4,003 matches
-
necesar să fie orientat cu prioritate în direcția nucleelor grupărilor competitive care sunt deja formate precum și spre industriile conexe acestora. În același timp, un rol deosebit de important îl ocupă procesul de relocare treptată a unor activități de bază din cadrul companiilor multinaționale (proiectare, cercetare-dezvoltare, design, etc.) și amplasarea lor în România. Un alt element esențial legat de strategia unei dezvoltări economice competitive se referă la tipul optim de concurență care determină o maximizare a avantajelor competitive agenților economici autohtoni în confruntările care
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Mărimea unei întreprinderi pierde din importanță în condițiile organizării în rețea și operațiunilor de spin off din interior. Vechile teorii care insistau asupra "economiilor de scară" și cele de sorginte marxistă privind acumularea de capital sunt depășite. Rețelele de firme multinaționale controlează două treimi din capitalul productiv mondial. Majoritatea sunt extinse la nivel global cu scopul maximizării profitului. Apoi, timpul dintre inovația de laborator și difuzarea sa pe piață se reduce tot mai mult. Rețelele de afaceri pot chiar înlocui investițiile
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
patrulea se organizează la nivel local și regional. 4.3.2. Companiile transnaționale actori importanți ai globalizării Întreprinderile vor să se creadă mai presus decît statele, constituind progresiv un veritabil sistem industrial și comercial internațional. Astăzi, cîteva sute de companii multinaționale controlează esențialul în comerțul internațional și se dezvoltă într-o logică de înfruntare cooperare. Comerțul intern între filialele acestor grupuri este superior ansamblului comerțului internațional desfășurat între unități neafiliate. Dintre toți factorii care explică extensia planetară a sferei de activitate
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
americanii rămîn totuși relativ neputincioși în a răspunde diferitelor strategii. Ei practică integrismul față de aliații lor naturali, singura alternativă pe termen scurt de a-și întări prezența comercială. Apoi, ei dispun de arme solide, constînd din rețeaua de filiale ale multinaționalelor, notorietatea propriilor cabinete de consultanță, sau greutatea lor geopolitică. 4.4.5. Regiunile densificare sau deșertificare ? Pînă de curînd, regiunile erau considerate ca entități subordonate. Treptat, teritoriul devine spațiul natural de percepție al cetățenilor, actorilor publici, întreprinderilor, într-un univers
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
nu numai și acționînd ca un braț secular al Statelor Unite, iar implicarea unor coloși ca ITT sau United Fruit în cîteva lovituri de stat în America centrală și latină avea să încarce cu un patos negativ însuși termenul de întreprindere multinațională. Treizeci de ani mai tîrziu însă, emoțiile au cedat, iar întreprinderea globală a devenit, mai mult decît înainte, actorul central al activităților economice mondiale. Dar care sunt rațiunile ce determină o întreprindere să se globalizeze ? Așa cum arată Gérard Lafay: "În
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
bine, a acționa pe piețele mondiale, la scară planetară, antrenează o reducere notabilă a factorului risc, operînd cu decalaje temporale și efecte de amortisment mai importante. Punctul extrem și pervers al acestei abordări mondializate este acela că, de pildă, strategiile multinaționalelor tutunului, le repoziționează pe piețele țărilor în curs de dezvoltare, atunci cînd lupta împotriva tabagismului le slăbește pozițiile pe piețele occidentale, sau strategiile firmelor farmaceutice, care-și epuizează produsele pe aceleași piețe emergente și, mai ales, medicamentele interzise în țările
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
vizează exploatarea resurselor de cunoștințe sau imaginație ale zonelor de relocare a producției. Această strategie presupune mai multe căi : investiția directă și cumpărarea firmelor performante (creștere externă) ; brevete, finanțarea centrelor de cercetare in situ. Din acest punct de vedere, întreprinderea multinațională va tinde să utilizeze în propriul profit resursele intelectuale ale statelor gazdă ; * norma : căutarea de norme și standarde mondiale avantajează evident economiile de scară. Este vorba deci, pentru întreprindere, de a-și impune la nivel mondial propriile norme ca norme
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
sale volatile, prerogativelor statului, conduce de facto la o dezimplicare a acestuia și la marginalizarea sa în termeni de schimb ; cercetarea și tehnologia sunt captate în țările receptoare și reutilizate strict în scopurile întreprinderii ; cifrele de afaceri a numeroase firme multinaționale sunt superioare bugetelor statelor care le găzduiesc. Această putere permite unora din aceste firme să desfășoarea politici autonome în care Statul e doar generic, contribuția sa fiind nulă sau, în cel mai bun caz, una subalternă. Strategiile acestor firme pot
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
