5,117 matches
-
partide. Interesul pentru sănătate și bunăstare socială În România a apărut și s-a manifestat diferit față de Anglia, Franța sau Germania, unde activitățile filantropice și de ajutor reciproc deveniseră parte a identității sociale a burgheziei și, din ce În ce mai mult, a claselor muncitoare. În Principatele Române, cultura carității a Început să se dezvolte abia la sfârșitul secolului al XIX-lea5. Chiar și atunci Însă, foarte puține persoane se implicau În activități de voluntariat, iar aceste activități se defășurau pe o perioadă scurtă, fiind adesea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
decât În Anglia sau Germania și, Începând cu anii ’20, puericultura a devenit principala preocupare a eugeniștilor francezi. Majoritatea studiilor publicate și a politicilor adoptate reflectau Îngrijorarea față de efectele negative ale industrializării și dorința de a regenera În special clasele muncitoare. Majoritatea eugeniștilor români considerau neolamarckismul o teorie depășită, chiar dacă erau mult influențați de puericultura franceză. Banu privea mai favorabil mișcarea eugenistă din Franța și a adoptat ca priorități eugenice unele dintre preocupările franceze pentru sănătatea și bunăstarea femeilor din clasele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Majoritatea eugeniștilor români considerau neolamarckismul o teorie depășită, chiar dacă erau mult influențați de puericultura franceză. Banu privea mai favorabil mișcarea eugenistă din Franța și a adoptat ca priorități eugenice unele dintre preocupările franceze pentru sănătatea și bunăstarea femeilor din clasele muncitoare 16. În Germania, mișcarea eugenistă era bine consolidată Încă Înainte de formarea Republicii de la Weimar 17. În perioada wilhelmiană, promotorii germani ai igienei rasei - așa cum Își intitulau propria versiune a eugeniei - erau Îngrijorați de maladiile societății În curs de industrializare În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
distribuției populației după o curbă În formă de clopot. Cu toate acestea, exista un punct important de divergență Între opinia lui Banu și cea a majorității adepților eugeniei din Marea Britanie, Statele Unite și Franța, preocupați În mod similar de degenerarea clasei muncitoare. Banu considera că responsabilitatea și activitățile de „normalizare” a capitalului biologic al clasei muncitoare nu puteau fi lăsate În Întregime În grija mamelor, așa cum sugerau cei mai mulți dintre eugeniștii din străinătate. În schimb, autorul român pleda pentru introducerea unor măsuri de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
punct important de divergență Între opinia lui Banu și cea a majorității adepților eugeniei din Marea Britanie, Statele Unite și Franța, preocupați În mod similar de degenerarea clasei muncitoare. Banu considera că responsabilitatea și activitățile de „normalizare” a capitalului biologic al clasei muncitoare nu puteau fi lăsate În Întregime În grija mamelor, așa cum sugerau cei mai mulți dintre eugeniștii din străinătate. În schimb, autorul român pleda pentru introducerea unor măsuri de asistență socială susținute de stat, care să contribuie la Îmbunătățirea factorilor de mediu cu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
la Începutul anilor 1950. Deja la mijlocul anului 1944, Kernbach, care În deceniul anterior susținuse necesitatea unui control guvernamental mai strict al maselor, ale căror instincte criminale ereditare erau un pericol social, Începuse să scrie despre potențialul eugenic superior al claselor muncitoare 106. Stochiță Își acorda și el opiniile la ritmul impus de noii dirijori. În decembrie 1944, el a publicat un eseu care elogia măsurile de sănătate publică din Uniunea Sovietică. Pericolele eugenice pe care le crea lipsa de interes față de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ea, nu mai sunt decât niște minorități marginale. Din acest punct de vedere, imaginea confruntării dintre clase e înșelătoare. Burghezia cu funcție de clasă n-a exercitat puterea: o elită guvernamentală a exercitat-o pentru ea. Cu atât mai mult, clasa muncitoare n-ar putea decât să delege puterea unei minorități care o va exercita în numele ei. Astfel, revoluția proletară la fel ca revoluțiile care au precedat-o ar fi realizarea unei minorități ce ar fi înlăturat-o pe alta. Așadar, există
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
această suprapunere nu e totuși o constantă a istoriei: ea nu este destinată să dureze. Revoluția proletară trebuie să se distanțeze de această eternă revenire a unor minorități la funcțiile de conducere. Punând capăt dominației burgheziei și regimului capitalist, clasa muncitoare trebuie să pună capăt o dată pentru totdeauna tuturor antagonismelor de clasă și să facă posibilă instaurarea unei societăți fără clase. Viziunea de tip marxist a schimbării sociale se bazează deci pe ideea unei transformări radicale ce suprimă confruntările trecutului și
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
