28,164 matches
-
concediile; condițiile de muncă și alte drepturi sau obligații specifice raporturilor de muncă. Inflexibilitatea și rigiditatea protagoniștilor de pe piața forței de muncă, Îi oferă acestui spațiu de contact al cererii cu ofertei forței de muncă, și o sensibilitate aparte cu multiple predispoziții către conflict. Atunci când angajatorii nu vor sau nu pot acoperi nevoile propriilor salariați, prin mărirea salariului, optimizarea programului, asigurarea condițiilor lucrative, adaptarea sarcinilor, aceștia din urmă prin nemulțumirile pe care le „afișează”, se ajunge la o anumită sensibilitate În cadrul
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
mult de 3 autori (3,4,5 autori...) Ø titlul unei lucrări Ø anonime Ø antologii și culegeri (fără antologator pe pagina de titlu) 2. Descrieri secundare: derivă din descrierea principală; oferă un plus de informații în catalog, prin vedete multiple: Ø Coautor / coautori, Ø titlul (când descrierea principală este la autor), Ø autori secundari (responsabilități secundare): traducător, prefațator, ilustrator etc., Ø numele persoanei la care se referă conținutul lucrării, Ø colecția sau seria. 3. Descrierile complementare oferă un plus de
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Termenul de „carte” cuprins în Declarație, trebuie interpretat ca orice document de bibliotecă având caracteristici similare. Sunt stipulate: Ø Funcțiile catalogului; Ø Structura acestuia; Ø Tipurile de fișe; Ø Funcțiile acestora; Ø Alegerea vedetei uniforme (autor-persoană; nume de colectivitate; autori multipli; lucrări înregistrate la titlu). Este o primă abordare uniformizată a informațiilor unui document așezate pe câmpul unei fișe. 1971. REUNIUNEA INTERNAȚIONALĂ A EXPERȚILOR ÎN CATALOGARE. Copenhaga, 1969 Adoptă o rezoluție privind stabilirea unor standarde internaționale pentru forma și conținutul descrierilor
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
cuprinzând circa 3 milioane de notițe bibliografice. 8. Statistica împrumuturilor, poate constitui un punct de plecare în alcătuirea unui plan de reconversie, în funcție de documentele cele mai solicitate, pentru a facilita împrumutul informatizat. Transformarea tehnologică a pieței de notițe are consecințe multiple: Ø scăderea costului notiței bibliografice Ø simplificarea transferului de notițe Ø datele științifice nu mai sunt apanajul bibliotecilor științifice Ø munca bibliotecarilor se modifică treptat în toate bibliotecile, cantitativ, se diminuează munca de alcătuire a notițelor, dar competențele lui trebuie
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Ø documente care există numai sub formă electronică (periodicele accesibile pe Internet) Ø documente digitizate care au fost transpuse de pe suport hârtie pe CD-ROM-uri Ø alte documente digitizate Digitizarea se dezvoltă pentru: Ø îmbogățirea bazei bibliografice prin alimentarea unei baze multiple multimedia, (digitizarea cuprinsului, a tezelor de doctorat susținute în universități, a unor cărți străine în general) Ø constituirea unei baze de date privind literatura gri care cuprinde publicații non comerciale ale cercetătorilor, cadrelor didactice ale universității, donații externe (ministere, colectivități
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
inovație socialătc "O inovație socială" „Dezvoltarea comunitară” este o etichetă tolerantă pentru o familie, relativ dezorganizată, de practici sau modele de intervenție locală care au sau tind să aibă ca rezultat „mai binele comunității”. Individualizările în această familie vin din multiple direcții: domeniul „mai binelui”, inițiatorul intervenției, modul de a da viață „gândului”, intenției de dezvoltare, actorii schimbării, tipul de comunitate etc. Într-o formulare sintetică, detaliată în secțiunile următoare, voi spune că DEVCOM se referă la schimbări voluntare în, prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
domeniu, în sfera DEVCOM din România, bazată pe sinteza documentară și de experiență locală. 5. Pentru situații sociale diferite vor trebui elaborate coduri specifice de acțiune eficientă care să mențină câteva reguli generale, dar să lucreze, în același timp, cu multiple specificări. Învățarea diversității, a tipurilor sociale care domină aria de intervenție este primul pas în DEVCOM de performanță. 6. Nu există actori comunitari buni sau răi prin definiție. Societatea civilă, administrația locală sau donatorii pot juca roluri pozitive sau negative
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
acțiune este de tip „comunitar” în sensul că se leagă în mod specific cu o comunitate. Sensurile în care este folosit cuvântul sunt derutante de multe ori. Conceptul de comunitate face parte din seria celor cu graniță imprecisă, cu sensuri multiple, pornit în bună măsură din sfera gândirii romantice (Amerio, 2003), dar, paradoxal, util în contexte teoretice și practice foarte diferite tocmai prin gradul ridicat de plasticitate: Ce rămâne astăzi din conceptul de comunitate? Pe plan general, nu foarte mult, pentru că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