toate potențialitățile sale, e cea care decide. 4.5. ÎNTREPRINDEREA GLOBALĂ Globalizarea, care corespunde propagării sunetelor, imaginilor, ideilor și tendințelor, constituie, în același timp, o șansă și o provocare pentru marile întreprinderi. Dincolo de aceste dezbateri, se pune problema adaptării firmei multinaționale. Avem deja cîteva decenii de globalizare, chit că pentru I.Wallerstein, capitalismul, prin natura sa, este transnațional pentru întreprinzători. Evoluțiile recente sunt caracterizate printr-o mutație profundă: a început "era structurilor în mișcare" despre care vorbea Louis Armand. Toate acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
dețin o cultură, o istorie, un anumit sistem de valori. Astfel, e dificil să crezi, de pildă, că nu există un model asiatic specific, recunoscînd că moștenirea civilizațională a permis fără îndoială menținerea unei anume stabilități macroeconomice. În fapt, o multinațională care se implantează în China, în Mexic, sau în România, trebuie să "gîndească global și să acționeze local". Există regiuni cîștigătoare și regiuni mai pasive. Cînd se instalează într-o regiune, marile firme își calculează riscurile și caută un mediu
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
economic trebuie să-și protejeze piața în fața regiunilor mai dezvoltate, sub amenințarea subdezvoltării. Aceste teorii ale lui List și Carey au exercitat o influență decisivă asupra dezvoltării regionale. Capitalismul primelor decenii ale secolului al XX-lea anunță deja era firmelor multinaționale, care specializează regiunile diferitelor economii naționale în anumite domenii. După al Doilea Război Mondial, creșterea continuă a comerțului internațional și a investițiilor directe în străinătate nu împiedică economiile statelor să se structureze conform producției de tip fordist, pe o bază
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
sunt vecine în ierarhie. Regiunile întrețin relații cu grupările de state. Uniunea Europeană și comitetul său privind regiunile cuprind 222 de membri și au avansat serios în acest sens. În fine, numeroase entități sunt structurate după criteriul funcțional, cum sunt firme multinaționale, rețele de cercetare, asociații etc. Rezultă deci faptul că unitățile nu sunt niciodată simple decupaje ale comunităților de rang ierarhic superior. 4.6.6. Emergența competențelor regionale În secolul al XXI-lea vom vedea apărînd un soi de directorat regional
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
să emigreze din China și din aproape întreaga Asie, uneori cu disperare, tot spre Occident. Cînd procesul se va inversa, atunci Occidentul va fi pierdut, dar așa-ceva nu se întrevede, oricît ne-am strădui, cu excepția celor care lucrează în multinaționale și sunt obligați să o facă și a diplomaților (incluzînd aici și spionii). Încă nu se cunoaște visul intim al majorității chinezilor și aceasta este o problemă de lămurit. Pînă una-alta, după ce că domină totuși Asia, Africa și are prezențe
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Măsurile de reglementare adoptate au creat un nou sector financiar, denumit Shadow Banking, ce cuprinde în special băncile comerciale, intens concurate de fondurile de investiții, cele de pensii și investitorii privați, care au creat o întreagă industrie a finanțării directe. Multinaționalele aduc pe piață inovații incredibile, cu impact în toate domeniile. Viitorul se prăbușește peste noi. Băncile centrale, aceste adevărate vedete răsfățate ale noii economii, și-au schimbat politicile, înlocuind țintele clasice, cum ar fi țintirea inflațiilor, cu stabilizarea prețurilor activelor
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
unei clase de mijloc, care va face din consum un nou vehicul al creșterii, alături de exporturi și de investiții. Subzistă totuși disparități importante între zonele de coastă și cele continentale, dar veniturile au crescut, branduri celebre sunt prezente peste tot, multinaționalele chineze înghit masiv active occidentale, regiuni întregi din Asia, Africa, America Latină, capacități strategice etc. Vă imaginați cum ar arăta astăzi economia mondială fără cea chineză? Un al doilea vector al puterii este cel militar, unde China a investit masiv în
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
să emigreze din China și din aproape întreaga Asie, uneori cu disperare, tot spre Occident. Cînd procesul se va inversa, atunci Occidentul va fi pierdut, dar așa-ceva nu se întrevede, oricît ne-am strădui, cu excepția celor care lucrează în multinaționale și sunt obligați să o facă și a diplomaților (incluzînd aici și spionii). Încă nu se cunoaște visul intim al majorității chinezilor și aceasta este o problemă de lămurit. Pînă una-alta, după ce că domină totuși Asia, Africa și are prezențe
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
deținători ai puterii sunt în spate, la umbră. Washingtonul reprezintă brațul lor armat, iar City-ul londonez un instrument de presiune financiară, ca și Luxemburgul, băncile elvețiene și paradisurile fiscale. În tot acest peisaj, în care, pe lîngă bănci, mai avem multinaționale, instituții speciale, multe guverne și alți actori, Vaticanul, sediul celei mai mari puteri religioase, este și el un termen important al ecuației, un pol de putere deloc de neglijat. Evenimentele din ultimii ani, au atras chiar mai multă atenție asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
