1,969 matches
-
set de cogniții relativ stabile care oferă fundamentul pentru așteptări, instrumente și valențe în cazul motivației de tip instrumental sau calculativ. Lucrarea își propune să dezvolte un model al conceptului de sine ca o construcție unitară, capabilă să reunească procese motivaționale cognitive și necognitive. Gabriella Losonczy ne atrage atenția că modelul surselor de motivație poate fi utilizat pentru a contura analiza motivației bazată pe conceptual de sine. Autoarea pleacă de la premisa că există cinci surse ale motivației care se construiește în cadrul
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
că există cinci surse ale motivației care se construiește în cadrul unei organizații: motivația intrinsecă, motivația instrumentală, motivația bazată pe conceptul de sine extern, motivația bazată pe conceptul de sine internalizat și interiorizarea scopului. Cercetarea experimentală care vine să susțină teoriile motivaționale asupra mediului organizațional la care se oprește autoarea își propune să determine relația dintre implicația motivațională și atitudinea față de bani în funcție de sistemul din care face parte subiectul. Obiectivul cercetării a fost de a determina efectul implicației motivaționale asupra atitudini față de
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
motivația bazată pe conceptul de sine extern, motivația bazată pe conceptul de sine internalizat și interiorizarea scopului. Cercetarea experimentală care vine să susțină teoriile motivaționale asupra mediului organizațional la care se oprește autoarea își propune să determine relația dintre implicația motivațională și atitudinea față de bani în funcție de sistemul din care face parte subiectul. Obiectivul cercetării a fost de a determina efectul implicației motivaționale asupra atitudini față de bani, luând în considerare și tipul de organizație. Concluzia cercetării este că plăcerea nu poate fi
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
să susțină teoriile motivaționale asupra mediului organizațional la care se oprește autoarea își propune să determine relația dintre implicația motivațională și atitudinea față de bani în funcție de sistemul din care face parte subiectul. Obiectivul cercetării a fost de a determina efectul implicației motivaționale asupra atitudini față de bani, luând în considerare și tipul de organizație. Concluzia cercetării este că plăcerea nu poate fi cumpărată cu bani. Deși reușim să obținem prin intermediul banilor, putere, prestigiu, control asupra celorlalți cu siguranță nu obținem plăcere de pe urma acestora
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
toți. Stresul atașat acestui nou fenomen este foarte mare și în principal se datorează imprevizibilului care marchează această situație. Motivația este una din cele mai afectate procese în acest caz, existând posibilitatea ca omul să-și schimbe percepția despre factorii motivaționali, ducând astfel la schimbarea tipului de feedback ce îi determină acțiunile. Faptul că am ales să fac o cercetare despre bani tocmai acum când numai enunțarea cuvântului produce o stare de stres poate părea un pic ciudat, însă consider că
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
post-impuls Având în vedere reticența în continuă creștere față de teoria impulsului, a devenit din ce în ce mai evident că o singură mare teorie era insuficientă pentru a explica motivația (Appley, 1991 apud Reeve, 2009). În încercarea de a acoperi întreaga gamă a fenomenului motivațional, portretul modern al studiului motivației este caracterizat acum de o mare diversitatea de teorii („mini teorii”) în opoziție cu o mare teorie consensuală (Reeve, 2009). 3.2.1 Mini teorii Aceste teorii își îndreaptă atenția spre fenomene motivaționale specifice, ele
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
a fenomenului motivațional, portretul modern al studiului motivației este caracterizat acum de o mare diversitatea de teorii („mini teorii”) în opoziție cu o mare teorie consensuală (Reeve, 2009). 3.2.1 Mini teorii Aceste teorii își îndreaptă atenția spre fenomene motivaționale specifice, ele încearcă să investigheze și să înțeleagă un fenomen motivațional particular, o circumstanță particulară care afectează motivația, anumite grupuri de oameni, întrebări teoretice. O mini teorie explică unele, dar nu toate comportamentele bazate pe motivație (Reeve, 2009). 3.2
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
de o mare diversitatea de teorii („mini teorii”) în opoziție cu o mare teorie consensuală (Reeve, 2009). 3.2.1 Mini teorii Aceste teorii își îndreaptă atenția spre fenomene motivaționale specifice, ele încearcă să investigheze și să înțeleagă un fenomen motivațional particular, o circumstanță particulară care afectează motivația, anumite grupuri de oameni, întrebări teoretice. O mini teorie explică unele, dar nu toate comportamentele bazate pe motivație (Reeve, 2009). 3.2.2 Natura activă a persoanei În recenzia din anii 1960 a
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
