1,288 matches
-
abilitățile de rezolvare de probleme, de gândire analitică și critică; - investighează relațiile între obiecte și dimensiunea spațiului în care sunt cuprinse; - explorează modele și face conexiuni între reprezentări micro și macrocosmice ale formelor; -studii sociale - contribuie la dezvoltarea unei conștiințe multiculturale; - ilustrează evenimente istorice; - stimulează stabilirea de corespondențe cu prieteni din Asia; - explorează limba, muzica și istoria Orientului; - promovează educația pentru pace; - învață cum să conserve și să protejeze viața animalelor sălbatice; -limbajul artelor - dezvoltă identificarea reprezentărilor picturale, arhitecturale și a
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
școli normale, teatru, coregrafie, arte plastice, arhitectură, sport etc.) sau cu elevi cu dificultăți de învățare; ... h) activitate desfășurată în vederea realizării echității în educație (activități de remediere școlară, grădiniță de vară, activități de desegregare, de educație incluzivă, nediscriminatorie, de educație multiculturală/interculturală, educație pentru diversitate/alteritate, programe de educație a părinților recunoscute la nivel județean/național); ... i) rezultate măsurabile/cuantificabile obținute în desfășurarea unor activități practice, educative pentru formarea de abilități de comunicare, antreprenoriale și tehnice; ... j) rezultate măsurabile/cuantificabile obținute
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192710_a_194039]
-
democratică și adaptat valorilor acesteia, fără ca el să nu cunoască drepturile și îndatoririle sale ca cetățean, să nu practice o atitudine deschisă, nediscriminatorie față de cei de alte etnii, religii sau rase. Deși în multe lucrări de specialitate educația interculturală și multiculturală este tratată diferit de educația civică, noi o considerăm o parte intrinsecă a acesteia, deoarece toate societățile sunt mai mult sau mai puțin mozaicuri multiculturale (mai ales în condițiile creșterii mobilității transfrontaliere, ale diluării granițelor statale în Uniunea Europeană) și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de alte etnii, religii sau rase. Deși în multe lucrări de specialitate educația interculturală și multiculturală este tratată diferit de educația civică, noi o considerăm o parte intrinsecă a acesteia, deoarece toate societățile sunt mai mult sau mai puțin mozaicuri multiculturale (mai ales în condițiile creșterii mobilității transfrontaliere, ale diluării granițelor statale în Uniunea Europeană) și nu putem imagina participarea socială a fiecăruia fără a avea dreptul la afirmarea și respectarea propriei identități și a celorlalți. O societate, oricât de dezvoltată din
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
democratică și adaptat valorilor acesteia, fără ca el să nu cunoască drepturile și îndatoririle sale ca cetățean, să nu practice o atitudine deschisă, nediscriminatorie față de cei de alte etnii, religii sau rase. Deși în multe lucrări de specialitate educația interculturală și multiculturală este tratată diferit de educația civică, noi o considerăm o parte intrinsecă a acesteia, deoarece toate societățile sunt mai mult sau mai puțin mozaicuri multiculturale (mai ales în condițiile creșterii mobilității transfrontaliere, ale diluării granițelor statale în Uniunea Europeană) și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de alte etnii, religii sau rase. Deși în multe lucrări de specialitate educația interculturală și multiculturală este tratată diferit de educația civică, noi o considerăm o parte intrinsecă a acesteia, deoarece toate societățile sunt mai mult sau mai puțin mozaicuri multiculturale (mai ales în condițiile creșterii mobilității transfrontaliere, ale diluării granițelor statale în Uniunea Europeană) și nu putem imagina participarea socială a fiecăruia fără a avea dreptul la afirmarea și respectarea propriei identități și a celorlalți. O societate, oricât de dezvoltată din
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
r] a pune un accent prea mare pe analogia între limbaj și moral], întrucat dovezile par a susține c] anumite concepții ale lui Chomsky cu privire la caracterul înn]scut al limbajului sunt întemeiate (Lieberman, 1984), studiile asupra dezvolt]rii și cele multiculturale sugereaz] c] aceste credințe morale își au r]d]cinile atât în sfera biologiei, cât și în mediul cultural. iv. Contractul biologic Presupunând c] scenariul empiric prezentat anterior este corect, trebuie s] g]sim implicațiile acestuia. Luând în considerare aștept
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
emergență culturală, numind-o hibridizare structurală, adică mod de separare a practicilor sociale și culturale din formele existente și recombinarea lor în noi practici și noi forme; iar din perspectiva studiilor culturale, există voci care afirmă că prima societate multirasială, multiculturală, multicolonială s-a născut în colonii sau că globalizarea s-a născut la "periferie" (vezi King, 1991). 1.2.1.1. Globalizare, modernitate și postmodernitate Deși sunt extrem de eterogene, teoriile globalizării pot fi grupate în două mari clase: teorii ale
