3,345 matches
-
Aflăm dintr-un ispisoc de la Vasile Lupu din 31 martie 1640 că satul Boziești a aparținut hatmanului Isac Balica, pierit în anul 1612 în lupta de la Cornul lui Sas, urmare a faptului că s-a situat alături de ruda sa, Constantin Movilă, în disputa armată pentru tronul Moldovei, câștig de cauză având tabăra potrivnică, a lui Ștefan al II-lea Tomșa, care-l și ucide pentru „hiclenie”. Satul exista cu mult timp înainte de stăpânirea lui Isac Balica pe o vatră cu urme
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
alta nedatată de la mijlocul secolului al XVIII-lea, găsim înscris „drumul Bozieștilor” ce se identifică a fi fost pe un traseu ce leagă acum Tămășenii cu Barcea Veche, prin lunca Bârladului, pe la nord de Casadie. Mai spre nord se indică „Movile Ilenii, lângă Drumul cel mare” (subl. I. S.), deci actuala șosea națională Tecuci-Galați. Și totuși, acest drum era considerat „mare” în comparație cu micile căi lăturalnice, de mai restrânsă circulație ca distanță și nu ca frecvență. Căci, în zona noastră, „Drumul cel
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu-i învăluiți” pe locuitorii satului cutare (se dă numele satului). Astfel de situații abundă în documentele medievale, iar pentru ilustrarea aspectului folosim doar două cazuri din același an, 1633. Pe data de 6 noiembrie din anul respectiv, domnitorul Moise Movilă scrie „la starostii de Tecuci și la deșugubinarii și la toți dăbilarii” și le poruncește: „să aveți a lăsa foarte în pace satul Mirăieștii [...] întru nimică să nu-i învăluiți” (subl. n.). O lună mai târziu același domn semnalează cui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai trebui produși alți oameni. Ochii iau numai Totul ca Întreg în ei. Este, firește, un peisaj frumos cu colțuri la locurile potrivite, cu adâncimi care nu amintesc de morminte deschise, și cu înălțări domoale care nu trezesc în amintire movilele de pe mormintele oamenilor. Este un ținut eliberat de oameni, este o bucată moartă de ținut fără cadavre. Urieșimea pomilor produce umbre frumoase și absurde. Probabil că există animale în ținut, dar nu există nici o creatură pentru ochi, numai întunecimea turmelor
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
de el) Și atunci, la cea dintâi zi a lumii, unicul fiu va împușca mormântul tatălui său. Își va da jos de pe el, ca pe niște pantaloni, furia lui fără margini și mâncarea bine putrezită de la mama o s-o facă movilă peste mormântul tatei. Și dedesubt, viermilor li se apleacă de la tatăl gata înfeliat, și sus lumina lunii scotocește locul de îngrășat al fiului trupesc. Și în fiecare duminică o iau pe mama cu mine, și pot să am și eu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
aia un Militar Căci Militarul este Lumea militară ca Lume. Am putea să putem ucide tot Și acum să ne ucidem pe noi înșine și pe ascuns Mi-am zis mereu La militărie Era o închisoare militară Milităria E o movilă cu rahat omenesc Să omorâm tot Mi-am zis eu mereu Milităria Și pe urmă e nevoie de o întunecare neagră ca un îngrășământ O umbră adâncă Un furtun Cu un rezervor furtunit De unde picură omenia adevărată Niște coarne și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
locuire, care datează de două-trei mii de ani, constau din monede și cioburi de lut. Se zice că primii locuitori ai satului ar fi fost Gornițeanu, de unde și numele de „Gornit” dat părții de est a satului, Perju, Popa, Rebegea, Movilă ș.a. După 1864, pe vremea lui Cuza, o parte din familia Rebegea a plecat din sat și, fiind împroprietărită, s-a localizat în Satu Nou. Locuitorii satului sunt răzeși ce dețin suprafețe mari de pământ. În fruntea satului erau Tache
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Puiu în 6 martie 1945, cu câte 0,5 ha de familie. Pe pârâul Repedea erau amplasate morile lui Grigore Diaconu și ale lui Milea, iar la hotar cu satul Tomozia, cea a lui Ciuche. Mori de vânt aveau Ioan Movila și Ciulei. Tot în Dealul Perjului, la podul lui Obreja, străjuia moara lui Samson, instalație care funcționa cu combustibil solid (pe teritoriul comunei Oncești existau 18 mori). Moară cu motor avea Vasile Țarălungă, așezată la hotar cu satul Fruntești, fiind
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
