2,234 matches
-
Iași și a întreprinderii care avea în administrare imobilele statului. În calitate de moștenitoare a soțului său, ea a adus ca argument faptul că bunurile funcționarilor nu puteau fi naționalizate, potrivit Decretului nr. 92/1950 . Or, soțul său era medic la momentul naționalizării, iar ea era casnică. Ea a apreciat, prin urmare, că naționalizarea imobilului lor a fost ilegală. Prin sentința din 3 octombrie 1994, prima instanță i-a respins cererea, cu motivarea că reclamanta nu a demonstrat că bunul revendicat se află
DECIZIE din 11 iunie 2002 asupra admisibilităţii din 11 iunie 2002 în cauza Costandache împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163159_a_164488]
-
moștenitoare a soțului său, ea a adus ca argument faptul că bunurile funcționarilor nu puteau fi naționalizate, potrivit Decretului nr. 92/1950 . Or, soțul său era medic la momentul naționalizării, iar ea era casnică. Ea a apreciat, prin urmare, că naționalizarea imobilului lor a fost ilegală. Prin sentința din 3 octombrie 1994, prima instanță i-a respins cererea, cu motivarea că reclamanta nu a demonstrat că bunul revendicat se află în patrimoniul pârâților. Reclamanta a introdus apel împotriva acestei sentințe. Invocând
DECIZIE din 11 iunie 2002 asupra admisibilităţii din 11 iunie 2002 în cauza Costandache împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163159_a_164488]
-
nu a demonstrat că bunul revendicat se află în patrimoniul pârâților. Reclamanta a introdus apel împotriva acestei sentințe. Invocând articolul 480 din Codul civil, ea a arătat că cerințele impuse prin Decretul nr. 92/1950 nu erau îndeplinite la momentul naționalizării, întrucât, atât ea, cât și soțul ei, făceau parte din categorii de persoane excluse de la naționalizare. Prin decizia din 4 iunie 1997, Tribunalul Județean Iași a respins apelul reclamantei, pe motiv că imobilul revendicat nu se mai află în patrimoniul
DECIZIE din 11 iunie 2002 asupra admisibilităţii din 11 iunie 2002 în cauza Costandache împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163159_a_164488]
-
acestei sentințe. Invocând articolul 480 din Codul civil, ea a arătat că cerințele impuse prin Decretul nr. 92/1950 nu erau îndeplinite la momentul naționalizării, întrucât, atât ea, cât și soțul ei, făceau parte din categorii de persoane excluse de la naționalizare. Prin decizia din 4 iunie 1997, Tribunalul Județean Iași a respins apelul reclamantei, pe motiv că imobilul revendicat nu se mai află în patrimoniul statului. Instanța a constatat, în această privință, că, după ce a fost naționalizat în temeiul Decretului nr.