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și "nu faptele, ci percepția faptelor este cea care ghidează atitudinile și comportamentul". Spre același răspuns conduc și teorii din câmpul studiilor dedicate culturii. O ilustrare recentă a acestei idei e oferită de Baumann (1999) în analizele sale asupra contextelor multiculturale. Pentru el perspectiva esențialistă și cea constructivistă nu sunt opuse, pentru că "teoria procesuală este implicită în toată retorica esențialistă" (Baumann, 1999:91). Exemplul pe care îl folosește este al unui lider care vrea să întărească sentimentul de solidaritate al unui
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Press. Baudrillard, Jean (2002), The Violence of the Global [trad. François Debrix] din "La Violence du Mondial", în Baudrillard. J., Power Inferno, Paris, Galilée, pp. 63-83. Baudrillard, Jean (2005 [1970]), Societatea de consum, București, Comunicare.ro. Baumann, Gerd (1999), The Multicultural Riddle; Rethinking National, Ethnic, and Religious Identities, Londra, Routledge. Bauman, Zygmunt (1992), "Soil, Blood, and Identity", în Sociological Review, 40, pp. 675-701. Bauman, Zygmunt. (1999), Globalizarea și efectele ei sociale, Filipeștii de Târg, Editura Antet. Bădescu, Ilie. (1988), Timp și
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și Asociația "Sibiu - capitală culturală europeană 2007", denumită în continuare Asociația. Deviza programului cultural este "Sibiu-Hermannstadt, oraș al culturii, Sibiu-Hermannstadt, oraș al culturilor". ... (2) Scopul Programului este de a prezenta, dezvoltă și impune în conștiința publică națională și internațională realitatea multiculturală, multietnică și multiconfesionala a valorilor de civilizație europeană cu care România participa la procesul integrării europene, contribuind prin această la bogăția și diversitatea culturală a Europei. ... (3) Pe perioada Programului, Asociația, în colaborare cu Ministerul Culturii și Cultelor, instituie Comitetul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185472_a_186801]
-
patrimoniu material și imaterial: expoziții, manifestări complexe de punere în valoare a patrimoniului cultural, a tradițiilor și meseriilor tradiționale; ... d) muzică; ... e) literatura. ... (2) În Programul cultural pot fi incluse și proiecte ecumenice, științifice, de diplomație culturală, care promovează dimensiunea multiculturală, multietnică și multiconfesionala a Programului cultural. ... Articolul 2 Procedura și criteriile cărora trebuie să li se conformeze proiectele sau acțiunile culturale pentru a face parte din Programul cultural, precum și modalitatea de evaluare și selecție sunt stabilite prin ordin al ministrului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185472_a_186801]
-
În mai mică măsură să vadă lumea În termenii unor valori absolute și ai unor adevăruri riguroase și mai mult În termenii unor valori relative și preferințe schimbătoare, fiind În general mai toleranți față de alte puncte de vedere și perspective multiculturale. Analiștii politici Împart America În două tabere culturale, roșie și albastră și argumentează că primul grup reflectă valorile conservatoare și religioase bine Încetățenite, În timp ce al doilea grup are o orientare mult mai liberală și cosmopolită. Din punctul de vedere al
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sa. Visul american este asimilaționist. Noi asociem succesul cu eliberarea de legăturile culturale anterioare și transformarea noastră În agenți liberi În marele creuzet american. Prin contrast, visul european are la bază prezervarea identității culturale și o viață Într-o lume multiculturală. Fundamentele visului american sunt dragostea de țară și patriotismul. Visul european este mai cosmopolit și mai puțin teritorial. Americanii sunt mai dispuși să folosească forța militară În lume, dacă este necesar, pentru a proteja ceea ce considerăm că sunt interesele noastre
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Însă este cu mult mai mult. Într-o lume obosită de viziuni utopice grandioase și mai obișnuită cu istorii individuale, noul vis european a Îndrăznit să creeze o nouă sinteză: una care combină o sensibilitate postmodernă la perspective multiple și multiculturale cu o nouă viziune universală. Noul vis european ne duce În era globală. Pentru a Înțelege magnitudinea și profunzimea schimbărilor care au loc În Europa, este esențial să ne reamintim trecutul ei. Noul vis european nu este atât o negare
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de vedere și amplifică represiunea și violența Împotriva minorităților pe plan intern și a popoarelor subjugate În exterior. Într-o lume dominată din ce În ce mai mult de forțe comerciale globale și birocrații distante și impersonale, postmoderniștii propun un antidot sub forma perspectivelor multiculturale și a Împuternicirii culturilor locale. Dacă, În era statelor-națiune, domină lupta de clasă centrată pe chestiunea posesiei și distribuției capitalului și pe protejarea dreptului de proprietate privată, În era globală lupta se dă pentru diversitate și e centrată mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
suntem o Franță a baghetelor și beretelor, ci una a lui Allah-u akbar și a moscheelor”, a remarcat sarcastic Mustapha Zergour, directorul unui post de radio franco-arab din Marsilia 56. Diasporele musulmane transformă regiuni Întregi ale Franței Într-o sferă multiculturală transnațională. Mulți dintre imigranți sunt săraci, sunt discriminați, nu au locuri de muncă și trăiesc În ghetouri urbane și suburbane mizerabile, unde criminalitatea este ridicată. Sunt priviți cu suspiciune din ce În ce mai mare și teamă de către populația franceză autohtonă. În același timp