intense, în funcție de interese sau alte criterii, sunt, de asemenea, o condiție favorabilă constituirii comunităților. În consecință, pot fi distinse comunități actuale, comunități de status și de interacțiune. O a patra categorie este formată din comunitățile cumulative (figura 1), în funcție de criterii multiple - valori, status, interacțiune -, „comunitățile mici” despre care vorbește Redfield (1955). În concluzie, „comunitatea” desemnează o grupare umană caracterizată prin probabilitate sporită de unitate valorică a membrilor ei. Sursele orientării comunitare pot fi asociate în principal cu interacțiunea, similitudinile de status
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
tip „emic” sunt cele în care unitatea valorică nu mai este de tip potențial, ciactual, și pot fi comunități de credință, de prietenie, ideologice etc. Comunitățile acționale sau pragmatice își au fundamentul în acțiuni sau interacțiuni comune. Comunitățile de unitate multiplă sunt bazate pe similitudini de status, pe interacțiune și pe orientări valorice efective (figura 1). Figura 1. Tipuri de comunități în spațiul de atribute al conceptului de comunitatetc "Figura 1. Tipuri de comunități în spațiul de atribute al conceptului de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
regiune duce la creșterea nivelului de dezvoltare al localității, dar nu are o dimensiune de participare sau organizare comunitară și, în consecință, nu se subsumează DEVCOM. Similar, construirea unei magistrale care traversează localitatea sau trece prin apropierea ei poate avea multiple consecințe pozitive pentru nivelul de viață al populației din localitate, poate induce schimbări importante, dar este vorba despre transformări în care decizia comunitară e posibil să nu fi fost deloc implicată. Dar ajutoarele oferite de vecini, spre exemplu, pentru cel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de vedere obiectiv și/sau subiectiv. Resursele financiare, de muncă și timp constituie o principală condiționare de natură obiectivă. Beneficiarii potențiali ai unui proiect de acțiune comunitară devin actori ai respectivei acțiuni în măsura în care dispun de resursele materiale necesare participării. Dintre multiplele procese social-economice care condiționează dimensiunile acestor resurse, reținem navetismul. Deplasările pentru muncă în afara localității de rezidență reduc timpul și resursele de lucru potențial disponibile pentru acțiunile comunitare. Evident, cu cât naveta se face la o distanță mai mare sau pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sugerează că participarea optimă într-un program în desfășurare se realizează atunci când există o bună proporție de participanți cu experiență în raport cu «noi talente», astfel încât noutatea să continue să fie inserată în program.” El susține că, în esență, condiția de oportunități multiple este specificată, în domeniul participării comunitare, prin oportunități de informare în legătură cu resursele sau canalele posibile pentru a ajunge la informația necesară acțiunii sau organizării comunitare. Deși manualele de dezvoltare comunitară susțin că este importantă egalitatea șanselor de informare pentru participarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
participare largă la luarea deciziei; - implicarea membrilor comunității în procese de învățare a problemelor și de descoperire a alternativelor de soluționare; - încorporarea diversității comunitare în proiect și evitarea accentuării defavorizării anumitor grupuri; - întărirea capacității de management comunitar; - deschiderea față de strategii multiple pentru a asigura durabilitatea dezvoltării urmărite. Caseta 7tc "Caseta 7" Cum să ai succes în DEVCOM (după Societatea de Dezvoltare Comunitară - CDS, Columbus, Ohio)1tc "Cum să ai succes în DEVCOM (după Societatea de Dezvoltare Comunitară - CDS, Columbus, Ohio)1
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
tuturor strategiilor de acțiune pentru a lucra pe termen lung la susținerea și bunăstarea comunității.” De reținut că în această listă de recomandări apar corespondențe explicite cu cerințele derivate din modelul Kauffman: folosirea diversității ca resursă pentru acțiune, promovarea alternativelor multiple, a unui mediu dinamic, eventual de competiție-cooperare pentru atingerea obiectivelor. Recomandările Societății pentru Dezvoltare Comunitară adaugă însă explicit specificări de relevanță directă pentru empowerment, pentru abilitatea socială a comunității în a-și rezolva problemele: extinderea accesului la luarea deciziilor, învățarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ratei de emigrare temporară din sate, 2002" Sursa: Recensământul populației și locuințelor, INS, 2002, RPL, Recensământul comunitar al migrației, OIM, 2001, RCM, Baza de date COMREG, proiect de cercetare CNCSIS C8-1999-2002. Graficul prezintă coeficienții beta dintr-un model de regresie multiplă cu rata de emigrare temporară din sate ca variabilă dependentă. „Localizarea la câmpie” este măsurată prin ponderea de teren arabil în totalul terenului agricol în cadrul comunei de care aparține satul; „mărime oraș apropiat” este valoarea logaritmată a populației orașului de peste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
