2,646 matches
-
Stoica, un exercițiu de sinceritate și mutăm radical tema de discuție. Ne ducem puțin în urmă, la perioada în care erați ministru al Justiției, și am să vă întreb, așteptând, cum spuneam, un răspuns sincer, dacă dormiți liniștit noaptea, fără mustrări de conștiință, când vedeți că, în momentul de față, unul dintre cele mai grele capitole de negociere cu Uniunea Europeană, de fapt, unul dintre cele mai dureroase raporturi cu Uniunea Europeană este acest capitol al Justiției, ați fost ministru al Justiției... V.S.
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
poartă pe umăr un "L" de argint care înseamnă Luiza. Este emblema regimentului său, pe care-l comandă. Am văzut cabinetul de lucru al împăratului, unde prințul imperial a intrat deseori, tânăr fiind, cu genunchii tremurând, conștient că merita cumplitele mustrări. Apoi, de la ferestrele camerei marelui Frederic, am văzut un regiment care își înapoia drapelul, căci toate drapelele imperiului se păstrează în acest palat. În vechea curte interioară am văzut un spectacol ciudat, oferit de acest regiment care a evoluat în
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
mai mic). • Trebuie întărite scopurile pe termen scurt, în așa fel încât elevul să poată stabili o legătură directă între comportamentul dorit și întărire. • Întărirea trebuie să fie consecința comportamentului elevului și n-ar trebui acordată doar pentru a contrabalansa mustrări pentru comportamente anterioare. • Recompensa nu trebuie oferită cu întârziere (în acest sens, corectarea rapidă a temelor pentru acasă este foarte importantă, astfel elevul să poată stabili aceeași legătură directă între efortul depus și nota primită). • În timp, atât recompensele reale
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
personalul școlii, iar în școlile mai mici profesorul își supraveghează singur elevii pedepsiți; în genere, metoda nu este foarte eficientă, cu excepția situațiilor în care elevul respectiv are ceva foarte important de făcut pentru el după orele de școală. • Pedeapsa verbală. Mustrarea reprezintă una dintre cele mai comune și mai slabe pedepse; o "muștruluire" nu strică niciunui elev dacă deranjează în mod repetat lecția, dar nici efectele unei asemenea pedepse nu durează prea mult, mai ales dacă este utilizată în exces. Kasambira
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
una dintre cele mai comune și mai slabe pedepse; o "muștruluire" nu strică niciunui elev dacă deranjează în mod repetat lecția, dar nici efectele unei asemenea pedepse nu durează prea mult, mai ales dacă este utilizată în exces. Kasambira notează: Mustrările frecvente, făcute pe un ton ridicat sunt ineficiente; ele nu fac decât să dea amploare incidentului; mustrările calme și ferme au mult mai mult efect; ca o regulă, mustrările ar trebui făcute între patru ochi; mustrările făcute în public pot
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
în mod repetat lecția, dar nici efectele unei asemenea pedepse nu durează prea mult, mai ales dacă este utilizată în exces. Kasambira notează: Mustrările frecvente, făcute pe un ton ridicat sunt ineficiente; ele nu fac decât să dea amploare incidentului; mustrările calme și ferme au mult mai mult efect; ca o regulă, mustrările ar trebui făcute între patru ochi; mustrările făcute în public pot constitui întăriri pentru comportamentul inadecvat: clasa ar putea simpatiza cu elevul mustrat și l-ar putea privi
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
prea mult, mai ales dacă este utilizată în exces. Kasambira notează: Mustrările frecvente, făcute pe un ton ridicat sunt ineficiente; ele nu fac decât să dea amploare incidentului; mustrările calme și ferme au mult mai mult efect; ca o regulă, mustrările ar trebui făcute între patru ochi; mustrările făcute în public pot constitui întăriri pentru comportamentul inadecvat: clasa ar putea simpatiza cu elevul mustrat și l-ar putea privi, chiar, ca pe un erou174. Sarcasmul și ridiculizarea par să facă parte
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
în exces. Kasambira notează: Mustrările frecvente, făcute pe un ton ridicat sunt ineficiente; ele nu fac decât să dea amploare incidentului; mustrările calme și ferme au mult mai mult efect; ca o regulă, mustrările ar trebui făcute între patru ochi; mustrările făcute în public pot constitui întăriri pentru comportamentul inadecvat: clasa ar putea simpatiza cu elevul mustrat și l-ar putea privi, chiar, ca pe un erou174. Sarcasmul și ridiculizarea par să facă parte și ele din tipul pedepselor verbale, dar
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
