1,239 matches
-
i se îndeplinea o dorință de către această. MUMA PĂDURII: mare Zeița, stăpâna peste tot ce naște, crește și trăiește în pădure, rudă cu Mosul Codrului, 0mul Pădurii și Față Pădurii. În unele descântece este identificată cu Muma Mumelor: "Muma Mumelor, Muma Pădurilor, Să te aud din asta noapte Cu vacile zbierând, Cu porcii grohăind, Cu câinii lătrând, Cu lupii urlând ..." Locuiește în codrii neatinși de topor și necălcate de picior de om, în copaci bătrâni, în scorburi, în plantă ce-i
Muma Pădurii () [Corola-website/Science/296927_a_298256]
-
te aud din asta noapte Cu vacile zbierând, Cu porcii grohăind, Cu câinii lătrând, Cu lupii urlând ..." Locuiește în codrii neatinși de topor și necălcate de picior de om, în copaci bătrâni, în scorburi, în plantă ce-i poartă numele, Muma Pădurii. Este o mamă tristă: geme, se jelește, suspina, horcăie, vâjâie pentru că oamenii îi taie pruncii, copacii din pădure. Că mare zeița, muma a naturii, poate fi bună sau rea: pedepsește tâlharii și ajută oamenii necăjiți, arată calea bună copiilor
Muma Pădurii () [Corola-website/Science/296927_a_298256]
-
și necălcate de picior de om, în copaci bătrâni, în scorburi, în plantă ce-i poartă numele, Muma Pădurii. Este o mamă tristă: geme, se jelește, suspina, horcăie, vâjâie pentru că oamenii îi taie pruncii, copacii din pădure. Că mare zeița, muma a naturii, poate fi bună sau rea: pedepsește tâlharii și ajută oamenii necăjiți, arată calea bună copiilor rătăciți, isi cunoaște toți copacii din pădure, îi strigă pe nume sau pe porecla, dar îi blestema să fie tăiați de om sau
Muma Pădurii () [Corola-website/Science/296927_a_298256]
-
Radu Gyr. Exploatarea resurselor eposului eroic de către Radu Gyr își relevă prima rodire în volumul "Plânge Strâmbă-Lemne", din 1927: După cum anunță titlul - subliniază Ov. S. Crohmălniceanu - sunt puse să vorbească aici personajele basmelor noastre; ne întrețin pe rând: Strâmbă-Lemne, Sfarmă-Piatră, Muma Pădurii, Ileana Cosânzeana, Făt-Frumos, Zmeul, Statu-Palmă, Alb și Verde Împărat. Prin monologurile uriașilor ajungem iar la o lirică a „voiniciei“, care simte nevoia unei violente cheltuiri de forță fizică. Strâmbă-Lemne se laudă că a făcut „să trosnească“ viața, strângând-o
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
("Prunus mume") ( este caisul japonez (numit câteodată și „prun japonez”). Este o specie a prunului asiatic atingând o înălțime de până la 6 metri. Este cultivat atât în grădini cât și în livezi. "" este strâns asociat cu cultura japoneză, fiind deseori menționat în
Ume () [Corola-website/Science/315222_a_316551]
-
de a "conduce". Or, momârlanii, păstori care au cutreierat cu turmele lor pășunile din munți, sunt cei care au ridicat pe culmi de munte acele „momârle” sau „momâi”, cu termenul mai nou de „oameni de piatră”, cu rol cultic, închinate "mumei pământului," și de orientare. De aceste „momârle”, sau „momâi”, este legat termenul de "momârlan". În ambele variante de denumire veche a "oamenilor de piatră" avem rădăcina "moma." Deci momârlanii se denumeau ca locuitori din ținutul "momârlelor," ca fiind cei care
Momârlani () [Corola-website/Science/323034_a_324363]
-
că forma particulară „momârlă” pentru "oamenii de piatră" există numai la momârlani. Ținând cont de faptul că la momârlani credințele precreștine au fost foarte puternice, coexistând chiar și azi cu credința creștină, a ridica "momârle/momâi" pentru a se închina "mumei pământului" este mai mult decât plauzibil, cu atât mai mult cu cât ei cutreierau mult cu turmele culmile de munți și aveau nevoie atât de ocrotire, cât și de orientare. Deci explicarea termenului de momârlan ca derivând de la „momârlă”, termenul
Momârlani () [Corola-website/Science/323034_a_324363]
-
