4,695 matches
-
După un astfel de „instructaj”, toți spuneau într-un glas: așa facem, dom’ inginer! Erau convinși că așa trebuie. Numai Molâul, baciul de la târla de oi, de pe locul Mărăștenilor, nu era convins că acest om era dușmanul lor. De aceea murmura, mai mult pentru el: da’...de ce? Deși nu-i spunea nimeni ce-i pregătește Casapu, simțea tensiunea din jurul lui și privirile chiorâșe ale vecinilor, sau răspunsurile evazive la salut ale celorlalți săteni. Observa șușotelile lor când trecea pe uliță cu
SRL AMARU-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352839_a_354168]
-
auzit, vice? Ia notițe! Statul de drept. Bine, domnu’ Mărășteanu! Vom lua măsurile de rigoare pentru rezolvarea problemei. Domnule vice, chiar azi veți transmite domnului inginer Casapu o dispoziție să mute târla după terenul dumnealui. Eee! --Și dacă nu vrea? murmură vicele. --Îi dai termen treizeci de zile, după care acționăm în consecință. Ionele, tată, este dreptul tău, pentru care am să mă bat până-n pânzele albe. Nu, ca să mă votezi, că... --Ba da, ba da, domnu primar! Am să conving
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]
-
de mult timp, s-a scuzat Anca întinzând brațele către ea. S-au îmbrățișat și s-au sărutat. - Am venit să mâncăm aici. Au preparate excelente. Ne pregătim de plecare... Ne întâlnim la nuntă, da? - ...La nuntă... nu înțeleg, a murmurat Anca, încercând să-și amintească ceva. - La nunta noastră! Eu cu Valentin... Am trimis invitația... - Ah, da! Uitasem. Scuză-mă! Cred că surpriza revederii... "Nu am primit-o, a uitat să-mi spună ori de ce naiba a ascuns treaba asta
ISPITA (15) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354213_a_355542]
-
de tare încât îți vine să îi dai cu țigaia în cap, ascultă și partea lui, acele câteva zeci de minute sunt prețioase pentru el, acele câteva minute strâng lanțul care va unește, iar dacă el va tăcea și va murmura tipicul :” Nu am nimic, stai linitita!” tu trebuie să îi câștigi prietenia și încrederea. Atât, doar câteva minute, dar acele câteva minute să fii trup și suflet doar a lui.Usor nu? Un lucru poate la fel de important, învață să îi
A DOUA PARTE) de DIANA ILIA în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354329_a_355658]
-
15 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului La fiecare mijloc de ianuarie, ne amintim că în anul 1850 s-a născut o stea- Mihai Eminescu. Și, cu atât mai mult, de când această zi a devenit și Ziua Culturii Naționale, buzele tuturor murmură versuri din lirica poetului, iar în instituțiile școlare, cu siguranță, această zi este celebrată în cele mai creative moduri. De la concursuri de recitări sau de lectură a unor texte din proza eminesciană, până la realizarea unor expoziții de picturi și desene
SUB CERUL OPEREI EMINESCIENE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354465_a_355794]
-
plâns. Deslușind aceste stări sufletești ale persoanei de la celălalt capăt al firului, prin corpul său au început să-l înțepe niște ace nevăzute. - Săndica, tu ești? Ce s-a întâmplat, iubito, de nu poți vorbi? - Mircea, abia reuși fata să murmure printre hohotele de plâns. Mama este în spital într-o stare foarte gravă. - Ce a pățit? Pe Mircea l-au trecut fiori și o transpirație rece i-a umezit șira spinării. - Comoție cerebrală. Este în comă la serviciul de urgență
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353735_a_355064]
-
