1,791 matches
-
zic cald, ea zice frig, Și-mpotrivă-i n-am să strig. Doamne, nenorocit fui! Vai de nunta ce făcui.” În Îndreptarul bețivilor, unde Pann face o clasificare a tipurilor de bețivi, aflăm ( În CÎntarea a 9-a) și ceata muierilor care beau prin bordeile măhălești ale Bucureștilor. Aici se petrece cu lăutari, cu jocuri de cărți și, bineînțeles, cu vin. Pann aduce elogiul cel mai sincer acestei băuturi: „Vinul cel bun la vederi Dă vesele mîngîieri, Trupul ca un bun
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
la cuvînt, dar să nu uităm că vinul este proprietatea exclusivă a bărbatului! E teritoriul lui rezervat de vînătoare. „Pin mahala la Izvor”, În pridvor la Breslea, pe la Tabacii de jos bărbații petrec cu vin blînd. Însă, culmea!, sînt și muieri care intră În circiumă. Pann este pur și simplu indignat. Cine a permis muierilor să pătrundă În acest sanctuar al bărbaților? CÎnd ies de acolo, fac tot felul de mișelii: „Se află și din muieri Care dau pe vin fuieri
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
teritoriul lui rezervat de vînătoare. „Pin mahala la Izvor”, În pridvor la Breslea, pe la Tabacii de jos bărbații petrec cu vin blînd. Însă, culmea!, sînt și muieri care intră În circiumă. Pann este pur și simplu indignat. Cine a permis muierilor să pătrundă În acest sanctuar al bărbaților? CÎnd ies de acolo, fac tot felul de mișelii: „Se află și din muieri Care dau pe vin fuieri, Din jupînese fiind, Și beau pînă la chef prind, Dar neharnice-s de rînd
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
blînd. Însă, culmea!, sînt și muieri care intră În circiumă. Pann este pur și simplu indignat. Cine a permis muierilor să pătrundă În acest sanctuar al bărbaților? CÎnd ies de acolo, fac tot felul de mișelii: „Se află și din muieri Care dau pe vin fuieri, Din jupînese fiind, Și beau pînă la chef prind, Dar neharnice-s de rînd, Că să Îmbată curînd, Apoi fac tot migălii, Floarțele, sute și mii.” Muierea rea și muierea bețivă, adesea confundate, nu au
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
tot felul de mișelii: „Se află și din muieri Care dau pe vin fuieri, Din jupînese fiind, Și beau pînă la chef prind, Dar neharnice-s de rînd, Că să Îmbată curînd, Apoi fac tot migălii, Floarțele, sute și mii.” Muierea rea și muierea bețivă, adesea confundate, nu au, evident, nimic de a face cu erosul. Morala este mai aproape de Înfățișările iubirii În Erotocritul (1837), prelucrare după o carte grecească. Este o meditație despre consecințele psihice ale amorului și despre calea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mișelii: „Se află și din muieri Care dau pe vin fuieri, Din jupînese fiind, Și beau pînă la chef prind, Dar neharnice-s de rînd, Că să Îmbată curînd, Apoi fac tot migălii, Floarțele, sute și mii.” Muierea rea și muierea bețivă, adesea confundate, nu au, evident, nimic de a face cu erosul. Morala este mai aproape de Înfățișările iubirii În Erotocritul (1837), prelucrare după o carte grecească. Este o meditație despre consecințele psihice ale amorului și despre calea cea justă ce
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Familia este, și pentru el, o uniune În care utilul Întîlnește agreabilul. Amorul este philia și philia trebuie să Înainteze mereu pe calea virtuții. Pe autorul CÎntecelor de lume Îl Înspăimîntă mania (erotică): „Înfricoșatele săvîrșiri ale zuliii femeiești”. Intervine, apoi, muierea rea și orice idealitate se pierde. Dar, la Început, amorul este o dulceață. Ce devine mai tîrziu este altă poveste. Roada este, Încă o dată, dulce cînd dorul e tînăr și Înfierbințeala iute: „Căci, cu cît amorul La-nceput dă dorul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Fatalitatea sexului: „A cui e vina?” de C.A. Rosetti. 22. Misoginismul lui Pann. Un cod al manierelor elegante la 1830. CÎntecele de lume, Spitalul Amorului. Smintirea, prăpădirea sufletului și trupului. Trecerea de la iatac la circiumă. 