trebui ca întreaga lume să producă la nivelul actual și să nu consume nimic timp de peste doi ani. Vă dați seama cu ce criză ne vom confrunta peste cîțiva ani, de data aceasta inclusiv Asia? Piețele emergente sunt dominate de multinaționale și de grupuri financiare și bancare. Avuția trebuie să se concentreze undeva, nu e pentru oricine. Dar pierderile și excesele se plătesc de toată lumea prin taxe mai mari sau prin inflație, se socializează, să aibă și socialiștii o raison d
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
cum sunt titlurile de credite subprime, instrumentele bazate pe ipoteci financiare și obligațiunile cu risc ridicat au fost deja vîndute unor investitori străini, așa că efectele lor sunt deja vizibile și în Europa, și în Australia. Iar expansiunea continuă. Marile companii multinaționale își reduc investițiile peste tot în lume, mai ales cele care depind masiv de creditele bancare. Putem deci vorbi deja despre o criză globală a creditării, care va afecta puternic creșterea și ocuparea. Pe piețele globale de capital, investitorii devin
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
inovația produsă. Să nu vă mirați dacă vom avea în curînd zone libere de la Hamburg la Dubai și de la Barcelona la Hong-Kong, pe toate continentele. Organizațiile militare parastatale vor deveni jucători geopolitici printre cei mai agili în noua eră. Corporațiile multinaționale vor rămîne în număr mare pe lista celor mai mari entități economice ale lumii, iar diplomația lor comercială va avea un cuvînt greu de spus. Va apărea însă și fenomenul "cozii inversate": companiile vor sta la coadă și nu clienții
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
uităm la natura respectivelor state, putem înțelege mai bine temerile ce au cuprins mediile occidentale. Oricum, atît rușii, cît și chinezii și arabii se descurcă tot mai bine cu armele financiare occidentale. De asemenea, aceste fonduri investesc în multe firme multinaționale, care se văd astfel prinse între politica statelor occidentale de domiciliu și cea a statelor-investitor. În aceste condiții, în Occident s-au întețit odată cu criza discursurile populist izolaționiste, care cer blocarea noilor fonduri și reglementarea acestui imens flux de capitaluri
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
relațiile dintre globalizare și creșterea economică, modele teoretice privind globalizarea comerțului și dezvoltarea, globalizarea financiară și crizele financiare, salariile și modul de repartizare a veniturilor, problema ocupării, a funcționării pieței muncii, a deloca-lizării capacităților productive, schimbările tehnologice, migrațiile, dezvoltarea companiilor multinaționale de diferite tipuri, numărul și mă-rimea statelor, inclusiv fenomenul de eroziune a statului-națiune, rolul și posibilitățile guvernelor și politicilor economice, politica fiscală și pro-tecția socială, politica monetară, cea a ratelor de schimb, rolul informației, riscuri și incertitudini, economiile emergente, problema
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
sindicate, globalizarea distruge job-urile și face să crească inegalitățile, datorită hipercompetiției globale ce generează "dumping social" și condiții de muncă inumane. Guvernele acuză globalizarea pentru pierderea suveranității naționale față cu creșterea nestăvilită a forței piețelor financiare și a companiilor multinaționale. "Globalofobia" a atins punctul culminant crede autorul în 1999, odată cu eșecul summit-ului de la Seattle al Organizației Mondiale a Comerțului, organizat pentru lansarea așa-numitului Millenium Round, și a continuat apoi cu fiecare reuniune a F.M.I., Băncii Mondiale, G-7 și
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
pe oră), în schimb fiscalitatea centrală a regresat, în favoarea regiunilor, iar nivelul de trai crește continuu din 1978. Așadar, ceea ce de-acum se numește "modelul chinez" se bazează pe creștere econo-mică, investiții interne și externe, excedent comercial, delocalizări ale corporațiilor multinaționale, inclusiv în domenii de vîrf, dar și pe salarii mici, inegalități sociale și regionale importante, în special între sat și oraș, dependență energetică, poluare, replici protecționiste din întreaga lume și, cel mai periculos, tensiuni politice. Sindicatele sunt mai mult decorative
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
numai sub for-mă de investiții străine directe. Excedentul său comercial depășește 100 de miliarde de dolari. Nici contingentările impuse de U.E. și S.U.A., nici aprecierea ușoară a yuan-ului chinezesc nu au putut încetini buldozerul exporturilor "made in China". Multinaționalele au început să deloca-lizeze în China activități cu valoare adăugată ma-re, inclusiv în cercetare, dezvoltare, obligînd țările occidentale să-și protejeze sectoarele strategice și să introducă obstacole în transferul de informații și tehnologie către China. Aceasta se teme de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]