DECIZIE din 11 iunie 2002 asupra admisibilităţii din 11 iunie 2002 în cauza Costandache împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163159_a_164488]
-
în această privință, că, după ce a fost naționalizat în temeiul Decretului nr. 92/1950 , imobilul a fost vândut soților P.H. și P.M. Reclamanta a introdus recurs împotriva acestei decizii, subliniind faptul că instanțele ierarhic inferioare nu se pronunțaseră asupra legalității naționalizării și nu analizaseră nici prevederile Decretului nr. 513/1956 , nici actele depuse de ea la dosarul de apel. Prin decizia definitivă din 3 aprilie 1998, Curtea de Apel Iași a respins recursul reclamantei. Această instanță a constatat, mai întâi, că
DECIZIE din 11 iunie 2002 asupra admisibilităţii din 11 iunie 2002 în cauza Costandache împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163159_a_164488]
-
Iași a apreciat că instanțele ierarhic inferioare nu aveau obligația de a compara titlul de proprietate al reclamantei cu cel al soților P.H. și P.M., actualii proprietari ai bunului, întrucât aceștia din urmă nu constituiau parte în litigiu. Cu privire la ilegalitatea naționalizării susținută de reclamantă, Curtea de Apel a apreciat că, la momentul examinării actelor depuse la dosar de către părți, a rezultat că naționalizarea s-a produs în conformitate cu prevederile Decretului nr. 92/1950 , întrucât numele fostului proprietar figura pe listele anexate la
DECIZIE din 11 iunie 2002 asupra admisibilităţii din 11 iunie 2002 în cauza Costandache împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163159_a_164488]
-
P.H. și P.M., actualii proprietari ai bunului, întrucât aceștia din urmă nu constituiau parte în litigiu. Cu privire la ilegalitatea naționalizării susținută de reclamantă, Curtea de Apel a apreciat că, la momentul examinării actelor depuse la dosar de către părți, a rezultat că naționalizarea s-a produs în conformitate cu prevederile Decretului nr. 92/1950 , întrucât numele fostului proprietar figura pe listele anexate la decret. Aceasta a adăugat că, oricum, instanțele nu erau competente să se pronunțe cu privire la această problemă, a cărei competență revenea în exclusivitate
DECIZIE din 11 iunie 2002 asupra admisibilităţii din 11 iunie 2002 în cauza Costandache împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163159_a_164488]
-
3 aprilie 1998. 2. În plus, aceasta consideră că a suferit o încălcare a dreptului său de acces la justiție garantat de articolul 6 alineatul 1 citat anterior, motivând aceasta prin refuzul Curții de Apel Iași de a examina legalitatea naționalizării și de a stabili că aceasta este lovită de nulitate absolută. 3. Ea reclamă, de asemenea, refuzul Procurorului General al României de a introduce recurs în anulare împotriva deciziei din 3 aprilie 1998, care a încălcat, astfel, articolul 13 din
DECIZIE din 11 iunie 2002 asupra admisibilităţii din 11 iunie 2002 în cauza Costandache împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163159_a_164488]
-
cu articolul 6 alineatul 1 din Convenție, cu motivarea că, în cazul altor acțiuni în revendicarea unor imobile naționalizate, instanțele au dat câștig de cauză foștilor proprietari. 5. Invocând articolul 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, ea apreciază că naționalizarea imobilului său a fost ilegală și că decizia Curții de Apel Iași din 3 aprilie 1998 a constituit o privare de bunul său, fără ca această privare să urmărească o cauză de utilitate publică și fără ca reclamanta să aibă posibilitatea de
DECIZIE din 11 iunie 2002 asupra admisibilităţii din 11 iunie 2002 în cauza Costandache împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163159_a_164488]
-
C.E.D.O. pronunțată în cauza Pandolfelli și Palumbo împotriva Italiei din 27 februarie 1992, seria A, nr. 231-B, p. 16, alin. 2). B. Cu privire la capetele de cerere 1. a) Reclamantul apreciază că durata procedurii în revendicare și în constatarea nulității naționalizării imobilului moștenit de el nu corespunde cerinței de celeritate, garantate de art. 6 alin. 1 din Convenție, ale cărui prevederi aplicabile dispun: "Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil a cauzei sale (...), de către o instanță (...) care să decidă
DECIZIE din 11 iunie 2002 asupra admisibilităţii din 11 iunie 2002 în cauza Costandache împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163159_a_164488]
-
trebuie respins ca fiind în mod evident neîntemeiat, în aplicarea art. 35 alin. 3 și 4 din Convenție. b) Reclamantul susține, apoi, încălcarea dreptului său de acces la justiție pe motivul refuzului Curții de Apel Iași de a examina legalitatea naționalizării. El invocă art. 6 alin. 1 sus-menționat. ... În opinia Guvernului, Curtea de Apel Iași nu a privat-o pe reclamantă de dreptul său de acces la justiție, având în vedere că motivul de respingere a cererii sale a fost utilizarea
