1,281 matches
-
unor bunuri (terenuri) ale statului În loturi mici către țărani, legea minelor (1895), legea modificării tocmelilor agricole (1892-1893) și legea meseriilor. Acordând o atenție deosebită politicii naționale, În 1894 Carp declara În Senat că ideea unirii tuturor românilor este o nălucă: „lăsați chestiunea națională În sfera unei lupte care documentează În toate zilele unitatea de simțiri, de limbă, de gândire Între noi și Între toți românii, oriunde ar fi ei, și mulțumiți-vă deocamdată cu atât căci a cere mai mult
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
unitatea de simțiri, de limbă, de gândire Între noi și Între toți românii, oriunde ar fi ei, și mulțumiți-vă deocamdată cu atât căci a cere mai mult ar fi a jertfi un prezent care se anunță frumos pentru o nălucă, despre care nimeni, dar absolut nimeni, nu poate să zică de pe acum ce formă reală va avea În viitor”. Din octombrie 1895 până În ianuarie 1897, s-a retras la moșia de la Țibănești (Vaslui), revenind la București după alegerea sa ca
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
mea. Așa că am tăcut, un timp, amândoi. Priveam la marea liniștită, diafană, albăstrie, ca într-un peisaj japonez. ..."O corabie albă pe mare trecea, a recitat deodată omul meu... Aș vrea să vorbim despre o corabie care rătăcește, ca o nălucă, fără a ancora undeva"... L-am ajutat "tăcând", înțelegeam că are o poveste, că are ceva de mărturisit. Așa a început extraordinara lui istorie. Nu aveam alt rol decât să ascult. Dar și ascultatul poate fi un rol principal. Pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Anna debitează insanități ca o Ofelie: Racul are două clește Și au prins în ele-un pește; Peștele a dat din coadă, Când a vrut racul să-l roadă. Racul zice: stai, măi știucă! Eu nu-s pește, ci-s nălucă... ANTON NAUM, D. OLLĂNESCU-ASCANIO, I. CARAGIANI De la "rafinatul Naum" (1829-1917) au rămas poeme fastidioase ca Aegri somnia, lungă meditație asupra caducității, și o imitație după Reineke Fuchs al lui Goethe, Povestea Vulpei, istorie hieroglifică a luptei dintre liberali și conservatori
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
stil o temă eminesciană: Era un zbor fantastic, un zbor fără de nume, Ca zborul lui Mazeppa pe calul său legat, Și treieram pe vânturi, și colindam prin lume, Purtat pe unde corpul odată mi-a călcat. Câmpiile întinse păreau niște năluce Și Dunărea un șarpe dormind peste câmpii, Tot omul o furnică ce naște și se duce, Iar munții cei gigantici abia niște copii; O pată cenușie în josul meu s-arată, E marea care vecinic de pânze e-ncărcată. La ivirea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
accesoriu. Sufletul îi e în marea contemplație, în ceea ce criticii numesc "speculație": Când suflă-n mine vântul cel curat Venit din Alpii cugetării pure, Sunt în adâncul meu ca o pădure Din care păsările guralive au zburat. Poetul fuge după năluca Gloriei, văzută romantic, ca o putere demonică: O simt mereu în mine cum se zbate Și gheara ei sub fruntea mea străbate Și-mi răzvrătește gândurile toate... Mă scurmă gheara-i otrăvită și adâncă; Și sufletul, bucată cu bucată mi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
peste țara lui Hapy. Dar unele izvoare antice ne spun că în aceeași perioadă de timp și prin aceleași locuri cetele de sciți și geți din spațiul carpato-caspic s-ar fi pornit din nordul întunecat ca un puhoi mînat de năluci și au ajuns pînă în țara faraonului pe care l-au scărmănat rău. Pentru acest secol se face prima menționare a geților și sciților care în preumblările lor prădalnice peste ținuturile fără margini au ajuns și în Egipt unde un
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
care pîndeau(pentru că ei încă nu erau învățați să monitorizeze borta curului) tulburarea liniștii tărîmurilor lui Sîntu au dat fuga la Sarmisetuza pentru sfat și grabnică chemare la datorie. Purificîndu-și trupul și sufletul cu apa sfîntă a Istrului, cetele de năluci s-au îmbulzit în lumina soarelui să-i întrebe pe nepoftiți ce doresc de sînt atît de aprigi! Mult venin a adunat și acest rigă persan în preumblarea pe care a făcut-o în lumea geților, pentru că a fost primit
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