decât să i se subordoneze (ibidem). În anii care au urmat, lui Burnham i s-a reproșat că și-a prezentat teza într-un mod mult prea schematic și că n-a făcut decât să înlocuiască, în mod simplist, clasa muncitoare, revoluționară, din vulgata marxistă, cu tehnocrați (Fougeyrollas, 1950, pp. 31-32). Nu-i mai puțin adevărat că argumentele lui Burnham au făcut obiectul a numeroase dezbateri. Liderul socialist Léon Blum a acceptat să prefațeze traducerea franceză a lucrării The Managerial Revolution
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ideile liberale și care guvernează în interesul burgheziei” este ajutată de vastul aparat birocratic și de puterea militară; ea îndeplinește rolul de „tutore al burgheziei noastre în proces de dezvoltare”, concomitent cu rolul de forță disciplinatoare a țărănimii și clasei muncitoare în curs de formare în conformitate cu normele societății burgheze. Această reprezentare a modernității societății românești axată pe locul central al statului ca factor de gestionare și de concentrare a resurselor are o seamă de efecte neanticipate asupra percepției statutului burgheziei care
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
locuită exclusiv de populația săracă. Drept urmare, se retrag și unitățile economice, scade calitatea diferitelor servicii: a învățământului, a îngrijirii medicale, scade nivelul siguranță și crește din ce în ce mai mult cu al delicvenței și al criminalității. Următoarea zonă este cea rezidențială a clasei muncitoare, care încearcă să se retragă din zona intermediară, dar tinde să rămână cât mai aproape de centru, altfel spus, cât mai aproape de zona industrială, unde au și locurile de muncă. Următoarea zonă este cea rezidențială a clasei de mijloc, după aceasta
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
reciproc într-o orânduire socială. Spre deosebire de majoritatea teoreticienilor marxiști, Gramsci consideră că cele două elemente au înțeles doar dacă sunt analizate împreună. Schimbarea bazei este posibilă prin schimbarea suprastructurii: Gramsci consideră că, pentru ca răsturnarea sistemului capitalist să fie posibilă, clasa muncitoare trebuie să-și creeze propria intelectualitate, capabilă să impună o „contra-hegemonie”, pentru ca ulterior să constituie un nou bloc istoric. Ideile gramsciene au exercitat o puternică influență asupra economiei politice internaționale. În domeniul relațiilor internaționale ele sunt vizibile mai ales datorită
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
inițial, deși fără formare, ei proveneau din clasa superioară a societății și nu s-a pus problema supervizării lor de către agenți plătiți. Nevoia de supervizare s-a manifestat tot mai acut pe măsură ce au apărut voluntari din rândurile claselor medii și muncitoare, îndeosebi începând cu secolul XX. Odată cu angajarea de agenți plătiți, supervizarea a devenit un instrument cu ajutorul căruia managementul putea asigura responsabilitatea administrativă la nivelul agențiilor din domeniul serviciilor umane. Dat fiind contextul istoric, este probabil ca supervizarea să fi fost
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
am utilizat de obicei metode binecunoscute: analiza documentelor (statistici ale accidentelor, organizarea producției, cazuri disciplinare, extrase din procese verbale, protocoale etc.); observația directă și sistematică; analiza activității muncii și a produselor acesteia; convorbiri (cu muncitorii, maiștrii, conducătorii); chestionare (în care muncitorii își evaluează activitatea/munca din punct de vedere al propriilor trebuințe psiho-fiziologice); analiza trebuințelor psihologice; evaluarea și analiza progreselor neașteptate (atitudinea față de muncă și management); consultări cu experți și cu maiștri (care apreciază și evaluează diferitele aspecte ale întreprinderii și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Vaticanului ca paradigmă a ignoranței burgheziei italiene1" Pentru un profan, poziția lui Donat-Cattin2 în Partidul Creștin-Democrat pare a fi destul de bizară: el vorbește despre CD ca despre un partid al „păturilor medii”, dat fiind faptul că se contopește cu clasa muncitoare. Dar CD nu este așa. CD este (și a fost) expresia: a) micii burghezii; b) a lumii țărănești (gestionate de Vatican). Nu este vorba aici despre o dihotomie. Mica burghezie și lumea țărănească religioasă alcătuiau până mai ieri un unic
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
nu ezit nici acum, s-o declar milenaristă: trecerea de la o epocă umană la alta, datorată ascensiunii consumismului și hedonismului său de masă - eveniment care a constituit, mai ales în Italia, o adevărată revoluție antropologică. În această „fază”, nu clasa muncitoare condusă de PCI a împins democrația creștină să-și îndeplinească Realizările (decât la început și în mod relativ), ci patronii, prin „expansiunea lor economică” de neoprit, care a construit - prin intermediul unei democrații creștine extaziate - nenumărate case și a absorbit din
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
