1,282 matches
-
5. Găgești 2. Blăgești 6. Mălușteni 3. Epureni 7. Murgeni 4. Fălciu 8. Șuletea 4. JUDECĂTORIA VASLUI cu sediul în municipiul Vaslui MUNICIPIU 1. Vaslui ORAȘE 1. Negrești COMUNE 1. Albești 15. Lipovăț 2. Băcești 16. Miclești 3. Bălteni 17. Muntenii de Jos 4. Bogdana 18. Oșești 5. Codăești 19. Poienești 6. Costești 10. Pungești 7. Dănești 21. Rebricea 8. Deleni 22. Solești 9. Delești 23. Ștefan cel Mare 10. Dragomirești 24. Tanacu 11. Dumești 25. Tăcuta 12. Gîrceni 26. Todirești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235751_a_237080]
-
5. Găgești 2. Blăgești 6. Mălușteni 3. Epureni 7. Murgeni 4. Fălciu 8. Șuletea 4. JUDECĂTORIA VASLUI cu sediul în municipiul Vaslui MUNICIPIU 1. Vaslui ORAȘE 1. Negrești COMUNE 1. Albești 15. Lipovăț 2. Băcești 16. Miclești 3. Bălteni 17. Muntenii de Jos 4. Bogdana 18. Oșești 5. Codăești 19. Poienești 6. Costești 10. Pungești 7. Dănești 21. Rebricea 8. Deleni 22. Solești 9. Delești 23. Ștefan cel Mare 10. Dragomirești 24. Tanacu 11. Dumești 25. Tăcuta 12. Gîrceni 26. Todirești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235752_a_237081]
-
5. Găgești 2. Blăgești 6. Mălușteni 3. Epureni 7. Murgeni 4. Fălciu 8. Șuletea 4. JUDECĂTORIA VASLUI cu sediul în municipiul Vaslui MUNICIPIU 1. Vaslui ORAȘE 1. Negrești COMUNE 1. Albești 15. Lipovăț 2. Băcești 16. Miclești 3. Bălteni 17. Muntenii de Jos 4. Bogdana 18. Oșești 5. Codăești 19. Poienești 6. Costești 10. Pungești 7. Dănești 21. Rebricea 8. Deleni 22. Solești 9. Delești 23. Ștefan cel Mare 10. Dragomirești 24. Tanacu 11. Dumești 25. Tăcuta 12. Gîrceni 26. Todirești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235754_a_237083]
-
Pogor, C. Hurmuzachi, Alecu A. Balș, C. Negruzzi, Gh. Mârzescu, Titu Maiorescu. Conform relatării din ziarul local Vocea Națională, tânărul profesor universitar Titu Maiorescu „cere ca Unirea să nu fie un cuvânt deșert, ci o Înfrățire deplină Între Moldoveni și Munteni, așa că, pe căile de comunicație ce s-ar face Între București și Iași, să nu meargă numai cei din Iași la București, ci și vice-versa, cei din București să vină la Iași, căci dacă conglomerarea tuturor autorităților superioare În Capitală
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
Sus”. În primii ani partea literară cuprinde câteva poezii de Artur Stavri și Al. Vlahuță și are un număr întreg (5/1905) consacrat comemorării morții lui Ion Păun-Pincio („concetățeanul nostru”). În paginile gazetei este reprodus un pasaj, intitulat Moldoveni și munteni, dintr-un articol al lui Mihai Eminescu, publicat în „Curierul de Iași” din octombrie 1877, și este găzduită o poezie a lui Lucien Bazin, Un imn francez lui Eminescu, în traducerea lui St.O. Iosif. În 1911 și în 1912
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288219_a_289548]
-
care au desfășurat o activitate bogată și substanțială se numără moldovenii G. T. Kirileanu și S. T. Kirileanu, Teodor T. Burada, Tudor Pamfile, Gh. Ghibănescu, N. Mateescu, Radu Marinescu, V. Radovici, bucovineanul Dimitrie Dan, ardelenii Nicolae Spirlea și Vasile Sala, muntenii Christea N. Țapu, Simion Crainic, M. T. Adameșteanu, I. G. Bibicescu, oltenii Teodor Bălășel, I. N. Popescu, C. N. Mateescu ș.a. Cei mai mulți aveau nevoie de un îndreptar metodologic privind culegerea producțiilor folclorice. În sprijinul lor, Artur Gorovei publică, după Paul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
complecși, multilaterali, cu caractere puternic individualizate. Să luăm de pildă exemplul personajului Muntean din piesa Cetatea de foc. Se poate recunoaște oare vreun secretar de partid dintr-o mare întreprindere socialistă în acest personaj șters, lipsit de viață? În loc ca Muntean, secretarul de partid, să fie motorul acțiunii, așa cum sunt comuniștii în viață, el nu depășește rolul de figurant. Asemănător stau lucrurile și cu alte figuri de comuniști, ca de exemplu secretarul de partid din Iarbă rea de A. Baranga sau
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
e voinic, foarte masiv și se pare că suferă din această pricină, deoarece mormăie ori de câte ori tovarășii glumesc pe seama staturii sale. Gavrilă e «un uriaș cu suflet de prunc», Călin e cumpătat, Iordache și Bucur «se-mpung în cuvinte», cei doi munteni care mai sunt în brigadă «tac îndelung», «Cercel e vârstnic» și l-a cunoscut pe Roaită, iar Costea «e vesel și înflăcărat». (...) Asta e tot ce ne spune poetul despre eroi, și suntem obligați să-l credem pe cuvânt, deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
zi când, în istoriografia românească, va fi mai multă lumină. Atunci, multe ipoteze privind etnogeneza și formarea limbii nu vor mai fi disputate. Să ne oprim asupra unor fapte. Cum poate fi credibilă teoria că pe pământul golit de populație, muntenii și oltenii sunt bulgari românizați, iar în Moldova, rușii și ucrainienii au fost moldovenizați? De către cine, dacă locurile erau pustii? Că limba română conține multe slavonisme nu este relevant pentru o simbioză îndelungată între români și slavi. Din considerente religioase