făurarilor tradiționali putem să-i numim astăzi doar pe Ion Bucătaru și Vasile Ciofu. Meșteșugurile prelucrării lemnului și al fierului, obiceiuri tradiționale odinioară, au ajuns o amintire. Pe ici pe acolo, parcă ascunși de lume, meșteșugari precum numiții Chirilă sau Movilă își duc meseria în tăcere. Nimeni nu mai este interesat de preocupările tradiționale. Cei care mai lucrează în acest domeniu, o fac mai mult pentru menținerea tradiției. Iată ce s-ar putea spune despre ultimul iscusit meseriaș Jenică Chirilă...o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1600 făcea să se împlinească aspirațiile de viață ale românilor din cele trei provincii istorice, bucurie de scurtă durată, deoarece din Muntenia avea să se întoarcă oastea polonă, după ce-l învinsese pe Mihai Viteazul, pentru a-l înscăuna pe Simion Movilă. Din relatările călătorilor străini reiese că satele din zona Bârladului, în anul 1612, erau aproape în întregime distruse și jefuite, iar la 1661 au fost bântuite de ciumă. Încercarea pe Ceramică prefeudală sec. VIII-X: 1-2 Lichitișeni; 3 - Lozinca; 4 - Lespezi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mulți s-au întors acasă invalizi iar alții au devenit veterani: Victor Andonie, Ioan Aruxandei, Vasile Avram, Năstase Balan, Vasile Bătrânu, Sîlică Carp, Victor Chiriță, Gheorghe Dimofte, Vasile Diaconu, Ion Duhan, Neculai Florea, Iorgu Galan, Virgil Grosu, Gheorghe Ionescu, Condurache Movilă, Virgiliu Maftei, Condurache Obreja, Vasile Pintilescu, Nicolae Popiac, Jenică Popa, Grigore Puțanu, Iordache Savin, Ionel Tabarcea, Dumitru Tofan, Iordache Țarălungă, Ion Vraciu, Gheorghe Vinerică, Jenică Vraciu și Ion Zaharia. În acest context s-au înregistrat 7 invalizi de gr. II
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
direct de la școală. E foarte plăcut pentru ei să stea în sala de lectură, în clipele lor libere, să citească o carte, să consulte o colecție sau chiar să-și facă temele. Din discuții am aflat că pe tânăra Veronica Movilă o interesează probleme de management și cele de critică literară. La secția pentru copii totul este pregătit și aranjat pentru a trezi interesul și dragostea pentru citit a celor mici. Cărțile împărțite pe categorii de vârstă sunt expuse frumos și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lui accidentală accentuată. O serie de toponime evocă natura terenului sau compoziția solului: La Pietre, La Nisipăria lui Savin. Tot în categoria toponimelor care arată forma terenului se înscriu și următoarele: Zăpodia - ce desemnează un platou situat pe o colină, Movila - o ridicătură proeminentă de pământ, Podiș, Costești, La Șes, La Vale, Pe Izlaz, Pe Luncă, Pe Zare - indică partea superioară a unei coline. Alte toponime indică o însușire a locului: Sărături, Săcături, Împuțita; altele evocă vegetația: Pădurea lui Florea, La
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
discutând despre arta plastică și atât. Ei nu, zău? Dacă personajele lui Camil Petrescu își consumă actele trupești în pat, iar ale altora nu le realizează deloc, unii autori găsesc locuri inedite. Astfel Birică o posedă pe Polina pe o movilă de lut rece, săpat în vederea fabricării de chirpici. În Cimitirul Buna-Vestire, un universitar vede o servitoare spălând podeaua. Profită de poziția ei și de lipsa desuurilor. Stăpâna casei îi surprinde și e inclusă în joc. În același roman, un tânăr
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
acciză, cu privilegiul de scutire, acordat bârlădenilor, după „legea lor veche”. În secolul al XV‐lea neexistând beton, pentru a se confecționa borne de hotar, iar piatra fiind de ficitară în regiune, hotărnicia se făcea cu menționarea: ”o salcie, 13 movile săpate, 277 7 dumbrăvi, 14 stejari, 5 drumuri, o răspântie, o margine de făget, o margine de pădure, o groapă săpată, o ruptură, o fântână și capătul unui rediu...” ...” Se mai folosea sistemul de a lua ca participanți la o
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cultură și știință: „Mărturii istorice privitoare la satul Rânzești pe Prut" de prof. Gheorghe Clapa, „Oameni de pe Valea Elanului în istoria Inspectoratului școlar al județului Vaslui" de prof. Dumitru Apostolache, „Grumăzești, vechea vatră a Muntenilor de sus" de Dan Ravaru, „Movilele și rolul lor în peisajul geografic al Depresiunii Elanul" de prof. Teodor Hardon, „Descrieri inedite ale bisericilor fostului județ Vaslui din 1894" și „O vidomastie inedită cu slujitorii bisericilor din județul Fălciu la 1840" de Costin Clit; medalioane ale unor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cuprins, din același număr aflăm și de câteva cărți semnate de Virgil Caraivan aflate în difuzare: „Basme și legende străine” ‐ traducere din folclorul lumii, Editura și Tipografia Vălenii de Munte, 1911; „La gura sob ei” ‐ povești și snoave, Editura Socec; „Movila roșie” ‐ povestiri, schițe și amintiri, 1913, și că vor apare în curând „Povești de pretutindeni”, traducere din folclorul lumii, ilustrații de pictorul Stoica, Ediția a III‐a, Editura Socec S.A., București, Calea Victoriei. Numărul 8 din Răzeșul este realizat la Atelierele