care se considerau egalii lui. Prea pute această mizerie antică a mincinoșilor de profesie colportată de atîtea lichele din neamul nostru. Noi ne-am pomenit înconjurați de o mulțime de oameni care se învîrteau în jurul nostru, ne goneau ca niște năluci, ne atacau cu putere să ne prade ca o haită de lupi. Ne-am oprit imediat iar eu Ilo Românul am avut gîndul de a-i pîndi pe acești răi, m-am rățoit și am strigat la ei, iar mulțimea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pentru politicienii cu mintea uscată. Dar legionarii au un crez, un neam și un Dumnezeu. Crezul lor are un conținut creator care servește neamul și eternitatea lui în slujba lui Hristos. Genocidul în România a fost practicat înainte de instaurarea comunismului, „năluca” înspăimântătoare. El a fost adus de întunecate forțe oculte și impus pe furiș, pe căi dosite. Au instaurat groază și jaf, au deschis mii și mii de morminte și au umplut pușcăriile cu sute de mii de osândiți. Temnițele gemeau
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
în luna iunie 2013. Familia unui decedat, buni creștini și smeriți, la înmormântarea defunctului, invită mai mulți preoți de mir și un preot monah. La prezentarea acestuia, unul din preoții de mir rostește: „ce caută legionarul acesta printre noi?” Această nălucă de preot, pierdut, cu nările și gura înspumate de legionarofobie, deșartă cuvinte ca un bețiv ce reazimă taverne, scuipând necuviințe dintr-un suflet halucinant într-un moment când el a fost chemat să aducă cântări unui fost rugător întru odihnă
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
o hartă, să-mi arate locul unde voiam să ajung. În autobuz, ne-am așezat alături. Am Înțeles că literatura nu Îi e indiferentă. Am Întârziat să cobor o dată cu ea, s-o Însoțesc..., am pierdut-o, ca pe o suavă nălucă, cum mi se Întâmplă Întotdeauna cu promisiunile pe care nu știu să le rețin, să mi le Însușesc. Apucase să-mi spună că locuiește În Wilmersdorf, dar n-am nici o posibilitate de a-i trimite un exemplar din cartea care
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În acel moment acesta adunându-și toate puterile, îi dă jandarmului un brânci și acesta cade ca un butuc de-a berbeleacul, puțin a lipsit să ajungă în fundul canalului. Ceilalți nu îndrăzneau să se apropie, iar Nicolae Petrașcu, ca o nălucă fuge de-a lungul canalului, apoi pe o cărare de picior, prin iarba acoperită de plantație și de tufele răzlețe. La un moment se împiedică, datorită cămășii lungi, și cade jos în timp ce trei împușcături trimeteau gloanțele pe deasupra. Se ridică și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
G. a lucrat mai mulți ani ca felcer, apoi ca muncitor necalificat. Luptă cu mari lipsuri, îndurate cu stoicism, fără concesii și compromisuri, până la pensionarea medicală, consacrându-se ulterior scrisului. Debutează în revista „Vatra” (1973), cu nuvela Jocul frumos al nălucii. În același an obține unul dintre premiile pentru debut la concursul Editurii Eminescu, cu manuscrisul intitulat Colivia, care anunță „ivirea unui scriitor de cursă lungă, intrarea în marea călătorie a literaturii” (Mircea Iorgulescu). Are o activitate publicistică fecundă, colaborând mai
GABRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287121_a_288450]
-
destinate să-și instituie și să-și transtituie ființe”, Norii, Pasărea Phoenix (1986), Oglinzile (1993), În adâncile fântâni ale mării (1997) cultivă intens concentrarea și sugestia orientală a haiku-ului, cu sufletul risipit în lume: „Cerul acesta de toamnă pare năluca pădurilor moarte”; „Răcoarea de abis care ne vine din oglinzi”; „O, cât de dulce a fost ieri pustiul dimineții”. În Norii se contemplă alcătuirile efemere, mereu altele, inconsistente, ale norilor pe fundalul de permanență al cerului. Forma vizibilă oferă prilejul
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
vieții voievozilor, sacrificiile și suferințele acestora. Versurile mărturisesc nu atât compasiunea poetului, cât îndurerarea față de soarta unor oameni considerați mult apropiați lui, legați de el sufletește. Forța emotivă sporește în poezia Noapte roșie: învins, un bătrân voievod fuge „ca o nălucă, prin vifor, prin noroi”, fără să simtă că din răni „îi curge mândrul sânge pe platoșă șiroi”. Gândind însă în urmă, își amintește că „plăpândele domnițe în lanțuri zac robite” și că „tăiați pieiră coconii amândoi”, și atunci se întoarce
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
Crai de Curte: Pașadia, «Eu» și Pantazi. Toți brăzdați de dungile negre ale duhului impus: principiul de pierzare care e Pirgu. Eroul romanului e tocmai acest grup stelar, cumpenind lumile de aur și azur ale lui Pașadia și Pantazi, alungând nălucile Penei și Ilincei, gravitând în jurul lui Pirgu, centru fictiv și brut. E prima dată în literatura noastră, și a doua oară poate în literatura universală (cazul lui Dostoiewski, mai complex, trebuind cercetat cu altă grijă), când natura planetară se substituie
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
