5,301 matches
-
interiorizarea ordinii sociale. De aici, concluzia indelebilă este aceea că "(...) relația dintre om, producătorul, și lumea socială, produsul lui, este și rămâne o relație dialectică. Adică, omul (nu izolat, desigur, ci aflat în colectivitatea lui) și lumea sa socială interacționează mutual. Produsul acționează asupra producătorului său. Exteriorizarea și obiectivarea sunt momente ale unui proces dialectic aflat în perpetuă derulare. Cel de al treilea moment al acestui proces (...) este interiorizarea (prin care lumea socială obiectivată este reproiectată, reflectată în conștiință, în cursul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ideologia democratică, formulă de integrare socială proprie societăților occidentale din epoca modernă și până în prezent, este practic imposibilă în absența implicării active a cetățenilor și grupurilor în actul de guvernare. Și aceasta pentru că, în chiar procesul de participare democratică, valorile mutual împărtășite sunt angajate într-un demers care oferă posibilitatea menținerii fenomenului dominației prezent ca relația socială asimetrică în orice tip de societate în limitele legitimității. În cadrul mai larg al ordinii politice de factură democratică intervine ceea ce Habermas numea "acțiune comunicativă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
indivizilor și grupurilor care "(...) presupune deja întotdeauna (indiferent cât de ficțional o face) scopul emancipator, politic al subiecților de a trăi împreună și de a ajunge la un consens prin intermediul înțelegerii reciproce, al cunoașterii împărtășite, al acordului comun și încrederii mutuale"428. Nu e vorba deci de un consens impus și doar formal existent așa cum se întâmplă în societățile de factură autoritaristă sau totalitară ci de un acord care e produsul procesului democratic. Mai clar, este vorba, în termenii lui Rorty
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
mai constă atât în "adevărul" lor așa cum se întâmpla în modernitate -, ci "în abilitatea limbajelor sale procedurale adică a ceea ce este în mod obișnuit numit "jargon" de a reuni oameni din diferite zone ale vieții sociale în proiecte de interes mutual"468. În acești termeni, cunoașterea nu mai este clasificată, pe criteriul demarcației de metodă, între cea normativă și cea empirică sau între cea proprie științelor sociale și cea specifică științelor naturii, ci, mai curând, între o cunoaștere "plebeiană" și una
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Aceste ultime două realități definesc deci tendințe complementare globalizării, dar care se nasc, paradoxal, în chiar cadrul delimitat de acest proces. Totodată, ele arată că, dacă globalizarea avansează în timp ca un proces prin excelență economic, acestuia i se "opun", mutual, procese culturale și politice. Într-adevăr, se pare că globalizarea este caracterizată de o dialectică internă. Înțelegerea acesteia este posibilă, după cum am amintit deja, în termenii contingenței consencvențiale, adică prin raportare la consecințele unor evenimente din diferite părți ale globului
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
săi au depășit probleme precum suveranitatea, iar statul, ca instrument instituțional și administrativ, devine oarecum extern. Mai mult decât atât, relațiile dintre actorii lumii multicentrice se stabilesc ad-hoc și sunt mult mai temporare. Unei astfel de lumi i se opune, "mutual", lumea etatocentrică, în care deciziile, în cadrul relațiilor internaționale, revin statelor și în care principiul suveranității, cel puțin teoretic, deține încă un rol privilegiat. Astfel de considerații relevă, așadar, imaginea unei lumi în care umanitatea rămâne încă divizată prin rasă, religie
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
globalizării: suveranitatea domestică, ale cărei condiții de posibilitate sunt oferite de către statul-națiune însuși, și suveranitatea internațională legală, care, deși depășită în anumite privințe, este menținută grație existenței unor organizații interna-ționale. Consider, de aceea, că re-emergența identitară a statului-națiune, ca tendință mutual opusă procesului globalizării, este susținută din interiorul statului însuși. În afara suveranității domestice, o altă forță renăscută grație fenomenelor globalizante se opune, în fapt, acestora. Este vorba despre naționalism. Așa cum am menționat deja, una dintre principalele forțe ce par să consolideze
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
socială, nemafiind interpretată în termenii unei dezvoltări dialectice contingente. Ca atare, pentru a rămâne în spațiul contingenței, trebuie să apelăm la o distincție conceptuală, aceea dintre termenii interconexiune și interdependență. Astfel, în vreme ce ultimul termen ar implica o condiție de vulnerabilitate mutuală între evenimentele economice, pe de o parte, și cele politice și socio-culturale, pe de alta, noțiunea de interconexiune este sinonimă, în teoria socială, cu aceea de globalizare 532. Așadar, între dimensiunile economică, politică și, respectiv, socio-culturală ale globalizării există interconexiuni
