2,369 matches
-
mai friguroasă lună a anului este luna ianuarie când se înregistrează valori medii de -2.8 °C, iar cea mai călduroasă este luna iulie când temperatura medie ajunge în jur de +21 °C. Deși aici o influență deosebită are masivul muntos, localitatea fiind așezată de-a lungul văilor înguste și adânci, vântul predominant în decursul întregului an este cel din direcția sud - est (frecvența sa este de 3,1...) deși în timpul verii predominant este vântul din nord - vest . Frecvența maximă a
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
a drumurilor de acces înspre și dinspre uzină, în vederea asigurării continuității activitățiilor economico - sociale în mod normal. Localitatea Nădrag, se află situată în cea mai mare măsură pe terenul celor două pâraie mai mari Padeș - Cornet, ce izvorăsc din masivul muntos Poiana Ruscăi. Padeșul izvorăște chiar din apropierea vârfului (1378 m), în locul numit 7 izvoare. Lungimea sa, socotită de la izvoare, este de circa 34 km, incluzând și partea de la confluența cu Cornetul până la Jdioara, Criciova, unde se varsă în Timiș sub denumirea
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
deosebit, în imediata apropiere a vârfului Padeș, în zona Nădrag - Rușchița, se întind mari suprafețe cu afine negre și roșii. Localitatea Nădrag se situează în zona forestieră a județului Timiș, ce se întinde din vecinătatea Lugojului (limita inferioară), până pe înălțimile muntoase (limita superioară). O dată cu creșterea altitudinii, prin schimbarea condițiilor climatice, după cum se cunoaște, se schimbă și componența pădurii. Unele specii forestiere urcă la o anumită înălțime, cedând mai sus în mod treptat locul altor specii. Zona pădurii se subâmparte astfel pe
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
sau în Dobrogea, râul era cunoscut sub numele de "Gălbinița" sau "Galbenul", având la bază același principiu descriptiv care a dat naștere și numelui de origine slavă. Limita bazinului hidrografic Ialomița, în zona superioară (cumpăna apelor) o constituie crestele masivelor muntoase Leota, Bucegi, Clăbucet și Ciucaș din Carpații Meridionali și dealurile subcarpatice. În zona inferioară, delimitarea bazinului hidrografic Ialomița este realizată la vest și sud de înălțimile din Câmpia Vlăsiei și Moștiștea, iar spre nord de culmea Istriței și slabele denivelări
Râul Ialomița () [Corola-website/Science/300048_a_301377]
-
ca fiind zonă importantă pentru Marea Mediterană și protejată . Cartaginezii au stabilit o colonie comercială în Cartagena, pe ceea ce se crede că a fost orașul antic Mastia, conform autorilor antici, redenumind-o Qart Hadasht ( Orașul Nou, în feniciană) . Pentru comercianții cartaginezi, teritoriul muntos reprezenta doar o zonă de influență a imperiului lor. În timpul dominației romane, teritoriul actualei Regiuni Murcia a fost parte a provinciei Carthaginense. În timpul dominației vizigote s-a păstrat aceeași organizare treritorială. În timpul dominației musulmane, a fost introdusă agricultura, de care
Regiunea Murcia () [Corola-website/Science/300105_a_301434]
-
ului reprezintă un masiv muntos care face parte din Carpații Meridionali, și în care se află cel mai înalt vârf montan din România, vârful Moldoveanu 2.544 de metri. Până în perioada interbelică Vârful Negoiu, cu o altitudine de 2.536 de metri, era considerat cel
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
unui mineral negru-verzui din grupa amfibolilor) și calcare cristaline albe (de exemplu: marmurele din "Fereastra Zmeilor", din "Valea Moașa Sebeșului", "Piatra Albă", "Muntele Albota", "Valea Brezcioarei"). Ultima zonă, cea mai dinspre nord, formează o parte din versantul nordic al masivului muntos. Sunt roci mai slab metamorfozate decât cele amintite și anume șisturi argintii sau verzui, cu luciu mai puțin pronunțat. Intercalațiile de calcare sunt în această zonă mai rare. Toate rocile enumerate, care formează Munții Făgăraș, nu apar la lumină decât
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
înălțimea peste 2.400 de metri și 8 vârfuri peste 2.500 de metri, inclusiv cel mai înalt vârf din România, Moldoveanu. Mai jos au fost menționate numai vârfurile de peste 2 400 metri. Pentru o listă completă vezi Lista vârfurilor muntoase din România după înălțime. Haina vegetală a Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată. Păduri compacte acoperă pantele munților până la o înălțime de aproape 1.700 m, iar întinse fânețe și poieni - împodobite cu tot felul de flori - împânzesc malurile
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