23. Pann și obsesia muierii rele. Elogiul vinului și contestația femeii (Îndreptătorul bețivilor). Calea de mijloc În educația erotică (Erotocritul). Seducerea prin verde și seducerea prin cîntec. Un salut d’amour. În mediul periferiei bucureștene. O eho-vorbire și contestația autorității paterne. Motivul Dalilei. Iarăși pățitul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ospețe nu știu să fiu chemat, Iar la de morți parade mă 'nvită nencetat; Bolnav, de chem vreun medic, se 'ntîmplă șarlatan, Cea mai ușoară boală mi-o delungește - un an, Oricâți nerozi din lume prieteni mi se fac, Câte muieri bătrâne și slute - cu le plac, Săracii de oriunde mereu mă întețesc; Bogații de departe văzând mă ocolesc; Nu e vreo rudă, bună ce nu m-a părăsit, Nici crud vrăjmaș în goană ce nu m-a biruit. Simpatie, dreptate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Poarta și cu Moldova, în partea cea mai veche și mai frumoasă a țării noastre; la 1777 această răpire fără de samăn s-a încheiet prin vărsarea sângelui lui Grigorie Ghica V. Vod. Fără de lege nepomenită, uneltire mișelească, afacere dintre o muiere desfrânată și între pașii din Bizanț, vânzarea Bucovinei va fi o vecinică pată pentru împărăția vecină, deapururea o durere pentru noi. Dar nu vom lăsa să se închidă această rană. Cu a noastre mâni o vom deschide deapururea, cu a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
un pasagiu din acea carte: Lumea este priveliște, oamenii sânt comedinanții, norocul împărțește jocurile și întîmplările le alcătuiesc. Teologii ocârmuiesc machinurile și filozofii sânt privitorii. Bogații prind locurile, cei puternici apucă locul cel mai înalt, și la pământ sânt saracii. Muierile aduc răcoreală și cei necăjiți de noroc iau mucul lumânărilor. Nebuniile alcătuiesc întocmirea cântecelor și vremea trage perdeua... Lumea vrea să se înșele - înșele-se dar. Deschiderea comediei începe din lacrămi și din suspinuri. În lucrarea cea dentîi se arată
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mai scrie sau a se pomeni nu se cuvine. 6) Alții cinstesc pre un idol anume Cupál. pre carele îl numea al rodurilor pământului, căruia la pârga secerișului la o zi a lor însemnată îi aducea jertfă, adunîndu-se bărbați și muieri, împletind cununi de buruieni, de-și punea în cap și se încingea cu ele. Unii din bărbați se îmbrăca în haine muierești, ca, putând ei juca mai răsfățat decât muierile, să poată îndemna pre privitori la toată pohta spurcată... Așa
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
zi a lor însemnată îi aducea jertfă, adunîndu-se bărbați și muieri, împletind cununi de buruieni, de-și punea în cap și se încingea cu ele. Unii din bărbați se îmbrăca în haine muierești, ca, putând ei juca mai răsfățat decât muierile, să poată îndemna pre privitori la toată pohta spurcată... Așa, jucând și sărind, adeseaori striga Cupál! Cupál! Această urâtă închipuire și până acum se ține aicea în țara noastră pre la unele orașe și sate, de se îmbracă bărbații în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și îi dă un pupic. Acu', acu', îi zice Grete scumpului ei, ai putut să-ți vâri degetul în cutia cu comori a lui Grete, care e cu siguranță altceva decât mortăciunile puțind a supă de găină pe care celelate muieri le poartă în chiloți. Și ce face scumpul de Freddy? Îi face pe loc lui Grete o propunere în căsătorie în toată regula. Dar Grete se abține, că ea cunoaște viața, spune numai că mai vrea să danseze un pic
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
dea peste margini, în fața sălii tocmai s-a oprit un taxi din care coboară doi oameni, o femeie și un bărbat. Nici măcar nu au plătit taxiul și taximetristul fuge după ei și strigă: plataaa! Dar bărbatul spune numai că o muiere bătrână dinăuntru o să-și zgârâie de sub unghii și-o să plătească, așa că intră toți trei în sala de festivități, în fața sălii stă un deckel legat, care se cheamă Lydia, și care primește numaidecât de la femeie, un picior cu așa furie că
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
în sus sertarul cocoșelului. Vezica lui papa s-a ușurat fără știrea lui. (Domnul Kovacic muge ca o vită și se lovește peste șolduri cu pumnii) DOMNUL KOVACIC (scos din fire): Asta... tot universul e umplut cu o grămadă de muieri împuțite. Tot pământul e... plin cu găuri. (Istovit) Lumea o să dispară înfometată într-o gaură neagră... Nimic nu mai încetează din viață și nu se mai retrage la el acasă. Până și hamsterul auriu fuge în plină zi prin cușca
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
domnule Kovacic? (Îl bate prietenos pe umăr) DOMNUL KOVACIC (furios): Tu să nu... tu trebuie să putrezești înainte să te pună jos moartea. Cel puțin ție nu-ți rămâne altă soluție, tu, câine șchiop ce ești! Trebuie să-mi leg muierile și mai tare, să le prelucrez vârtos, până când o să descopăr tot ce mișcă ele pe de lături. Trebuie să rezist cât e viața de lungă... Brusc râde isteric) DOAMNA KOVACIC: (furioasă) Sufletul meu din vasele coronariene a știut dintotdeuna că