experiența locală a alterității. Figura 9. Profilul satelor cu număr mare de persoane plecate temporar în străinătatetc "Figura 9. Profilul satelor cu număr mare de persoane plecate temporar în străinătate" Figura 9 este o prezentare simplificată a modelului de regresie multiplă din figura 8. Desigur, în seria factorilor comunitari care au favorizat emigrarea temporară în străinătate apar și cei legați de structura demografică a localității și de ocuparea locală a forței de muncă: o pondere mare a populației active în condițiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
menționat deja, mai mulți. Prin grilă nu se măsoară sărăcia tuturor satelor României, ci numai cea a satelor care au depus cereri de grant la FRDS. Acestea au intrat într-un proces de contagiune socială, de transmitere a informației pe cale multiplă, prin regularități de vecinătate și de istorie. Fie pentru că grila cu care se măsoară sărăcia are anumite deficiențe, fie pentru că facilitarea promovată de Fond și de alți agenți a fost slab asociată cu sărăcia județeană, fie din cauza puternicelor mecanisme de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
scăzut, o rată/experiență scăzută a migrației în străinătate, o valoare medie mai ridicată a dimensiunii gospodăriei și o orientare/înclinație mai pronunțată spre a vorbi curent limba romanes (tabelul 17). Desigur, relațiile dintre caracteristicile menționate și sărăcia comunitară sunt multiple, de sensuri diferite. În esență regăsim în acest caz regularitatea generală a educației scăzute ca rădăcină a sărăciei. În al doilea rând se constată că migrația temporară în străinătate este mult mai redusă din CR sărace decât din cele cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
amintite contribuie într-o oarecare măsură la explicarea itinerarului pe care l-a urmat noțiunea de IS pe parcursul existenței sale de peste o jumătate de secol. Societățile aflate în tranziție, cum este și România, sunt prin definiție spații în care există multiple inconsistențe, prin urmare există și mai multe posibilități de aplicare a conceptului de IS. Datorită situației nou create, se impune retestarea conceptului în contextul tranziției. Un alt motiv care face necesară această retestare este faptul că acum se pot utiliza
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
într-un model de regresie. Un status este consistent din punctul de vedere al variabilelor Y și X dacă valorile reziduale (Yi - Y') sunt suficient de mici. Se calculează inconsistențele pozitive și negative, simple și la pătrat, pentru a releva multiplele fațete ale fenomenului de inconsistență. 3. Ipoteza inconsistențelor multinivel: atitudinile din sfera publică (Habermas, 2000) cad sub influența unui sistem de inconsistențe multinivel legate de statusul personal și familial. Inconsistențele personal-familial se asociază de asemenea cu inconsistențele dintre statusul în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
nivelul gospodăriei funcționează ca un predictor eficient al IS, ci și inconsistența între nivelul de dezvoltare al comunității și al regiunii. Societățile aflate în tranziție, cum este și România, sunt într-o mare măsură societăți de IS în care există multiple inconsistențe la nivelul gospodăriilor și al comunităților. Tabelul 26. Descrierea variabilelor utilizate în analizătc "Tabelul 26. Descrierea variabilelor utilizate în analiză" Ideologii difuze în domeniul identitar-etnic 1tc "Ideologii difuze în domeniul identitar‑etnic1" Tema majoră implicată în acest subcapitol este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
rezidente în localități mici, izolate, din județe relativ sărace. Tabelul 29. Profilul persoanelor care susțin diferite tipuri de naționalismtc "Tabelul 29. Profilul persoanelor care susțin diferite tipuri de naționalism" Tabelul prezintă în formă simplificată rezultatele a trei modele de regresie multiplă în care predictorii sunt identici, iar variabilele dependente sunt scoruri factoriale ce măsoară intensitatea orientării pentru cele trei tipuri de naționalism. Toate cele trei forme de naționalism - identitar moderat, identitar accentuat și exclusivist - sunt psihologic susținute prin aderență la autoritarism
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și nu pot duce decât la evaluări relative, legate de context, modul de formulare a întrebărilor etc. Granița dintre extremism și moderație sau antiextremism nu poate fi trasată decât imprecis. Figura 18 prezintă în mod simplificat un model de regresie multiplă cu coeficienții beta. Variabila dependentă este un indice al discriminării etnice extreme (EXTREM) construit ca scor factorial din patru măsuri referitoare la acordul că a) „oamenii de alte naționalități decât cea română ar trebui săpărăsească România”, b) „ar fi mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
conducător puternic, pedeapsă pentru nerespectarea simbolurilor, cărți interzise. Indicele capitalului relațional („are relații”) este dat de numărarea răspunsurilor afirmative la întrebările despre relații utile la primărie, tribunal, poliție,bancă, spital sau pentru obținerea unui loc de muncă. Coeficientul de determinație multiplă pentru ecuație este 0,16. Figura 18. Factorii care favorizează sau defavorizează atitudinile de intoleranță etnică extremătc "Figura 18. Factorii care favorizează sau defavorizează atitudinile de intoleranță etnică extremă" Persoanele care au atitudini favorabile segregării extreme a grupurilor etnice aderă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]