ceea ce constituie sau nu un munte. Munții acoperă suprafețe de aproximativ 52% din Asia, 36% din America de Nord, 25% din Europa, 22% din America de Sud, 17% din Australia și doar 3% din Africa. Per ansamblu, circa 22% din suprafața uscatului Terrei este muntoasă. De asemenea, 1 din 10 oameni locuiesc în zone montane. Absolut toate fluviile și râurile importante ale planetei izvorăsc și sunt alimentate din surse montane, respectiv mai mult de jumătate din umanitate depinde vital de apa montană. Adjectivele "muntos" și
Munte () [Corola-website/Science/300217_a_301546]
-
este muntoasă. De asemenea, 1 din 10 oameni locuiesc în zone montane. Absolut toate fluviile și râurile importante ale planetei izvorăsc și sunt alimentate din surse montane, respectiv mai mult de jumătate din umanitate depinde vital de apa montană. Adjectivele "muntos" și "montan" sunt utilizate pentru a descrie suprafețele montane și lucrurile asociate cu acestea. Substantivele "muntean" ("munteni") și "montaniard" ("montaniarzi") desemnează locuitorii permanenți ai munților, respectiv pe cei care sunt frecvent prezenți ca oaspeți a muntelui în calitate de iubitori ai acestuia
Munte () [Corola-website/Science/300217_a_301546]
-
de ani în urmă, în epoca maimuțelor antropoide. În deplasarea lor continuă pe fața pământului, plăcile continentale și cele oceanice se lovesc unele de altele, uneori înregistrându-se coliziuni frontale: aceste ciocniri sunt cele care duc la formarea marilor lanțuri muntoase. Când o placă oceanică alunecă sub una continentală, rocile sale sunt împinse în adâncurile fierbinți ale Terrei și se topesc; o parte a acestor roci topite formează un șir de vulcani la suprafață. Concomitet, placa continentală se încrețește de-a
Munte () [Corola-website/Science/300217_a_301546]
-
o admoniere ușoară nu prinde, trebuie întemnițat, căsătoria să nu și-o amâne, ceea ce știu că aproba și femeile văduve și fetele mari.” Conscripția urbarială din 1750 e mai bogată în informații și în ceea ce privește satul Giomal, pământul acestei comune e muntos și de producție mijlocie. Pentru negoț nu-i potrivit, locuitorii de aici trăiesc din lucrul pământului, al viilor și al pomilor și producțiile acestora le duc la târgurile din apropiere la Aiud și Alba Iulia. În conscripție se dă numele
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
Dârlești. În anul 1992, numărul enoriașilor grupați pe satele componente comunei se prezintă astfel: În perioada 1990 - 2007, în satul Horea, sătenii au construit o biserică ortodoxă deosebit de frumoasă (probabil cea mai frumoasă din munții Apuseni), așezată pe o culme muntoasă, în apropiere de vechea biserică, aflată în prezent în conservare.
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
s-a păstrat și curtină (zidul) de piatră care înconjura odinioară biserica. Satul a dat numele cunoscutei culturi neolitice cu a sa faimoasa ceramică pictată - cultura Petrești. Petreștiul este totodată ultima așezare săsească de pe Valea Sebeșului, coloniștii germani evitând locurile muntoase ascunse și reci. Sașii au imprimat localității o arhitectură tipică, cu străzi largi, străjuite de canale de apă, cu case înalte, cu porți mari. Din primele secole ale așezării nu a mai rămas decât cetatea sub formă de donjon, care
Petrești, Alba () [Corola-website/Science/300263_a_301592]
-
localitate răspândită pe versanții văii Roșiei, nume căpătat datorită culorii roșiatice a apei din cauza conținutului ridicat în oxizi de fier. Situată la o altitudine de aproximativ 800 m, în valea Roșiei se îmbină culmile domoale ale dealurilor premontane cu masivele muntoase înalte pe care se mai pot vedea urme ale exploatării îndelungate. Munții sunt acoperiți de păduri, pășuni sau fânețe dând aspectul specific Munților Apuseni. O caracteristică unică a peisajului este prezența nenumăratelor lacuri artificiale numite "tăuri". Aceste lacuri au fost
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
Între aceste localități, se află ruinele unei biserici de piatră de la sfârșitul sec.al XIII-lea, unde la 1334, este amintit ca slujind preotul Simion. Astăzi Tinodul este o localitate dispărută, Cetatea Geoagiului avea o poziție strategică apărată de zona muntoasă a Munților Trascăului, cu posibilitate de acces direct doar dinspre valea Stremțului, prin Teiuș, sau Cetea sau din N-V pe valea Gârbovelor dinspre loc. Gârbova de Jos, Gârbova de Sus, Gârbovița, Geomal. Câtă vreme aceste drumuri strategice aparțineau până la
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
jelerii fără pământ, ba și pe cei din afară care țin pământ sau vii în hotarul satului. Înscrie consecvent conviețuirile detaliat starea fiecăruia. E suficient să cităm viile, care însumează acum 3432 de vedre. Descriind satul, conscripția îl găsește în loc muntos, deluros, puțin potrivit pentru câștig (comercium), locuitorii trăind din agricultură, vii și pometuri. Produsele lor le duc de obicei la târg în Aiud și Alba Iulia. Hotarul lor e în două câmpuri și ară de obicei cu 6 vite de