Violă și clavecin în glas. Femeia curge-n alb , gurile sunt arse, azurul însetat te soarbe. Poetul spunea, ce spunea el? Azi noapte el s-a dus să se plimbe prin Calea Lactee, ești prea tânăr, i-am spus, el a murmurat ceva, o formulă, nu știam că era cabalist, e drept că ultimul timp purta pe cap mereu o pălărie și repeta că ziua morții este și ea o zi. Dar ziua nașterii? Nu mi-a răspuns, a fugit de la locul
COPIII ALTORA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353876_a_355205]
-
Se chema toți îndrăgostiții prin șoapte și pe vânt Se cheamă orologiile în noapte tot bătând Te chem din nou iubite, înfiorata în brațe să te stâng Apoi, să așez iar capul pe umărul tău și să-ți cânt Să murmur tainic dorul meu împătimit, arzând Tu, ca dintr-un somn profund,dezmeticit te uiți la mine Mi-arăți cum joacă îngerii pe pajiștea de alături blând. În jurul nostru e tăcere, doar privighetoarea s-a trezit Dă semne iarăși chiar acum
TIMP DE ÎNDRĂGOSTIT de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353862_a_355191]
-
Să reaprindă bobul de jar dintre imunde Cochilii sfărâmate și putrede-n apus. Doar licăr de siliciu mai dormita pe mal, Pierdut printre ruina luminii ce-nsera, Veghind ca urnă rece, sub spuma unui val, Cât timp o adiere, un bocet murmura. *** Volumul "Pasteluri" Referință Bibliografică: Pe plaja fără nume / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1573, Anul V, 22 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
PE PLAJA FĂRĂ NUME de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353908_a_355237]
-
Acasa > Poezie > Familie > MĂ VEȚI IERTA, DOAMNĂ ASISTENTĂ? (ÎNSEMNĂRI DIN AZIL) Autor: Camelia Radulian Publicat în: Ediția nr. 1573 din 22 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Dar unde s-au dus ninsorile, doamnă asistentă, din care palat murmurați vocea dumneavoastră de înger? Aproape nu mai aud, da, sunt bătrân, mi-au plecat corăbiile cu nepoți, fiii mei m-au mutat din amintiri, în registre. Sunt o cifră sau doar un gând? Sunt ceaiul acesta amar, tremurul de mână
MĂ VEȚI IERTA, DOAMNĂ ASISTENTĂ? (ÎNSEMNĂRI DIN AZIL) de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353933_a_355262]
-
la repezeală câteva scheme de magie, dar efectul rămase nul. Nu te puteai juca cu forțele lui Dracula! În cele din urmă puse câteva lucruri intime într-un rucsac, printre care și manuscrisul, fără să observe vreunul dintre cei prezenți, murmură un „rămâneți cu bine” și ieși. Însă nici la castel relațiile dintre străbunic și strănepot nu se îmbunătățiră. Noaptea prefera să doarmă în vreme ce vampirii se lăfăiau în distracții, iar ziua când ei dormeau, fiind nesupravegheat, făcea numai pocinoage. Astfel, punea
XXVI. MAGIA NEAGRĂ (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353974_a_355303]
-
care o îndrăznit să încalce legământul și să aibă un copil. Chiar dacă am făcut-o pentru pădure, nu am încetat niciodată să mă gândesc la tine! - Vreau să îl înfrunt și să o salvez pe prințesă. - După ce te vei odihni, murmură Sânziana, mângâindu-l pe plete. Ionuț simți cum i se închid ochii și se cufundă în lumea viselor. Zâna își chemă suratele și, adunate în jurul flăcăului, începură să îngâne un descântec puternic. Imediat ce sfârșiră, vraja de pocire se rupse și
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
Sunt doar un fum ... rătăcit într-o ceață adâncă. S-au năruit iluzii vechi imaginate în clipe diafane reflectate de un timp al copilăriei naive. Vânzătorul de iluzii a fost găsit ieri mort în parc și niciun bocet nu se murmură. Vechi iluzii se amestecă în țărână zdrobite de-o viață ce nu conjugă fericirea. Sunt o lespede amorfă uitată într-un mormânt anonim. Pendulez între realitate și vis, Confund realitatea și visul, Trăiesc de parcă rătăcesc într-o lume a amăgirii