lupta împotriva lui Rusconi, Monti 3 și Cia - aliați în întemeierea unei mari Drepte culturale - a etala antifascismul clasic mi se pare anacronic, jalnic și puțin ridicol. A sosit mai degrabă momentul ca mișcările tradiționale italiene de stânga și clasa muncitoare să-și pună urgent problema de a reuși acolo unde stângismul a dat greș și să lupte împotriva dușmanului acolo unde se află el, și nu în pozițiile pe care acesta le-a părăsit mergând înainte pe drumul său. Andrea
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
ADAM, Sergiu (16.VII.1936, Cosmești, j. Galați), poet, prozator și traducător. Este fiul Anei (n. Popovici), muncitoare, și al lui Teodor Adam, preot. După ce a absolvit Facultatea de Filologie-Istorie a Universității din Iași (1958), a funcționat ca profesor de limba română (1958-1961), metodist la Casa Regională a Creației Populare din Bacău (1964-1965), iar din 1965 redactor la
ADAM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285176_a_286505]
-
la Sibiu, în 1918 și 1919, redactor-responsabil fiind inițial Aurel Cristea. Numele acestuia va figura până la numărul 4/1911, când, pe ultima pagină, e trecut ca redactor-responsabil Ioan Flueraș. De la 1 ianuarie 1905, apare cu subtitlul „Foaie politică pentru poporul muncitor român”, prim-redactor fiind Petru Ponta, iar redactor-responsabil - Aurel Cristea. De la numărul 27/1907, dispare subtitlul „Glasul poporului” și apare „Foaie politică, socială și economică”, cu adaosul „Foaie pentru poporul muncitor român”, iar prim-redactor este Gustav Auerbach. O nouă
ADEVARUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285190_a_286519]
-
ianuarie 1905, apare cu subtitlul „Foaie politică pentru poporul muncitor român”, prim-redactor fiind Petru Ponta, iar redactor-responsabil - Aurel Cristea. De la numărul 27/1907, dispare subtitlul „Glasul poporului” și apare „Foaie politică, socială și economică”, cu adaosul „Foaie pentru poporul muncitor român”, iar prim-redactor este Gustav Auerbach. O nouă modificare a subtitlului intervine la numărul 4/1911: „Organul Partidului Social-Democrat din Ungaria”. De la numărul 48/1918, subtitlul devine „Organul Partidului Social-Democrat din Ardeal”, cu sediul la Sibiu, pentru ca, de la numărul
ADEVARUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285190_a_286519]
-
clase elementare făcute în sat, un unchi îl înscrie la școala maghiară de stat din Vințu de Jos. A. fuge însă peste munți, la Caracal, unde e ucenic, apoi calfă în atelierul de tâmplărie al moșului său, Laurențiu Albani. Ca muncitor tâmplar la Craiova, ia contact cu cercurile socialiste și, sub influența lor, parcurge, cu înfrigurarea autodidactului, literatura care circula în aceste medii. În urma unei greve, este expulzat. După un scurt popas la Aiud, pleacă la Budapesta, în căutare de lucru
ALBANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285216_a_286545]
-
Academia ziaristică, plus cursurile seminariale ale Universității libere”. Încă din 1909, A. publicase în ziarul craiovean „Cometa” o poezie și un articol de critică socială. Perseverează în exercițiul jurnalistic, trimițând mici corespondențe la „Foaia poporului” din Sibiu și la „România muncitoare”. În 1913, intră în redacția săptămânalului „Adevărul”, publicație a secției române a Partidului Social Democrat din Ungaria. „Logodit cu pana”, va suporta și riscurile, fiind deținut trei luni la Vác pentru delict de presă. Membru în Comitetul Central al Partidului
ALBANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285216_a_286545]
-
de Gaulle, o personalitate foarte autoritară, de militar, care ducea natural o politică conservatoare, calificată drept fascistă de cercurile de stînga din Franța și de către partidele comuniste din Europa de Est - și, bineînțeles, mai exista atunci, acum 40 de ani, o clasă muncitoare care acum a dispărut. În Occident astăzi nu mai există clasă muncitoare, există o mică burghezie și cei care mai lucrează ca muncitori, lucrează ca muncitori calificați, nu mai au mîinile mînjite de ulei, lucrează la mașini perfecționate, se respectă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
politică conservatoare, calificată drept fascistă de cercurile de stînga din Franța și de către partidele comuniste din Europa de Est - și, bineînțeles, mai exista atunci, acum 40 de ani, o clasă muncitoare care acum a dispărut. În Occident astăzi nu mai există clasă muncitoare, există o mică burghezie și cei care mai lucrează ca muncitori, lucrează ca muncitori calificați, nu mai au mîinile mînjite de ulei, lucrează la mașini perfecționate, se respectă programele de opt ore, pleacă În vacanță peste mări și țări; nu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
femei erau forțate să muncească alături de bărbați În condiții dificile și periculoase. La un anumit nivel, sîntem tentați să interpretăm „egalitatea” la locul de muncă În concordanță cu noțiunea marxistă de egalitate Între sexe și cu preamărirea sovietică a femeii muncitor. Deși acest lucru ar putea fi parțial corect, pare mai plauzibilă afirmația potrivit căreia rușii erau mai preocupați de nivelul de producție decît de crearea unor oportunități egale de angajare. Astfel, implicarea femeilor În toate tipurile de muncă Își avea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]