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
Cavnic, Cupșeni (Ungureni) și Lăpuș. Forma de relief a zonei este constituită în proporție de 78% din munți vulcanici de înălțimi mijlocii (Munții Lăpușului), cu o erodare intensă și în proporție de 22% din dealuri și depresiuni intramontane. Predominanța reliefului muntos influențează și celelalte componente ale cadrului natural cum sunt: clima, hidrografia, vegetația și fauna. Mai influențează deasemenea și extinderea limitată a gospodăriilor, orientările profesionale (legate în principal de existența unor importante resurse ale subsolului dar și a vegetației forestiere) și
Băiuț, Maramureș () [Corola-website/Science/301565_a_302894]
-
18 grade C. Temperatura maximă absolută a fost de 38,5 grade C la 23 iulie 1939 în zona mai joasă a localității, iar temperatura minimă absolută a fost de -30,5 grade C la 11 februarie 1929 în zona muntoasă. Din datele medii pe 60 de ani rezultă că în cursul unui an numărul de zile cu temperatură pozitivă este de 274 față de 91 zile pe an cu temperaturi medii sub 0 grade. Fenomenul de îngheț este frecvent la munte
Băiuț, Maramureș () [Corola-website/Science/301565_a_302894]
-
în Grupă Nordică a Carpaților Orientali, de-a lungul râului Vișeu până la vărsarea acestuia în Tisa. Localitate de frontieră, atât pe râul Tisa, dar mai ales pe uscat, Bistra are o suprafață mare în comparație cu populația. Acest fapt se datoreaza reliefului muntos și abrupt, acoperit în majoritate de păduri. Este împrejmuita de numeroși versanți, pe care încă se practică transhumanta(mersul oilor pe munte în lunile de vară), versanți șerpuiți de Vișeu, care formează un defileu cu priveliști de basm. Fost cătun
Bistra, Maramureș () [Corola-website/Science/301567_a_302896]
-
două Războaie Mondiale dar și numeroase catastrofe naturale, printre care cele mai întipărite în mintea localnicilor sunt frecvențele și devastatoarele revărsări ale râului Vișeu, care nu de puține ori au luat vieți și au distrus locuințe și recolte. Datorită reliefului muntos, a solului relativ sărac în sedimente, a climei mai dure decât în alte zone, după al doilea Război Mondial mai exact începând cu anii 1955-1960 și până la 1989 un număr mare al locuitorilor din Bistra au optat să migreze către
Bistra, Maramureș () [Corola-website/Science/301567_a_302896]
-
de municipiul Bistrița. Se poate ajunge în aproximativ o oră și în Bucovina. Sunt 207 km, care pot fi parcursi în 3-4 ore, până în municipiu Suceava. În această zonă valea se lărgește puțin, iar dealurile mai joase comparativ cu împrejurimile muntoase (dar ajungând până la 600 m altitudine) și mai puțin împădurite, dovedesc o activitate economică intensă încă din Evul Mediu. Aici se varsă pârâurile Ieudișor și Valea Satului în râul Iza, fiind prin urmare un punct important la confluența drumurilor care
Bogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898]
-
dus la izbucnirea celui de-al doilea război punic. Hannibal a plecat din Nova Cartagina la sfârșitul primăverii, anul 218 î.Hr. Pe drum, a luptat cu triburile nordice la poalele Pirineilor. A supus triburile prin tactici inteligente aplicate în zone muntoase și s-a luptat încăpățânat. A lăsat un detașament de 20.000 de soldați în garnizoana regiunii nou cucerite. La Pirinei, a lansat 11.000 de trupe iberice care și-au aratat refuzul de a părăsi patria lor. Conform relatărilor
Hannibal () [Corola-website/Science/301552_a_302881]
-
amplasate pe malurile acestuia, de la confluența lui cu râul Vișeu până la hotarul comunei Repedea, înspre amonte, pe o distanță de 8 km, precum și de-a lungul afluenților săi. Ruscova, în limitele arătate mai sus, prezintă un relief variat cu aspect muntos. Formele predominante are reliefului sunt ocupate de dealuri ale căror înălțimi sunt cuprinse între 600-900 m altitudine și reprezintă 84,11% din teritoriul localității. Primele știri despre existența vieții umane pe aceste meleaguri, în special în partea inferioară a răului
Ruscova, Maramureș () [Corola-website/Science/301590_a_302919]
-
aici, de la poalele unei stânci denumită Piatră Dajului pe care crește cel mai frumos liliac din întreaga zonă, se face alimentarea cu apă a complexului balnear și a localității. Foto Alte frumuseți și atracții naturale deosebite din zona sunt masivele muntoase Piatră Cloșanilor și Vârful lui Stan ori pitoreasca Vale a Cernei, Cheile Țăsnei, Cheile Sohodolului și Peșteră Ponoare, Peșteră Isverna, Peșteră Bulba și Peșteră Cloșani, care ar putea constitui trasee turistice pentru asigurarea unui sejur plăcut. Nu departe de Bala
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]