ADIO ILUZII ŞI VISE de ADRIANA MIHAELA MACSUT în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353112_a_354441]
-
care se învelise până sub bărbie, lăsând gâtul și umerii la vedere. Mai apoi, ocrotită de mâinile mamei, a mai dezvelit o parte din piept, până la sânii pe care i-a acoperit, peste cearșaf, cu mâna. Ținea ochii închiși și murmura adresându-i-se mamei: - Atât, mamă, să nu mai tragi... Mi-e rușine! M-a mușcat și pe spate, de umeri... dar și aici, pe piept, m-a durut rău... și pe șolduri, le explica Iuliana în timp ce încerca să indice
EPISODUL 5, CAP. II, ALERTĂ GENERALĂ, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352989_a_354318]
-
aș ruga... - Și eu te rog să răspunzi scurt la întrebări, mai întâi. E clar? l-a întrerupt ofițerul, cu voce autoritară. Te rog să ne oferi datele de stare civilă, complete... Actul de identitate... Da, mulțumesc, domnule comisar! a murmurat el către șeful Secției de Poliție, primind de la acesta cartea de identitate a cetățeanului din fața sa. Ce i-ați mai reținut?... Așa, legitimația de serviciu...E bine... Te ascult, domnule, ai cuvântul! Câteva minute bune, fără să fie întrerupt, cu
EPISODUL 5, CAP. II, ALERTĂ GENERALĂ, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352989_a_354318]
-
-n spate - pe care îl știam mai de multă vreme. Mă intreabă ce fac pe acele meleaguri... Îi spun ca sunt în căutarea liniștii și a aerului curat. Se uită la mine cu niste priviri ciudate și dă să plece murmurând abia șoptit „Dumnezeu să te ocrotească!”. Rămân uimit de mesajul lui. Altădată ne despărțeam spunându-mi bihorenește tradiționalul „Alduiască-te Dumnezeu!”. Mă uit în ochii lui cu atenție și observ o oarecare îngrijorare. Fără să-l întreb nimic își face
BANCA AMINTIRILOR (2) – FANTOMELE de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353093_a_354422]
-
Departe vei rămâne deci, de mine, Pierdută într-o lume de artiști. Vei completă un cerc de figurine Cu demoni vlăguiți și îngeri triști. Eu voi rămâne undeva, deoparte, Ascuns după hârțoage prăfuite; Te voi uita lipind imagini sparte Și murmurând cuvinte nerostite. Rigidă și lipsită de instinct, Alegi o cale fără nici o rază. Când eu aprob, tacit, acest verdict - Bariere intangibile veghează. Referință Bibliografica: BARIERE INTANGIBILE / Marius Nanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1368, Anul IV, 29 septembrie 2014
BARIERE INTANGIBILE de MARIUS NANU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353135_a_354464]
-
a mi-o lua înainte, dar știind bine că până la urmă îmi va veni și mie rândul să trec în partea nemișcătoare a măsurătoarei de vreme. Îl privesc întristat pe a fost estompându-se în umbrele uitării și ecleziastul îmi murmură în gânduri adevărurile nemuritoare. Nu are rost să simt de ce e inutilă orice răzvrătire, iar învinuirea ar fi o dovadă că nu m-am înțeles nici pe mine însumi. Așa a fost să fie. Rolul meu s-a confundat până la
UN DAR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352666_a_353995]
-
care, la un interval de treizeci de secunde, a întredeschis buzele și a rostit încet, dar suficient să fie auzit: Mamă! - A scăpat! zise Ofelia imediat, neputându-și stăpâni mulțumirea și bucuria. - Nu, n-a scăpat, ci a fost scăpat, murmură asistenta Lidia Combei, cu gândul la rugăciunile făcute aproape fără contenire, acasă și la serviciu, de mama și de sora bolnavului, dar și la cele făcute de ea și de „orice om cu frică de Dumnezeu de pe aici, de la noi