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
sau grupuri etnice, reacționează prompt la tendința de diseminare ideologică a unei culturi și identități globale. Spiritul identitar particular rămâne activ la nivelul celor mai multe dintre acestea, atât în Occident, cât și în Orient, iar o astfel de tendință de opoziție mutuală este ea însăși parte integrantă a procesului de globalizare. Culturi naționale diverse reacționează în mod diferit la "presiunea" ideologică la care sunt supuse. Tocmai de aceea, teoria socială a postmodernității susține că procesul globalizării nu implică în mod necesar "omogenizarea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pentru rezolvarea neînțelegerilor au avut loc o serie de tratative la: Copenhaga și Varșovia (1919-1920); Viena (1924); Riga (1932). relațiile diplomatice cu Uniunea Sovietică au fost reluate abia în 1934; în 1935 Nicolae Titulescu a negociat un tratat de asistență mutuală cu URSS care nu a fost finalizat deoarece nu a fost ratificat de Sovietul Suprem. -Relațiile României cu Ungaria: vecinătatea româno-maghiară a fost una tensionată datorită politicii duse de guvernul de la Budapesta, care nu a acceptat actul de la 1 decembrie
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
România (situație care s-a prelungit până în 1958), a favorizat instaurarea și consolidarea noului regim totalitar de inspirație sovietică. o după 1947, politica externă a României a trebuit să se „alinieze” Moscovei: a încheiat Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală cu URSS (1948); s-a integrat în Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (1949); a intrat în Organizația Tratatului de la Varșovia (1955). 10. România în perioada ”Războiului rece” 1. Situația internațională. -La sfârșitul celui de-al doilea război mondial lumea a
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
pierdut viața 620.000 de militari, mai mult decît în orice alt război purtat de Statele Unite. // Arhitectul Gilbert Scott proiectează hotelul Grand Midland de lîngă gara St. Pancras din Londra. // Lewis Carroll publică Alice's Adventures in Wonderland, Dickens Our Mutual Friend, iar Anthony Trollope Can You Forgive Her? (primul volum din seria romanelor Palliser). 1866. Cel de-al treilea Cabinet minoritar Derby (conservator). // Se montează cablul submarin transatlantic între coasta de est a Irlandei și Terra Nova (v. Știința). // Prusia
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Fourteen Points) în care se afirmă inter alia că pacea va trebui să se bazeze pe dreptul popoarelor la autodeterminare, pe abandonarea diplomației secrete, pe libertatea mărilor (principalul motiv oficial pentru care America intrase în război), pe dezarmare, pe garanții mutuale de asigurare a independenței politice și integrității teritoriale ale statelor. // Trupele australiene cuceresc Ierihonul (februarie). // Serviciul militar devine obligatoriu pînă la vîrsta de 50 de ani (martie). Se raționalizează benzina și consumul electric; la Londra, restaurantele și teatrele își termină
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
la Simpozionul anglo-român din luna octombrie 2005 ținut la Londra sub egida Ministerului de Externe român (Ambasada Română din Londra), a Consiliului Britanic și a Bibliotecii Britanice (British Library) care a fost și gazda simpozionului. Versiunea engleză a volumului colectiv Mutual Understanding: 125 Years of Anglo-Romanian Diplomatic Relations apăruse în prealabil cu acest titlu la Editura Humanitas în septembrie 2005 și fusese difuzată la simpozion. O traducere ușor adaptată a originalului englez a fost publicată în Magazin Istoric nr. 3/2006
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Still Muddling, Not Yet Through", în cartea sa Democracy and Market System (Oslo: Norwegian University Press, 1988), 237-262. De asemenea, Lindblom a folosit termenul de incrementalism incoerent, despre care a scris mult. Vezi The Intelligence of Democracy: Decision Making Through Mutual Adjustment (New York: Free Press, 1965), de același autor. 3 De exemplu, Benjamin I. Page a ajuns la un verdict favorabil pentru electoratul american în Choices and Echoes in Presidential Elections: Rational Man and Electoral Democracy (Chicago: University of Chicago Press
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Princeton: Princeton University Press, 1990. Modernization and Postmodernization: Cultural, Economic, and Political Change in Forty-three Societies. Princeton: Princeton University Press, 1997. Lindblom, Charles E. Democracy and Market System. Oslo: Norwegian University Press, 1988. The Intelligence of Democracy: Decision Making Through Mutual Adjustment. New York: Free Press, 1965. Politics and Markets: The World's Political Economic Systems. New York: Basic Books, 1977. Linz, Juan J. și Alfred Stepan. Problems of Democratic Transition and Consolidation: Southern Europe, South America, and Post-Communist Europe. Baltimore: Johns Hopkins