DECIZIE din 11 iunie 2002 asupra admisibilităţii din 11 iunie 2002 în cauza Costandache împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163159_a_164488]
-
având în vedere că motivul de respingere a cererii sale a fost utilizarea neadecvată a procedurii judiciare. Guvernul admite că decizia Curții de Apel Iași cuprinde și considerații generale cu privire la competența limitată a instanțelor de a se pronunța asupra legalității naționalizării, dar apreciază că din textul hotărârii reiese clar că aceste considerații nu au influențat în nici un fel decizia prin care instanțele au respins acțiunea reclamantei. Curtea observă, mai întâi, că bunica reclamantului nu a fost împiedicată să sesizeze instanțele interne
DECIZIE din 11 iunie 2002 asupra admisibilităţii din 11 iunie 2002 în cauza Costandache împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163159_a_164488]
-
respins acțiunea reclamantei. Curtea observă, mai întâi, că bunica reclamantului nu a fost împiedicată să sesizeze instanțele interne, și că, așa cum rezultă din hotărârea Curții de Apel, instanțele au examinat actele depuse la dosar de către părți și au concluzionat că naționalizarea a fost conformă cu Decretul nr. 92/1950 . Curtea arată, în continuare, că din decizia Curții de Apel reiese cu claritate motivul pentru care aceasta din urmă a menținut hotărârile pronunțate de instanțele inferioare, prin care acțiunea persoanei interesate a
DECIZIE din 11 iunie 2002 asupra admisibilităţii din 11 iunie 2002 în cauza Costandache împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163159_a_164488]
-
această perioadă sunt îndreptățite la măsuri reparatorii prin echivalent. Reclamantul consideră că prezenta cauză este diferită de cauza Malhous împotriva Republicii cehe, citată de Guvern, care nu ar fi, prin urmare, aplicabilă în speță. El arată, în această privință, că naționalizarea imobilului este lovită de nulitate absolută, condițiile Decretului nr. 92/1950 nefiind îndeplinite la momentul naționalizării. El apreciază că a suferit o confiscare de fapt, incompatibilă cu dreptul său la respectarea bunurilor proprii. El consideră, de asemenea, că nu poate
DECIZIE din 11 iunie 2002 asupra admisibilităţii din 11 iunie 2002 în cauza Costandache împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163159_a_164488]
-
de cauza Malhous împotriva Republicii cehe, citată de Guvern, care nu ar fi, prin urmare, aplicabilă în speță. El arată, în această privință, că naționalizarea imobilului este lovită de nulitate absolută, condițiile Decretului nr. 92/1950 nefiind îndeplinite la momentul naționalizării. El apreciază că a suferit o confiscare de fapt, incompatibilă cu dreptul său la respectarea bunurilor proprii. El consideră, de asemenea, că nu poate obține, pe calea unei acțiuni în justiție, acordarea unei reparații prin echivalent. Curtea reamintește că un
DECIZIE din 11 iunie 2002 asupra admisibilităţii din 11 iunie 2002 în cauza Costandache împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163159_a_164488]
-
este parte, pe bază de reciprocitate, în condițiile prevăzute prin lege organică, precum și prin moștenire legală. ... (3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire. ... (4) Sunt interzise naționalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenței sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor. ... (5) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăți
DECIZIE nr. 513 din 18 noiembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 167 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163236_a_164565]
-
concordanță cu prevederile art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală. Excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, în raport de dispozițiile art. 44 alin. (3) și (4) din Constituție, și întrucât reglementările legale criticate nu fac referire la expropriere sau la naționalizare. În ceea ce privește prevederile art. 44 alin. (5), (6), (7), (8) și (9), precum și ale art. 48 din Constituție, de asemenea invocate ca norme de referință, acestea nu sunt relevante în cauză. În concluzie, Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 493 din
DECIZIE nr. 527 din 25 noiembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 493 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164566_a_165895]
-
este parte, pe bază de reciprocitate, în condițiile prevăzute prin lege organică, precum și prin moștenire legală. ... (3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire. ... (4) Sunt interzise naționalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenței sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor. ... (5) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăți
DECIZIE nr. 358 din 23 septembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 din Legea fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162498_a_163827]
-