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (9) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352584_a_353913]
-
să se accidenteze foarte grav. A stropit-o cu apă de la chiuvetă și tânăra și-a revenit după câteva minute, însă nu se putea ține pe picioare. Tremura din tot corpul. Stătea așezată pe un scaun, privea în podea și murmura cuvinte fără a fi înțelese de cineva, delira. Paznicul a alertat salariații fermei și a fugit să-l anunțe pe director sau pe inginerul șef. Și așa își părăsise postul de la poartă și putea fi dat afară. Nu mai conta
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
atât de rea ,precum pare, a vorbit Eduard. - Este mai căpoasă ! i se adresă Leon ridicând spre ea ochii mari, negri. Alma surâse : - Aveți dreptate. Eduard un viitor ofițer. Tu, Leon, ai să faci carieră în avocatură. Gânditor, Leon a murmurat : - Voi discuta cu tata despre asta. Familia lui M.Joseph era specială. Cu siguranță, monotonia nu făcea parte din viața la conac. Rolul ei în acea seară luase sfârșit. Putea răsufla ușurată. -Copii, ora de culcare ! *** Nu putea rezista să
MY LORD (XI) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352714_a_354043]
-
micuțele cupe pentru generozitatea sânilor. Apoi urmă eliberarea lor din strânsoarea sutienului. Andrada nu mai schița nicio împotrivire. Aparținea total visului nemărturisit încă din pubertate de a trăi la intensitate maximă primele clipele de dăruire în brațele iubitului. Cristian îi murmura cuvinte dulci de dragoste, menținând aprinsă vâlvătaia focului ce i-a cuprins întregul trup virgin. Erau primele mângâieri adevărate de dragoste, primele sărutări pline de patima unei iubiri necenzurate. Feciorelnicia neprihănită până acum și-o apăra din ce în ce mai slab. Era sau
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
Vom locui aici la bunici că ei sunt singuri. Vrei? - Da, dar eu știu... În timp ce se purtau aceste discuții Cristian nu abandonase activitatea sa de mângâiere a zonei pubiene, sărutând pulpele fetei ce se zvârcolea de plăcere în brațele sale, murmurând cuvinte fără înțeles, onomatopee înșiruite fără sens ca într-un delir. Îngenunche lângă pat la picioarele Andradei și în timp ce-i cobora încet bikini-ul, îi acoperea cu sărutări pulpele transfigurate de senzații și plăcere. Fata ținea cu o rezistență din ce în ce mai
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
-i cobora încet bikini-ul, îi acoperea cu sărutări pulpele transfigurate de senzații și plăcere. Fata ținea cu o rezistență din ce în ce mai slabă de bikini-ul care cobora fără mare împotrivire spre covorul persan al dormitorului. - Nu, Cris, nu, nu vreau, murmura mereu fata, mângâindu-l și răsfirându-și degetele cu afecțiune prin părul lui, dar tânărul îi acoperi cu sărutări din nou buzele, iar limba îi inundă cerul gurii mângâindu-l cu delicatețe și voluptate. Frământa neîncetat când sânii și mugureii
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
ascunde într-un sunt Chiar dacă, dacă, parcă... Tu ești doar tu, eu sunt un gând! Apoi desigur chiar asemeni De trec nepăsător, boem și cânt Tu ești doar tu, eu adâncimea Ce ține-n brațe al tău gând. Acum eu murmur, tu mândrie Eu gând, tu doar albastru de cobalt, Și tot trimit la cer solie Tu ești doar tu, eu sunt doar sclav. Ce să mai, de ce, pe care În timpul scurs din timp ce cred, Tu ești doar tu, eu
TU EȘTI DOAR TU de PETRU JIPA în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353744_a_355073]