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
tine, îi spuse Harley. Dar presupun că n-ai de ce să-ți faci griji pentru dealeri, atâta timp cât banii cei mai mulți se fac și-așa în sectorul de finanțe corporative. Ai văzut ce profituri au făcut în ultimul an? —Și cu fondurile mutual protejate cum rămâne? ripostă ea. N-au avut un an foarte bun, i-o întoarse el. — Da, asta a fost data trecută. Dar până atunci acolo a fost motorul afacerii, așa că nu-mi veni tu mie cu texte din astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
foarte multă vreme de când nu mai râsese cu adevărat. Un râs sincer, din stomac, când nu mai conta nimic altceva. —Ce? întrebă Kelvin suspicios. Ce e așa amuzant? Asta a fost suficient pentru a le stârni din nou. Suspiciunile lor mutuale s-au dizolvat într-un val de amuzament, și erau - cel puțin pentru moment - unite de căldura și ilaritatea clipei. Cu gura încă zâmbitoare, Lisa avu un impuls de a-i spune lui Ashling: Am o invitație la o demonstrație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Cehoslovacă de către delegația de partid și de stat română, condusă de secretarul general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a fost semnat Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală Între Republica Socialistă România și Republica Socialistă Cehoslovacă. Marți, 20 august 1968, În jurul orei 23.00, trupele Uniunii Sovietice, Republicii Populare Polone, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Ungare și Republicii Populare Bulgaria au trecut frontiera de stat a Republicii Socialiste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
ți se pare că ideea necesității nu e decât forma supremă pe care o îmbracă hazardul în mintea noastră? De unde-a apărut Eugenia? Este o creație a mea sau eu sunt o creației a ei? Sau amândoi ne suntem creații mutuale, ea a mea, eu a ei? Nu e oare totul o creație a fiecărui lucru și fiecare lucru o creație a totului? Și ce înseamnă creație? Ce ești tu, Orfeule? Ce sunt eu? Deseori mi s-a-ntâmplat să gândesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
după dictarea sa -, îi auzeam și pe viitorii cititori ai narației, ai cărții mele, care, în timp ce-o mâncau, devorând-o poate, mă rugau să nu-i las nici pe ei să moară. Și toți oamenii, în raporturile noastre mutuale, în comerțul nostru spiritual omenesc, căutăm să nu murim; eu să nu mor în tine, cititorule care mă citești, și tu să nu mori în mine, cel care scriu acestea pentru tine. Și bietul Cervantes, care e ceva mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
nu le spun oamenilor asta, dar, dacă tot era să vorbesc despre ce făcusem în Europa în timpul războiului, mi s-a părut o idee bună. Putea preveni și stânjeneala de pe parcurs. Acum câteva luni, tipul cu care lucrez la First Mutual m-a întrebat dacă mă interesează să mă înscriu în clubul local și apoi nu a mai adus vorba de asta. Nu m-aș fi înscris oricum, dar faptul că de atunci nu mă mai privește în ochi când vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
spus că mimozele ar fi mai exotice. Soției mele îi plac lucrurile neobișnuite. Eu sunt dovada vie a acestui fapt. O fâșie îngustă de copaci separă Indian Hills de terenul de golf al clubului unde îmi spusese tipul de la First Mutual să mă înscriu, până când a aflat că soția mea este evreică. Copacii și terenul de golf atrag cumpărătorii, dar priveliștea pe care o prefer eu este cea a caselor vecinilor sau, mai bine zis, în casele lor. Nimeni nu trage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
facturi, un fluturaș de la o curățătorie de covoare și o scrisoare de la o organizație locală de evrei care îmi mulțumea pentru contribuție. Nici asta nu era ieșit din comun. Făceam donații pentru asociații de caritate catolice, pentru cercetași, pentru Fondul Mutual și pentru Drepturile Evreilor Uniți, ca să numesc doar câteva dintre ele, și diferiții beneficiari îmi trimiteau înapoi scrisori de mulțumire. Această scrisoare mă înștiința și de faptele bune pe care le vor face banii mei și îmi urau mie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
a societății, mai înainte de a perturba Biserica, implicînd-o într-un proces de secularizare, a încălcat spiritul păstorilor săi și principiul unității Creștine, care pe vremuri strălucea "în toate gîndurile și cuvintele credincioșilor și ale clerului, în dispozițiile ecleziastice, în lucrările mutuale, în administrarea bunurilor pe care le posedau". (A. Rosmini, Cele cinci plăgi, p.188) Ideea de individualitate și de separare pornește de la aceea de seniorialitate și de domnie și este cu totul opusă principiului organicității și serviciului care aparține societății
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]