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
rectificat: președinta nu regina, pentru că regele a trădat și a fugit. țin bine minte deși aveam 6 ani. A fost emoționant când, revenit în țară din exil l-am întâmpinat câțiva ziariști la intersecția șoselei de la Codăești, în vale, înainte de Movila lui Burcel. Prefectul N. Pascu îmi zisese că nu "extindem" informațiile. Era dornic de comunicare, șofa, credea că-l vor întâmpina gloate bucuroase de eliberarea de sub comunism. Se aștepta ca la Solești să fie mare adunare. Cei vreo 30 de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
1991 se adăugau, față de cele mai sus amintite, versurile lui Mihai Eminescu despre "geniul bun al românilor" și biruitorul fără greș al tuturor "dușmanilor libertății"42. Textul propriu-zis al lecțiilor a fost însoțit de repovestiri entuziaste ale tradiționalelor anecdote despre movila lui Burcel, Daniil Sihastrul și bătrâna Vrâncioaia 43, alături de imagini ale Putnei, Voronețului și cetății de la Suceava. Portretul domnitorului ocupa aproape cu totul prima pagină a lecției, difuzând în continuare tabloul realizat de Costin Petrescu în 1904, pentru ceremoniile de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
istorice, apărute la începutul anilor '80 și reeditate parțial în 1996 și în 2005-2006. Ștefan ocupa aici un spațiu considerabil, dominând categoric întreaga perioadă anterioară lui Mihai Viteazul. Ilustrațiile ample și eroizante reluau aceleași momente-cheie din manual: lupta de la Vaslui, movila lui Burcel, povestea Vrâncioaiei. Lor li s-a adăugat bătălia din Codrii Cosminului și, în plus, o inedită compoziție despre brașovenii care, dintr-un dublu imbold de solidaritate și precauție, îi trimiteau arme domnitorului moldovean, pentru ca astfel "să trăiască și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
167. Este interesant de remarcat că nu biserica "Sf. Ioan Botezătorul" din orașul Vaslui ctitoria certă a domnitorului domină harta locală a "locurilor memoriei", ci presupusa locație a bătăliei de la Podul Înalt (unde se află un monument ecvestru) și legendara "Movilă a lui Burcel", din apropiere. Aici s-a construit o mănăstire (închinată lui Ștefan cel Mare și Sfânt), s-a ridicat un bust voievodului și s-a edificat un ansamblu comemorativ alegoric celebrând, în general, virtuțile apărătorilor Patriei 168. În ceea ce privește
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
41 Ibidem. 42 Ibidem, p. 56. 43 Aceste povestiri culte au fost reluate de atâtea ori încât au ajuns să fie asimilate legendelor "din popor"; vezi, pentru identificarea personajelor Daniil Sihastru și Burcel ostașul sărman căruia i s-a dăruit "movila" pe care o ara varianta lui Ion Neculce, în Letopisețul Țării Moldovei și O samă de cuvinte, text stabilit, glosar și studiu introductiv de Iorgu Iordan, Editura de Stat Pentru Literatură și Artă, București, 1959, p. 10, 11. 44 Despre
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ca patron spiritual al mai multor așezăminte bisericești din estul țării. În județul Bacău, există o mănăstire cu hramul "Ștefan cel Mare și Sfânt", lângă satul Cerdac, în apropiere de Slănic Moldova. În județul Vaslui, o altă mănăstire, aflată lângă "Movila lui Burcel", are același hram, iar în Roman și în Iași s-au înființat paraclise sau parohii închinate voievodului. 164 Laura Căpiță, Mona Plesciuc, Istoria în învățământul gimnazial. Probleme deschise și soluții, în "Revista de Pedagogie", nr. 1-2/1993, pp.
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cunoaște ce fel e. După bătălii, Ștefan-Vodă răsplătea ostașii cei mai viteji, dăruindu-le pământ să-l stăpânească și să-l muncească. Poporul a povestit acest fapt în versuri. Voievodul spune oșteanului Burcel, om viteaz, dar foarte sărac: . «...ia-ți movila răzășie Ca s-o ai de plugărie, Dar în vârfu-i să te-așezi Ca stejar să priveghezi Și dușmanii de-i vedea C-au intrat în țara mea, Tu să strigi cât ai putea: «Sai, Ștefane, la hotară, C-a
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
și nu putea să încalice singur, aprodul Purice se făcu jos, la picioarele lui, ca o moviliță, pe care domnul se urcă și încalecă ușor. Zâmbind, Ștefan se întoarse către Purice și îi zise: Purice, băiete, de voi câștiga, În Movilă-naltă eu te voi schimba! Viteazul domn se aruncă apoi din nou în luptă, cu mai multă furie. Românii ieșiră învingători. După război, Ștefan dărui aprodului Purice moșii, pentru fapta lui și dragostea ce-i purtase. Purice ajunse bogat și
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]