fundațiile Turnului Colțea. S-a constatat că fundațiile au fost realizate din piatră, folosindu-se bolovani de râu, prinși într-un mortar alcătuit din var, pietriș cu mici bucăți de cărbune și fragmente de cărămizi. De la nivelul de calcare, turnul a fost înălțat numai din cărămidă. Planul înscria un dublu H, cu o suprafață totală de 100 m². În baza cercetărilor arheologice
Turnul Colței () [Corola-website/Science/321241_a_322570]
-
pietriș și nisip, având o grosime totală de 1 - 1,20 m. Depunerile ulterioare construcției bisericii, cu o grosime de 0,25 - 0.50 m, sunt straturi de pământ cenușiu cu pietriș. Fundațiile naosului și altarului, din piatră spartă și mortar, străbat depunerile aluvionare, ajungând in stratul de loess. Adâncimea lor este de 1.35 - 1.40 m în dreptul naosului și de circa 1 m în cel al altarului. Deasupra fundațiilor, care în interior sunt mai late cu 10 - 15 cm
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
o perioadă târzie, probabil prin sec. XVIII. Nivelul de construcție al său este situat cu circa 0,40 m mai sus decât nivelul de construcție al naosului, iar fundația adâncă de 0,80 - 1 m, din piatră slab legată cu mortar. Ridicarea pronaosului a prilejuit probabil și reamenajarea pragului de la intrarea în naos. La o dată ulterioară a fost ridicată tâmpla de zid care separă naosul de altar. Încastrarea ei a provocat distrugerea unor porțiuni din pictura care acoperă altarul și peretele
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
brâului zidurilor perimetrale. Biserica este fundată în stratul cu argilă prăfoasă gălbuie, la adâncime de 1,10 m față de suprafața terenului natural. Suprastructura este alcătuită din: • pereți din zidărie (atât la exterior, cât și la interior) realizați din cărămidă și mortar de var nisip; • arce din zidărie de cărămidă prezente în pridvor, pronaos și naos pe care stau semicalote sferice în pridvor, pronaos și naos; • coloanele pridvorului și catapeteasma carte desparte naosul de altar sunt alcătuite tot din zidărie de cărămidă
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
nisip; • arce din zidărie de cărămidă prezente în pridvor, pronaos și naos pe care stau semicalote sferice în pridvor, pronaos și naos; • coloanele pridvorului și catapeteasma carte desparte naosul de altar sunt alcătuite tot din zidărie de cărămidă legată din mortar de var; • șarpantă din lemn cu învelitoare din tablă. Soluțiile utilizate pentru ridicarea acestui obiectiv denotă cunoașterea în detaliu a artei meșteșugului, atât în ceea ce privește proiectarea, cât și construirea în sine a bisericii. Pridvorul deschis, cum se cuvenea, avea trei arce
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
flancat de o parte și de alta de câte un șir de zimți, la ora actuală acesta este ușor modificat prin aplicarea unor ornamente profilate; - la nivelul soclului un profil semirotund care prin efectuarea cămășuielilor acestuia a fost îngropat în mortar; - pe latura vestică deasupra pridvorului se află icoana prăznicar flancată de icoana Sfântului Gheorghe și Sfântului Dimitrie; - pardoseli: sunt din dușumele de brad, la origine posibil să fi fost din piatră sau cărămidă; - pereții, arcele și bolțile au fost tencuite
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
cununi de bârne ale pereților, cele de sub streașina largă, sunt prelungite în formă de „aripi” rotunjite. Fundația construcției a fost turnată în săpătură și a fost realizată din piatră și beton. Temelia a fost realizată din piatră de carieră și mortar în 1-10 rânduri, iar pardoseala construcției în scândură de brad în altar, naos și pronaos lespezi din piatră de carieră în pridvor. Pictura din interiorul bisericii se înscrie în canonul erminiilor bizantine, fiind realizate scene din Patimile lui Iisus (naos
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]