Bărnuțiu, care l-a ocrotit și l-a ajutat să-și plătească cursurile școlare, orientându-i și cariera profesională. Simion Bărnuțiu aflând de moartea surorii sale îi scria din Iași în 1855: “...Tare m’au întristat și pe mine moartea mumă’ta ți’am fost scris însă că să nu fii peste măsură supărat și îngrijat, pentru că pe anul viitor te voi ajuta ca să continui studiile precum ti-am fost promis și mai înainte.” În vara anului 1854, înainte de a pleca
Ioan Maniu () [Corola-website/Science/324017_a_325346]
-
au pus mie, / Pentru voi ce sânteți vii, / Ca oricând din întâmplare / Ici, pi piatră, vei citi / Să nu stai mult în neaflare, / Fără numile să-mi știi. / Căci aice Gheorghii și cu Catrina Rosăt / Zacu în pământ: / Fiu cu muma din preună îngropați / Într-un mormânt. / În vrâstă de 50 ani / Viața lui s-a curmat: / Ambii, în zăce și unu Ghenar au răposat, 1846:/ Deci, îndură-ti, străine / Și roagă pi cel mai sfânt / Ca să fi<e> ușoară țărâna
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
Ardealul De-o fi să ne-ngropăm de vii. Cu săbii făcură Unirea, ce-i-n inimi! Spre Alba cu toții mergeam; Toți oamenii țării semnau întregirea Voința întregului neam Cu toții eram regimente române Moldova, Muntenia, Ardeal Fireasca unire cu patria mumă Ne-a fost cel mai drept ideal Aceasta-i povestea Ardealului nostru Și-a neamului nostru viteaz, Istoria-ntreagă cu lupte și jertfe Trăiește-n unirea de azi! Dreptatea și pacea veghează Carpații Și țara e frunze și flori, A
Treceți batalioane române Carpații () [Corola-website/Science/330652_a_331981]
-
Doamna Elisabeta rămâne cunoscută în istorie și pentru balurile pe care le dădea aici, dar și pentru patronajul societăților de binefacere. În 1839 Elisabeta Știrbei traduce o lucrare, a lui Jeanne Campan, intitulată " Pentru educația copiilor", sub anonimat, semnând „o mumă”. În 1843 înființează prima școală cu predare în limba română pentru fete, găzduită temporar în Hanul Șerban Vodă, pentru ca din 1856 să fie cumpărate case pe Podul Calicilor (Calea Rahovei). Construcția, în forma dată de arhitectul Statie Ciortan la 1930, se
Elisabeta Știrbey () [Corola-website/Science/331503_a_332832]
-
Cantacuzeaniĭ, fata luĭ jupan Costandin den vechiu și înpărătescu rod Cantacuzino, biv Vel Postel[nic], a Doamniĭ Ilincăĭ, featiĭ bătrănuluĭ Io Șerban Basarab Voevod, jupăneasa luĭ jupan Papeĭ Brăncoveanuluĭ Po[st], fečorul luĭ jupan Prediĭ Brăncoveanuluĭ biv Vel Vornic și mumă bl[a]goč[e]stivuluĭ Domnu Io Costandin B[răncoveanul] Basarab [Voe]vod, carea, cu marĭ blăndeațe, cu multe milosteniĭ și nespuse alte bunătățĭ trăind și umplănd vărsta eĭ de an[i] [66], den cari 44 văduvă săracă de soțul
Stanca Brâncoveanu () [Corola-website/Science/332671_a_334000]
-
zilele, și veri căde și te vor ucide draci pre tine și pre sufletul tău. Iară pilița, când va să fete vițelul ei, iară ea intră în apă mare până la pântecele ei și va făta și cade în apă, iară mumă-sa îl ia cu râtul și pre supt pântece și poartă pre rât 10 zile tot pre apă până i se țepenesc picioarele și iese cu el afară și-l apleacă. Așa și tu ome, socotește-ți viiața pre această
Ce domnitor a fost numit ”struțocămilă”? Originea termenulului () [Corola-website/Journalistic/102331_a_103623]
-
moț în frunte"! Le rugăm pe prințese să își aleagă Făt-Frumosul și să participe la Balul de la Palat. Vă invit să începem mai devreme bucuria sărbătorii, anunță Magicianul Poveștilor. Prin urmare, vă propun un spectacol din care nu va lipsi Muma Pădurii, care poate nu este chiar așa de rea precum i s-a dus vestea. Magicianul Poveștilor și asistenții lui vă așteaptă, duminică 28 mai, ora 11.00, în Sala Media a Teatrului Național, să deveniți Eroii din Poveste. Cu
Poftiți în lumea minunată a copilăriei by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105458_a_106750]