1973; Ziua și noaptea cuvintelor, Cluj-Napoca, 1977; În fața luminii, Cluj-Napoca, 1981; Agave, Cluj-Napoca, 1985; Corabia de cristal, Cluj-Napoca, 1987; Iataganul și alte povestiri, București, 1988; Magica întâlnire, Cluj-Napoca, 1989; Misterul din Lacul Nuferilor, București, 1990; Triunghiul Bermudelor, Cluj-Napoca, 1992; Poiana nălucilor (în colaborare cu Radu Constantinescu), Cluj-Napoca, 1997; Fantoma Corăbiei Stea - The Phantom of the Star Ship, ed. bilingvă, tr. Adina Cârâc, Oradea, 1999; Taximetristul roșu, pref. Irina Petraș, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Felea, Poezie, 149-147; Daniel Dimitriu, Doina Cetea, „Cutremurul
CETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286182_a_287511]
-
opinii, el susține că studiile literare ale lui D. Caracostea (analize fonetice, sintactice și lexicale) atestă o viziune modernă și îl recomandă pe autorul lor ca precursor al cercetării semiotice, al cercetării stilistice și poetice românești, al filosofiei limbajului. SCRIERI: Năluca (în colaborare cu Fănuș Neagu și Dan Micu), București, 1996; Mihu Dragomir. Metamorfozele creației, București, 2000; Introducere în mass-media, București, 2001; Prejudecata Caracostea, București, 2002; Accente, București, 2003. Ediții: Iuliu C. Săvescu, Scrieri, București, 1983 (în colaborare cu Ion Popescu-Sireteanu
CHISU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286214_a_287543]
-
mii de ani n-am mai prânzit și n-am mai stat la cină Parcă de veacuri, parcă de mii de ani am suge fier, am roade bolovani, și-am hăpăi moloz și rogojină. Ziua pândim cu nările în vânt năluca unui abur de mâncare. Ziua pândim cu nările în vânt poate din cer, din iad sau din mormânt, să ne arunce resturi ca la fiare. În bezna nopții ne visăm strigoi cum ne-nfruptăm din hoit fierbinte. În bezna nopții
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
îngenunchind. E atâta sfințenie în acel ungher de biserică; e atâta suflet strâns de veacuri acolo; e atâta îndumnezeire în acel binecuvântat colțișor de biserică, că te uiți pe tine, stai pironit uitându-te și-ți trece pe dinainte, ca năluci, file-file, toată povestea neamului. Câți împărați și domni! Câți sfetnici și viteji! Cât norod de veacuri n- au venit de-au îngenuncheat la mormântul marelui Ștefan. Acolo plânge un neam întreg soarta lui, acolo își pleacă genunchii și ostașul și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vede decît un volvox ca o Andromeda, unde o lume de fluturi se face o lume de cărți.: ,Și fluturii se prinseră-ntr-un vîrtej, iar vîrtejul se împleti într-un mîndru covor zburător. Și covorul se îndepărtă ca o nălucă zburînd către Soare-Apune, iar lumina zilei se făcu întuneric adînc. Și cărțile erau fluturi diurni și nocturni ai minților omenești, iar mințile omenești erau fluturi diurni și nocturni ai Minții Cerești". Tocmai am citat sfîrșitul unei legende despre cum dispare-apare
Entomologicum Magnum by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11343_a_12668]
-
semna G. Bacovia, informațiile erau vagi: "Aproape nici nu se știa dacă mai e sau nu pe lume. În tot cazul, daca apărea uneori în auzul nostru, se vorbea de un poet provincial căzut în uitarea afunda a Bacăului, cu năluca rătăcitoare pe uliți inaccesibile, daca nu chiar prin cimitirul tîrgului". Apoi, în anii 1929-'30, a avut ocazia să-l vadă personal, de patru ori. Evocarea acestor întîlniri conturează din patru secvențe un portret impresionant al poetului, pe atunci în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18145_a_19470]
-
pe o durată de 40 de zile în perioada 15 februarie - 26 martie în anii 2005 și 2006; în perioada 11 aprilie - 9 iunie pescuitul știucii se poate efectua numai cu folosirea uneltelor de pescuit recreativ/sportiv, utilizându-se doar nălucile artificiale; ... e) păstrăvului indigen, fântânel și al coregonului, pe o durată de 228 de zile, în perioada 15 septembrie 2005 - 30 aprilie 2006, iar a lipanului, pe o durată de 152 de zile, în perioada 1 ianuarie - 31 mai în
ORDIN nr. 178 din 23 martie 2005 privind prohibiţia pescuitului în anul 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166354_a_167683]
-
pe o durată de 40 de zile în perioada 15 februarie - 26 martie în anii 2005 și 2006; în perioada 11 aprilie - 9 iunie pescuitul știucii se poate efectua numai cu folosirea uneltelor de pescuit recreativ/sportiv, utilizându-se doar nălucile artificiale; ... e) păstrăvului indigen, fântânel și al coregonului, pe o durată de 228 de zile, în perioada 15 septembrie 2005 - 30 aprilie 2006, iar a lipanului, pe o durată de 152 de zile, în perioada 1 ianuarie - 31 mai în
ORDIN nr. 269 din 1 aprilie 2005 privind prohibiţia pescuitului în anul 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166366_a_167695]