anumite reguli; totodată el, încearcă să-l determine să renunțe la acel comportament considerat inacceptabil în sala de clasă. În concepția lui David Fontana, Metoda de pedepsire cea mai frecventă și, adesea, cea mai eficientă în cazul elevilor cooperanți este mustrarea verbală; profesorul îl mustră pe elev, acesta acceptă mustrarea și problema se încheie atunci și acolo. Motivul pentru care mustrarea verbală este atât de eficientă îl reprezintă faptul că elevul are nevoie de aprobarea adultului; mizând pe faptul că primește
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
renunțe la acel comportament considerat inacceptabil în sala de clasă. În concepția lui David Fontana, Metoda de pedepsire cea mai frecventă și, adesea, cea mai eficientă în cazul elevilor cooperanți este mustrarea verbală; profesorul îl mustră pe elev, acesta acceptă mustrarea și problema se încheie atunci și acolo. Motivul pentru care mustrarea verbală este atât de eficientă îl reprezintă faptul că elevul are nevoie de aprobarea adultului; mizând pe faptul că primește deja o atenție adecvată din partea acestuia, el cere acum
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
concepția lui David Fontana, Metoda de pedepsire cea mai frecventă și, adesea, cea mai eficientă în cazul elevilor cooperanți este mustrarea verbală; profesorul îl mustră pe elev, acesta acceptă mustrarea și problema se încheie atunci și acolo. Motivul pentru care mustrarea verbală este atât de eficientă îl reprezintă faptul că elevul are nevoie de aprobarea adultului; mizând pe faptul că primește deja o atenție adecvată din partea acestuia, el cere acum ca atenția să fie aprobatoare; acest lucru este legat probabil de
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
recompensele care țin de arsenalul controlului social, după cum nu trebuie confundată pedeapsa (îndreptățită) cu restrângerea inacceptabilă a unor drepturi și libertăți. Capitolul 16 Admonestarea și managementul clasei Studiind indisciplina din sălile de clasă, Kounin a ajuns la concluzia că o mustrare venită din partea profesorului are un efect semnificativ nu numai asupra elevului aflat "în culpă", ci și asupra restului clasei. Kounin a numit acest efect, răsfrânt asupra elevilor care n-au participat la actul de indisciplină, efect de undă. În momentul
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
ori rugămintea de a nu-l mai folosi, au avut loc în peisajul mediatic românesc abuzuri la fel de gogonate, trecute nonșalant cu vederea. De pildă, televiziunile au reprodus iar și iar, fără să pară câtuși de puțin că o fac a mustrare, declarația parlamentarei Buruiană de la PRM, cum că "s-a întors Dementul la Cotroceni". Niciun cerber de la CNA nu s-a sesizat că prezentată pe posturile de televiziune, o asemenea "informație" lezează demnitatea a șaptezeci și cinci la sută din electoratul care a
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
mă rețineau totuși: nicio persoană discretă nu se trezește așa, să iasă de bunăvoie în față. Dar e cazul să-ți pui problema discreției când e vorba de asasinat? În fine, toată lumea știe, de asemenea, în ce fel frica și mustrarea de cuget se amestecă pentru a-ți otrăvi ceasurile și a-ți răpi orice bucurie de a trăi. Nu mai aveam chef de musafirii care urmau să vină, nu aveam chef de gazdele unde urma să mă duc eu însămi
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
să-l "dezamăgească" spunându-i: Stai așa, că uite cine sunt eu, de fapt."? Îmi aduc aminte, în acest sens, de o secvență postdecembristă cu Petru Dumitriu. Fiindcă-și exprimase remușcările tot timpul exilului, creând chiar un adevărat gen al mustrării de cuget în literatura română, un fel de metanoia, pur stilistică, fusese primit cu covor de flori și i se înălțau adevărate osanale. Nu știu care jurnalist l-a întrebat totuși, direct, cum a fost cu Drumul fără pulbere, sau cu Vînătoarea
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
temă elevului de genul “expression personnelle” pornind de la un citat vei avea nenumărate surprize. Un elev care statea cuminte În bancă În speranța că nu va fi prea solicitat la oră Îți oferă o abordare filozofică a subiectului Încât ai mustrări de conștiință că nu l-ai descoperit la timp sau că l-ai subestimat. Și deodată Îți vine ideea să tastezi pe google citatul. Surpriză sau dezamagire? Elevul cu pricina “plagiase” un blogger franțuz care stăpânea mai bine limbajul familiar
Caleidoscop by Gabriela Hriţcu-Meșenschi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93368]
-
În cadrul unui Îndemn „Către autori” scris de Ioan Penescu la traducerea intitulată Hoție din ideile unuia din Visurile lui Lebruin: „Furați, autori, furați! Furați de sînteți săraci și aveți gust bun; dar mărturisiți păcatul vostru Înaintea publicului, ca să scăpați de mustrarea cugetului și de Înfricoșata critică a Înaltului tribunal al literaților!“. În perioada pașoptistă semnarea textelor nu era obligatorie și devenea un motiv de mândrie, chiar dacă uneori, se făceau cu bună știință confuzii Între original și traducere. De exemplu, În anul