se sine pentru a filtra informațiile din exterior și pentru a traduce aceste informații în acțiuni. Scopul major în dezvoltarea unui model al conceptului de sine este de a furniza un construct unitar, care este capabil să explice atât procesele motivaționale cognitive cât și pe cele necognitive. Motivația bazată pe conceptul de sine poate fi integrată cu alte forme de motivație prin modelul surselor de motivație. Acest model identifică cinci surse de motivație. 1. Procesul de motivație intrinsec: indivizii sunt motivați
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
deși au un concept de sine ridicat, el nu este puternic susținut și de aceea simt nevoia de a căuta permanent feedback prin performanța la sarcină (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.4 Impactul conceptului de sine asupra motivației Procesele motivaționale ale așteptărilor, atribuțiilor, disonanței cognitive și întăririi au fost folosite pentru a explica motivația. Următoarea parte va descrie modul în care fiecare proces motivațional poate fi înțeles prin utilizarea conceptului de sine ca bază a motivației (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
la sarcină (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.4 Impactul conceptului de sine asupra motivației Procesele motivaționale ale așteptărilor, atribuțiilor, disonanței cognitive și întăririi au fost folosite pentru a explica motivația. Următoarea parte va descrie modul în care fiecare proces motivațional poate fi înțeles prin utilizarea conceptului de sine ca bază a motivației (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.4.1 Așteptările Conceptul de așteptare este o piatră de temelie a școlii cognitive a motivației. Teoria așteptării susține că individul alege
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
bază a motivației (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.4.1 Așteptările Conceptul de așteptare este o piatră de temelie a școlii cognitive a motivației. Teoria așteptării susține că individul alege un set de comportamente alternative, bazându-se pe forța motivațională a fiecărei alternative. Această forță motivațională este o combinație între așteptări (ex. probabilitatea percepută că un efort va duce la un rezultat dorit), instrumentalitate (probabilitatea ca acest rezultat să ducă la o recompensă dorită) și valență (valoarea recompensei). În cadrul conceptului
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
2002). 3.3.4.1 Așteptările Conceptul de așteptare este o piatră de temelie a școlii cognitive a motivației. Teoria așteptării susține că individul alege un set de comportamente alternative, bazându-se pe forța motivațională a fiecărei alternative. Această forță motivațională este o combinație între așteptări (ex. probabilitatea percepută că un efort va duce la un rezultat dorit), instrumentalitate (probabilitatea ca acest rezultat să ducă la o recompensă dorită) și valență (valoarea recompensei). În cadrul conceptului de sine, indivizii susțin cognitiv preferința
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
care s-au confruntat cu criza, au simțit că relizarea optimă a muncii nu le-a oferit satisfacții. Tailandezii au simțit că dacă lucrau din greu nu le era garantată o viață mai bună. Aceste rezultate indică faptul că percepția motivațională a muncii asidue este semnificativ redusă după criză deoarece nu au fost disponibile recompensele extrinseci. De aceea indivizii adoptă o atitudine sceptică față de munca asiduă, atât timp cât consideră că aceasta nu le aduce nici un beneficiu (Hoon și Lim, 2001). O explicație
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
și religioase vor fi asociate cu patologia monetară, în mod special cu sindromul zgârcitului, a risipitorului și a vânătorului de oferte (Furnham și Okamura, 1999). 5 CERCETAREA 5.1 Obiectivele cercetării Lucrarea aceasta își propune să descopere relația dintre implicația motivațională și atitudinea față de bani în funcție de sistemul din care face parte subiectul. După cum am prezentat în partea teoretică de-a lungul timpului s-au dezvoltat mai multe teorii despre motivație, noi am ales-o pe cea a lui Scholl (2000) deoarece
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
au dezvoltat mai multe teorii despre motivație, noi am ales-o pe cea a lui Scholl (2000) deoarece considerăm că explică cel mai pertinent relația dintre motivației și mediului organizațional. Astfel obiectivul a fost acela de a determina efectul implicației motivaționale asupra atitudini față de bani, luând în considerare și tipul de organizație și anume: 1. Să se determine dacă implicarea motivațională și sistemul bugetar sau privat influențează atitudinea față de bani. 2. Să se afle cei mai buni predictori pentru atitudinea față de
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
explică cel mai pertinent relația dintre motivației și mediului organizațional. Astfel obiectivul a fost acela de a determina efectul implicației motivaționale asupra atitudini față de bani, luând în considerare și tipul de organizație și anume: 1. Să se determine dacă implicarea motivațională și sistemul bugetar sau privat influențează atitudinea față de bani. 2. Să se afle cei mai buni predictori pentru atitudinea față de bani, luând în considerare tipul de implicare motivațională și tipul de organizație. 5.2 Ipotezele cercetării 1. Motivația hedonistă, internalistă