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
naționalitate b) etnie c) cetățenie d) conștiință de neam 7) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Primul guvern constituit de la venirea principelui Carol era condus de Lascăr Catargiu și avea în componență: a) 3 moldoveni și 4 munteni b) 5 moldoveni și 3 munteni c) 4 moldoveni și 3 munteni d) 6 munteni și 3 moldoveni 8) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Potrivit constituției din 1991 organul reprezentativ suprem al poporului român și unica
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
conștiință de neam 7) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Primul guvern constituit de la venirea principelui Carol era condus de Lascăr Catargiu și avea în componență: a) 3 moldoveni și 4 munteni b) 5 moldoveni și 3 munteni c) 4 moldoveni și 3 munteni d) 6 munteni și 3 moldoveni 8) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Potrivit constituției din 1991 organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare este: a) guvernul b
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Primul guvern constituit de la venirea principelui Carol era condus de Lascăr Catargiu și avea în componență: a) 3 moldoveni și 4 munteni b) 5 moldoveni și 3 munteni c) 4 moldoveni și 3 munteni d) 6 munteni și 3 moldoveni 8) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Potrivit constituției din 1991 organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare este: a) guvernul b) președintele c) Consiliul de Miniștri d
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
care îl considerați corect: Primul guvern constituit de la venirea principelui Carol era condus de Lascăr Catargiu și avea în componență: a) 3 moldoveni și 4 munteni b) 5 moldoveni și 3 munteni c) 4 moldoveni și 3 munteni d) 6 munteni și 3 moldoveni 8) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Potrivit constituției din 1991 organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare este: a) guvernul b) președintele c) Consiliul de Miniștri d) Parlamentul 9) Marcați
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Convenția de la Paris garanta libertatea individual, proprietatea și egalitatea drepturilor politice pentru moldoveni și munteni de orice rit creștin; guvernarea autoritară a lui Cuza a făcut ca opoziția să se grupeze în monstruoasa coaliție. 20) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
exista, apoi a trecut la „școala academicească” a lui Gheorghe Lazăr. La numai 18 ani devine ajutorul mentorului său, pentru ca la 20 să devină conducătorul celebrei Școlii de la Sf. Sava, pe unde au trecut mulți din viitorii scriitori și revoluționari munteni, printre ei Grigore Alexandrescu, Ion Ghica, Nicolae Bălcescu. I. H. Rădulescu este una dintre cele mai importante și controversate personalități ale acestei perioade literare. La Școala de la Sf. Sava fostul Învățăcel a cucerit un prestigiu datorat activității sale multilaterale. În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
toți aceștia dintr-o fântână au izvorât și cură" (Cantacuzino, 1984, p. 50). Până în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, prin lucrările de mare calibru intelectual elaborate de Dimitrie Cantemir, ideea romanității originare și a unității etnice a moldovenilor, muntenilor și ardelenilor pare să se fi impus în rândul puținilor cărturari preocupați de asemenea afaceri ezoterice cu idei istorice. Ar fi mai mult decât hazardat să extrapolăm identitatea etnică articulată în conștiința cărturarilor la nivelul maselor de iobagi analfabeți și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
V. Alecsandri și A. Russo refugiați la Brașov sub titlul Principiile noastre pentru reformarea patriei, în care unirea Moldovei și Țării Românești completează tabloul cererilor cu caracter social-democratic. Fără să conțină asemenea revendicări unioniste, Proclamația de la Islaz, documentul-program al pașoptiștilor munteni, lansa o nouă concepție despre națiune, în care etnicitatea constituia singurul criteriu de apartenență (Hitchins, 1998, p. 296). În Transilvania, acțiunile revoluționarilor români au fost precipitate de decizia Dietei de la Cluj de a vota unirea cu Ungaria. Revoluționarii români nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