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
pe ea mereu foamea tatălui și toți tații din lume au o ieșire prin mațul gros. Mașina mea tânjește după o țeavă de eșapament care să eșapeze cu adevărat. Țărâna e piedica dintre lucrurile care ar putea deveni plăcute. Între muieri e țărână, între bodegi e țărână, între toate luminișurile mari stă o mare de țărână. Totul merge cel mai iute în afara lumii de țărână. Timpul meu e la el acasă ca o țeavă mare și solidă de eșapament. (iese) SEPP
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
de înger sub pălăria cea mare Ha Și toți l-ar linge leorpăind pe ăla pe picioarele lui înfipte Și-or să se cațăre în toți copacii mai înalți Și or să facă semne cu batistele lor murdare Și toate muierile or să-l caute pe ăla din ochi ca pe o fiară a orașului Puiul de copil se va preface că se sacrifică până când va fi aspirat într-o poezie (cu voce prefăcută) Lumea întunecată Lumea-i caldă Și dacă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
mai cosește un pic) Hei Sepp împuțitule Lemn Devorare Muncă Foame Hei Sepp împuțitule E gravidă Casa are nevoie Să primească darul unui Dumnezeu în puteri Hei Sepp împuțitule Mândria ta stă în stomacul meu ... Doamne Doamne a cumpărat toate muierile De au devenit întreaga natură, Doamne Doamne este toate muierile care trebuie să existe Hei Sepp cel Împuțit Acu o să ți se facă rău, Așa zice natura către mine Scroafa universală Hei Sepp cel Împuțit Dintr-odată amețești Un metru
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Foame Hei Sepp împuțitule E gravidă Casa are nevoie Să primească darul unui Dumnezeu în puteri Hei Sepp împuțitule Mândria ta stă în stomacul meu ... Doamne Doamne a cumpărat toate muierile De au devenit întreaga natură, Doamne Doamne este toate muierile care trebuie să existe Hei Sepp cel Împuțit Acu o să ți se facă rău, Așa zice natura către mine Scroafa universală Hei Sepp cel Împuțit Dintr-odată amețești Un metru și șaptezecișicinci centimetri ești tu Trebuie să te scufunzi Nici măcar
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
simțire ușuratecă Și aș fi putut merge la cimitir acoperit cu o muzică tristă Dar așa voi putea fi acela Care are o față care a putut fi mutată Când se poate ține o cuvântare despre Scroafa înjughiată, despre uciderea muierilor, despre nimicirea rușilor și biciuirea caprelor ... Sepp cel Împuțit de sus știe tot Acela care crește pe culmea unde nu crește niciodată nimic ca lumea Acela care în războiul cu partizanii din vinul partizanilor a băut Cel care a alungat
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
le-ați produs singuri de pe suprafețele voastre nesfârșite de hămeseală. ȚĂRANCA: Chiar și sănătoasa pâine de țară o coacem înlăuntrul propriului nostru cămin. ȚĂRANUL BĂTRÂN: Și dintr-o dată se comportă scroafa și pâinea ca mai înainte, cu mult înainte. Și muierea are din nou un gust înlăuntrul ei, ca cu mult înainte. Toată lumea se schimbă într-o schimbare către ce a fost mai devreme, într-o viață mai înainte. IDIOTUL: Nostim, deznostim, nostimadă, nostimadă, nostimadă... COMPOZITORUL: Dați tâmpitului ceva de băut
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ordinar s-a bucurat ore-ntregi de grăsimea ta de animal, și acum s-a împlinit. FRATELE LUI MARIEDL: Bine că n-am porcăit lumea până acum cu o țățoșenie. Bine că pot să nu aparțin nici uneia din pizdoasele de muieri care se dezbracă prin reviste și nu a trebuit să împroșc în lume drept odraslă proprie un puroi de copil precum Mariedl. De asta-s fericit și sunt pentru mine însumi un exemplu de om. INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
cu un asemenea cumul de însușiri, mai ales în sfera culturală. Desigur toate acestea nu l-au putut decât intriga pe cinicul Ambrogiuolo, absolut convins că o femeie este o trădătoare înnăscută, ilustrând prin replicile sale misoginismul unei epoci patriarhale: „muierile, de pot să-și facă pofta într-ascuns, de bună seamă o fac, iar de n-o fac, doar din prostie se lasă păgubașe. Fii sigur c-o femeie numai atuncea e cinstită când ori că n-a rugat-o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]