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
și tipul de organizație și anume: 1. Să se determine dacă implicarea motivațională și sistemul bugetar sau privat influențează atitudinea față de bani. 2. Să se afle cei mai buni predictori pentru atitudinea față de bani, luând în considerare tipul de implicare motivațională și tipul de organizație. 5.2 Ipotezele cercetării 1. Motivația hedonistă, internalistă, socială și instrumentală din sistemul bugetar/privat influențează factorul putere al atitudinii față de bani. 2. Motivația socială, internalistă, instrumentală și hedonistă alături de sistemul bugetar sau privat influențează factorul
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
24 activează în sistemul privat. Dintre respondenți 16 sunt de gen masculin și 40 de gen feminin. Majoritatea subiecților au studii superioare (53 din 56). 5.5 Instrumente În această cercetare am utilizat două instrumente, un chestionar care măsoară implicarea motivațională (IM4Constantin et al., 2009) și o scală a atitudinii față de bani (MA) care combină itemi din Money Attitude Scale al lui Yamauchi și Templer (1982 apud Baker și Hagedorn, 2008) și din Money Beliefs and Behavior Scale al lui Furnham
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
lui Yamauchi și Templer (1982 apud Baker și Hagedorn, 2008) și din Money Beliefs and Behavior Scale al lui Furnham (1984 apud Baker și Hagedorn, 2008) conform articolului prezentat de Baker și Hagedorn în 2008. 5.5.1 Chestionarul Implicații Motivaționale (IM 4) Este realizat și dezvoltat de către Ticu Constantin și echipa e-team, varianta pe care am aplicat a fost cea din 2008, care este alcătuit din 40 de itemi dihotomici, după cum se poate vedea în exemplu următor: 13. Profesional
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
de itemi dihotomici, după cum se poate vedea în exemplu următor: 13. Profesional vorbind, cred că mai important este: * să am libertatea să fac ceea ce îmi place; * ca efortul meu să fie răsplătit. În continuarea atașez prezentarea sintetică a chestionarului Implicații Motivaționale așa cum a fost făcute de autori (IM 4 Constantin et al., 2008). Există numeroase teorii ale motivației, credibile, de notorietate și consistente sub aspectul susținerii teoretice sau dovezilor empirice, care converg spre cele descrise mai sus și spre analiza a
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
de autori (IM 4 Constantin et al., 2008). Există numeroase teorii ale motivației, credibile, de notorietate și consistente sub aspectul susținerii teoretice sau dovezilor empirice, care converg spre cele descrise mai sus și spre analiza a ceea ce se numește orientarea motivațională sau direcția implicării motivaționale. Aceste teorii încearcă să explice ce îi motivează pe diferiți oameni, ce anume îi face să acționeze, să se implice motivațional. Majoritatea analiștilor motivației sunt de acord cu faptul că motivația se referă la un ansamblu
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
Constantin et al., 2008). Există numeroase teorii ale motivației, credibile, de notorietate și consistente sub aspectul susținerii teoretice sau dovezilor empirice, care converg spre cele descrise mai sus și spre analiza a ceea ce se numește orientarea motivațională sau direcția implicării motivaționale. Aceste teorii încearcă să explice ce îi motivează pe diferiți oameni, ce anume îi face să acționeze, să se implice motivațional. Majoritatea analiștilor motivației sunt de acord cu faptul că motivația se referă la un ansamblu de forțe care provocă
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
care converg spre cele descrise mai sus și spre analiza a ceea ce se numește orientarea motivațională sau direcția implicării motivaționale. Aceste teorii încearcă să explice ce îi motivează pe diferiți oameni, ce anume îi face să acționeze, să se implice motivațional. Majoritatea analiștilor motivației sunt de acord cu faptul că motivația se referă la un ansamblu de forțe care provocă sau mobilizează individul în a se angaja într-un comportament dat. Aceste forțe sau motive pot fi intrinseci, ce Țin de
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
de factori interni/ de personalitate (plăcere, provocare, curiozitate, nevoie de dezvoltare etc.) sau extrinseci, ce Țin de factori externi/ de mediu (recunoaștere, recompensă, control, sancțiuni etc.) Beauvais și Scholl, într-o lucrare de sinteză care ia in calcul principalele teorii motivaționale („Self Concept Motivation Theory”, 1999) propun un cadru conceptual la care pot fi reduse majoritatea teoriilor care vizează implicarea motivațională. Acest cadrul conceptual face referire la patru dimensiuni care definesc caracteristicile esențiale ale implicării motivaționale individuale: intrinsic process motivation; instrumental
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]