scrie Hronica românilor în care sunt împletite, în jurul aceluiași liniament cronologic, fapte și evenimente ale tuturor românilor, fără ca acestea să fie defalcate pe provincii, cum stipula cutuma cronicărească. Însă primul care a înmănunchiat trecuturile până atunci separate ale românilor ardeleni, munteni și moldoveni într-o singură desfășurare istorică a fost Samuil Micu, în lucrarea sa rămasă nepublicată din 1805, Istoria și lucrurile și întâmplările românilor. Într-un pasaj encomiastic închinat întru slava lui Traian, de pildă, Micu afirmă că " Acesta au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Nistru, și la Marea Neagră (Kogălniceanu, 1837, p. 1). Dacii, locuitorii acestui stat măreț, erau "foarte curajoși", bravi, drepți, sobrii, viguroși, și "foarte independenți". "Ei preferau moartea unei dominații străine", fiind din acest punct de vedere "foarte diferiți de Moldovenii și Muntenii din vremurile moderne" (Kogălniceanu, 1837, p. 1). Chiar dacă apariția lucrării lui Kogălniceanu reprezintă punctul de cotitură de la luminismul Școlii Ardelene înspre romantismul paradigmei pașoptiste, în acest moment (1837) concepția lui Kogălniceanu continuă să împărtășească o serie de note comune cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de Florian Aaron, potrivit căreia dihonia internă, luptele intestine pentru putere și intrigile boierești sunt responsabile pentru fărâmițarea politică a neamului românesc, Kogălniceanu găsește răspunsul pentru starea nefericită a românilor în neunirea acestora: "strămoșii noștri au vroit să fim Ardeleni, Munteni, Bănățeni, Moldoveni, și nu Români; rareori au vroit să se privească între dânșii ca o singură și aceeași nație; în neunirea lor, dar, trebue să vedem isvorul tutulor nenorocirilor trecute, a căror urme, încă până astăzi, sunt vii pe pământul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru tot d-auna despărțite de celelalte, adică de România sau Țara Romănească, Moldova, Bucovina și Basarabia" (Aaron, 1839, p. 30). Unitatea etnică a românilor este amplu argumentată în toate manualele epocii. Ea decurge logic cu necesitate din originea comună a muntenilor, moldovenilor și transilvănenilor, din obârșia lor romană. Ideea unității etnice primește un accent suplimentar în lucrarea lui Albineț, în care moldovenii sunt numiți "Moldo- Români", iar muntenii sunt desemnați prin termenul "Munteno-Români" (Albineț, 1845, pp. IV, XII). Pentru românii ardeleni
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în toate manualele epocii. Ea decurge logic cu necesitate din originea comună a muntenilor, moldovenilor și transilvănenilor, din obârșia lor romană. Ideea unității etnice primește un accent suplimentar în lucrarea lui Albineț, în care moldovenii sunt numiți "Moldo- Români", iar muntenii sunt desemnați prin termenul "Munteno-Români" (Albineț, 1845, pp. IV, XII). Pentru românii ardeleni nu este folosit o denumire echivalentă, însă întreaga "ginte a Românilor" (în care sunt, desigur, incluși și aceștia) este denominată ca "Daco-Românii" (Albineț, 1845, p. VII). Prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Înrâurirea Osmană, din pricina neunirei între sine se întemeiază asupra lor" (Albineț, 1845, p. XXVII). Mai mult, într-un alt exemplu de "anacronism psihologic" sau de "naționalism retrospectiv", Albineț îi atribuie lui Ștefan cel Mare intenții unificatoare. Ideologia națională, pe care munteanul Bălcescu o va împinge în trecut până la Mircea cel Bătrân, este proiectată de către profesorul ieșean până la Ștefan ce Mare: "Planul său cel favorit de a uni sub domnia lui toată România, îl făcu de a căuta pretecsturi, sub care se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
oamenilor. În cuvintele ei se aude (sic!) parcă vuietul luptelor, foșnetul pădurilor, murmurul izvoarelor, legănarea holdelor, cîntecul mamei la leagănul copiilor" (Daicoviciu et al., 1992, p. 18). O altă expresie a unității totale românești este unificarea identitară a românilor transilvăneni, munteni și moldoveni prin românizarea acestora. Această românizare identitară presupune impunerea identității și categoriei de "români" peste cele de români "moldoveni", "munteni" și "ardeleni" care cu siguranță aveau o proeminență net superioară în mințile acestora decât supra-categoria de "român" (aceasta din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Daicoviciu et al., 1992, p. 18). O altă expresie a unității totale românești este unificarea identitară a românilor transilvăneni, munteni și moldoveni prin românizarea acestora. Această românizare identitară presupune impunerea identității și categoriei de "români" peste cele de români "moldoveni", "munteni" și "ardeleni" care cu siguranță aveau o proeminență net superioară în mințile acestora decât supra-categoria de "român" (aceasta din urmă prevalând în fața identificărilor regionale doar în cursul secolului al XIX-lea în categoria cărturarilor și pe parcursul celui de-al XX
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]