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93351]
-
mereu să vadă și mereu fixa, parcă scăpărau stele și scânteiau înaintea ochilor. Mai întâi i-era frică, pe urmă îi plăcu și pironi mereu ochii până când începură s-o doară. Îi venea să plângă, dar Hedi nu plângea niciodată"*. Mustrările o tulburau; își închipuia că nimeni n-o mai iubea și nu credea în iertare. Închisă și retrasă în sine, nu se putea destăinui nimănui, nici chiar mamei sale: iar muza a fost cea care, încă de la vârsta de zece
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
mamă. Wolfgang și sora lui vorbesc mereu despre această mamă absentă, care ajunge curând să aparțină tărâmului basmelor, unde ei se refugiază ca să scape de realitatea dură. Pe la cincisprezece ani, hotărâți, Isi și Wolfgang părăsesc casa tatălui, unde primeau numai mustrări. Pleacă să-și găsească mama adevărată. Aceasta se recăsătorise cu complicele ei, tatăl lui lui Wolfgang. Avea acum alți copii, care nu-i primesc bine pe nou-veniți. Se ceartă întruna. Wolfgaang, intrusul, este acuzat că a semănat zâzanie și este
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
antiavortiștii ce agresează femeile la intrarea în clinici, urlând din răsputeri și sufocându-le cu fotografiile fetușilor ciopârțiți. Apoi mai este în joc și încrederea președintelui american în puterea de decizie a femeilor. Este o veritabilă dramă să lupți cu mustrările de conștiință și nu e ușor să iei o decizie responsabilă. Chiar în America anului 2008 există și un alt risc: acela de a se avorta clandestin, cu mijloace primitive, în condițiile în care juridic avortul ar putea fi interzis
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
asemenea tip de frică ar trebui să domine mentalul social sănătos al oricărei seminții așezate. Or, asemenea frici nu apar în sondajul CURS din toamna anului 2009. Din fericire, ele sunt prezente din plin în mentalul social actual. Frica de mustrarea conștiinței și cea de atotputernicia lui Dumnezeu sunt camuflate sub măștile cotidianului. Ele lipsesc azi doar la 3% dintre români. Aceștia sunt neânfricații de serviciu ai unei lumi în agonie. Ferească-ne Dumnezeu de oamenii-fără-de frică că de prieteni mă
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
de ajuns ca acest fapt să fi fost articulat sub forma anecdotică cea mai simplă, în una din ultimele ședințe, pentru ca Adunarea să fie unanimă asupra chestiunii de a ști dacă se cuvenea să se adreseze în această privință o mustrare ministerului și Domnului. Ministerul a voit s-o înlăture, grăbindu-se să recunoască că fusese oareșcare greșeală de ușurință și de uitare, dar această scuză, prezentată de ministrul de Interne, fratele domnului, și susținută de un orator al guvernului, n-
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
prezentată de ministrul de Interne, fratele domnului, și susținută de un orator al guvernului, n-a împiedicat ca o reprezentare să fie adresată A. S. și, orice s-ar întâmpla, ea nu va păstra mai puțin, în mijlocul împrejurărilor actuale, caracterul unei mustrări naționale și patriotice... La această adresă a adunării, foarte cuviincioasă și în formă și în fond, Domnul răspunse printr-un ofis în care arată că Adunarea depășise nu numai marginile atribuțiilor sale, dar a călcat în picioare toate regulile cuviinței
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Kotzebue. Nu există piedică și sâcâială ce nu i-o suscită consulul Rusiei care face rapoarte, când la Petersburg, când la București, împotriva Domnului; și acesta pe lângă povara trebilor țării mai trebuie să ducă o corespondență, când pentru a răspunde mustrărilor d-lui de Rukman, când acelora ale d-lui de Nesselrode... S-ar putea alcătui un mic volum numai cu citate în felul celor de mai sus, extrase din rapoartele consulilor francezi dintre 1834 și 1849. Voi face abstracție de
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Libertate ale Națiunilor Unite așa numitele Reguli de la Tokyo -, adoptate de Adunarea Generală ONU la 14 decembrie 1990, propun o serie de sancțiuni pe care tribunalul le poate emite împotriva infractorilor în locul închisorii: 1. sancțiuni verbale, cum ar fi admonestarea, mustrarea și avertismentul; 2. retragerea acuzațiilor condiționate; 3. pedepse statutare; 4. sancțiuni economice și monetare, cum ar fi amenzile și amenzile stabilite în cuantum pentru fiecare zi; 5. confiscarea bunurilor sau exproprierea; 6. restituirea bunurilor către victimă sau plata de compensații
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]