Decizia nr. 237/2004 . Cu privire la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor legale criticate față de art. 44 alin. (3) și (4) din Constituție, Avocatul Poporului apreciază că aceasta nu este întemeiată, deoarece Legea nr. 10/2001 nu face referire la expropriere sau naționalizare. În final, consideră că dispozițiile art. 44 alin. (5)-(9) din Constituție nu au incidență în cauza de față. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea
DECIZIE nr. 564 din 16 decembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164779_a_166108]
-
este parte, pe bază de reciprocitate, în condițiile prevăzute prin lege organică, precum și prin moștenire legală. ... (3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire. ... (4) Sunt interzise naționalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenței sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor. ... (5) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăți
DECIZIE nr. 564 din 16 decembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164779_a_166108]
-
de dreptul de proprietate asupra imobilului preluat fără titlu. Se mai arată că nu sunt încălcate dispozițiile constituționale cuprinse în art. 44 alin. (3) și (4), deoarece dispozițiile ce fac obiectul excepției de neconstituționalitate nu fac referire la expropriere sau naționalizare. În ceea ce privește încălcarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 44 alin. (5), (6), (7), (8) și (9), se precizează că acestea nu sunt incidente în cauză. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea
DECIZIE nr. 491 din 11 noiembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 2 cuprins în titlul I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 501/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163747_a_165076]
-
este parte, pe bază de reciprocitate, în condițiile prevăzute prin lege organică, precum și prin moștenire legală. ... (3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire. ... (4) Sunt interzise naționalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenței sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor. ... (5) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăți
DECIZIE nr. 491 din 11 noiembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 2 cuprins în titlul I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 501/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163747_a_165076]
-
este parte, pe bază de reciprocitate, în condițiile prevăzute prin lege organică, precum și prin moștenire legală. ... (3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire. ... (4) Sunt interzise naționalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietatea publică a unor bunuri pe baza apartenenței sociale, etnice, religioase, politice sau de orice altă natură discriminatorie a titularilor. ... (5) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei
DECIZIE nr. 316 din 14 septembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163066_a_164395]
-
utilitate publică, vă naționaliza investiții efectuate de investitori ai celeilalte părți contractante sau va lua față de acestea orice alte măsuri avînd un efect similar, ea va trebui să garanteze vărsarea unei despăgubiri care să corespundă valorii investiției la data exproprierii, naționalizării sau a măsurilor cu efect similar. Cel mai tîrziu la data luării acestor măsuri, va fi prevăzută o procedură corespunzătoare pentru a se determina cuantumul și modalitatea de plată a despăgubirii, care va trebui să fie efectiv realizabila, vărsata fără
ACORD din 23 septembrie 1987 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Tunisiene privind promovarea şi garantarea reciprocă a investiţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151696_a_153025]
-
asemenea, că transferul realizat îi aduce "în situația de a fi salariații unei instituții care nu deține acele bunuri care constituie mijloacele de muncă necesare oricărui salariat pentru a-și exercita ocupația". În fapt, susțin autorii excepției, "se realizează o naționalizare mascată a forței de muncă". Nerespectarea art. 38 din Constituție conduce implicit, în concepția autorilor excepției de neconstituționalitate, "și la încălcarea celorlalte drepturi și libertăți fundamentale reglementate în Constituție care nu pot fi îngrădite conform art. 49 din Legea fundamentală
DECIZIE nr. 108 din 12 martie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III, V, VI şi VII din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 129/2002 pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului şi a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalităţi administrative pentru înregistrarea şi autorizarea funcţionarii comercianţilor, modificată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 156/2002 , precum şi a ordonanţei în întregul ei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149177_a_150506]