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
formulezi agenda politică mondială și să-i atragi pe alții, pe cât este să-i forțezi o schimbare prin folosirea armelor militare și economice 45. Vreme Îndelungată, puterea benignă a Americii a fost un magnet pentru restul lumii. Valorile democratice, originea multiculturală, caracterul deschis, atitudinea pragmatică, optimismul, inventivitatea și creativitatea, prosperitatea au atras lumea spre țărmurile sale. America a servit ca inspirație pentru alții. Astăzi, multe dintre aceste calități au Început să se deprecieze. Alții au Început să-și piardă Încrederea În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
crescândă În rețele, noua noastră abilitate de a rezolva mai multe sarcini și a opera simultan pe direcții paralele, Înțelegerea crescută a interdependenței economice, sociale, de mediu, căutarea relaționării și implantării, dispoziția noastră de a accepta realități contradictorii și perspective multiculturale, comportamentul nostru orientat spre proces, toate ne predispun către gândirea sistemică. Dacă putem utiliza gândirea sistemică pentru o nouă etică globală, care recunoaște și acționează să prevină răul impersonal și este dedicată armonizării mulțimii de relații care formează forțele care
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
calitative care definesc umanul, ci la o globalitate de subiecți definiți aproape numeric ; se reduce la categoria colectivului. De cîtăva vreme, universalitatea ia, pentru noi, chipul globalizării, care, cel puțin pentru moment, constituie mai degrabă o victorie a uniformității pigmentate multicultural : comportament identic în afaceri, consumul acelorași produse, ideal comun de bunăstare, informație supraabundentă, dar deliberat neselectată, neierarhizată. Dacă revenim la criteriul calitativ, subiect universal e declarat omul de rînd, cu experiențele, rațiunea, limitele, drepturile și datoriile general umane. Fiindcă ies
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de reformă a Cartei propunea atât eliminarea posibilității de a sesiza juridic o presupusă discriminare (faptă prevăzută de secțiunea 15.2), cât și eliminarea secțiunii 27 care specifică că orice interpretare a acestui document trebuie să fie congruentă cu caracterul multicultural al țării (RPC, 1996 b). O serie de intervenții scrise ale intelectualilor care susțineau Partidul Reformei au angajat o critică a "Partidului Curților" într-un stil anti-elitist și majoritarist, negând astfel legitimitatea democratică a oricăror "drepturi speciale" acordate minorităților și
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Vienna: FPÖ. Freeden, M., (1998), "Is Nationalism a Distinct Ideology?", în Political Studies 46(4): 748-65. Freidenberg, F., (2007), La tentación populista: Una vía al poder en América Latina, Madrid: Editorial Síntesis. Friesen, J., (2010), "The 'Smiling Buddha' and his multicultural charms", în The Globe and Mail, 29 January. Friesen, J. și J. Ibbitson, (2010), "Conservative Immigrants boost Tory Fortunes", în The Globe and Mail, 4 octombrie. Friesl, C., T. Hofer și R. Wieser, (2009), "Die Österreicher/-innen und die Politik
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
2000), "Rise and Decline of Right-Wing Extremism in the Czech Republic in the 1990s", în Czech Sociological Review 8(1): 69-91. Krouwel, A., (2003), "Otto Kirchheimer and the Catch-All Party", în Western European Politics 26(2): 23-40. Kymlicka, W., (1996), Multicultural Citizenship, Don Mills, ON: Oxford University Press. ------ (1998), Finding Our Way: Rethinking Ethnocultural Relations in Canada, Don Mills, ON: Oxford University Press. Laclau, Ernesto, (1977), Politics and Ideology in Marxist Theory, Londra: New Left Books. ------ (2005a), On Populist Reason, Londra
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
comunicării dominând partea umanistă, dar în anii `70 demersurile sociale s-au impus. Condon discută despre direcțiile și posibilitățile Comunicării interculturale, despre abordările și trecutul domeniului, despre breasla interculturaliștilor și despre scopul comunicării.18 Condon consideră că America, ca societate multiculturală, a încercat dintotdeauna să răspundă crizelor și problemelor, dar nu trebuie să considere că deține răspunsurile la toate problemele, fapt dovedit începând cu 11 septembrie 2001. Studiile interculturale ar trebui făcute într-un context cultural specific (de ex. problemele africanilor
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Contactul intercultural a devenit o realitate a vieții de zi cu zi. Dezvoltarea interdependenței oamenilor și culturilor în societatea globală a secolului XXI ne obligă să acordăm mai multă atenție problemelor interculturale. Pentru a putea trăi și funcționa în mediul multicultural de astăzi, oamenii trebuie să fie competenți în comunicarea interculturală. Diverși autori au studiat Comunicarea interculturală, studiile lor oferind diferite perspective sau accentuări. Libertatea abordărilor ne oferă astăzi o perspectivă mai clară asupra domeniului. Deși este o știință relativ nouă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]