1,457 matches
-
Pronaos: Element al naosului, care precede naosul propriu-zis, de care este separat printr-un zid cu u?i. Plan bazilical: n special, biseric? de plan alungit, a c?rei nav? central?, măi �nalt? dec�ț colateralele, este luminat? de ferestre �nalte. Serlienne: Deschidere format? dintr�un gol central arcuit �n semicerc ?i din dou? goluri laterale rectangulare mai �nguste ?i mai joase. Stereotomie: Proceduri de ț?iere a pietrelor �n vederea integr?rîi lor �ntr�un apareiaj. Timpan: Zid u?or
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
insularitatea unei conștiințe abandonate care își deplânge condiția. Dimpotrivă, ceea ce pare la prima vedere exil voluntar definitoriu pentru natura poetică este de fapt retragere a lumii, eliberarea locului în care poemul poate crește: Într-un sfârșit în marginea orelor moarte/ nalt și aspru Turnul a crescut/ zi cu zi, noapte cu noapte/ întemnițându-mă./ Singur veghez. Niciun zvon. Lumea e de mine departe". Sfârșitul în care se sting datele obiective ale mundaneității marchează începutul configurării unui spațiu lăuntric, eshatologia interioară - nu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
9 care oferă vederii un alt peisaj. Ceea ce părea să fie o simplă antinomie a exteriorității, așa cum ni se înfățișează în poemul Munte pur10 - unde între "șesuri adânci" și cer nu există legătură, căci "nimic nu-mi crește-n luminile nalte" decât imaginea stinsă "în hăul înălțării" ("o albie goală") - devine geografie interioară, relief al sufletului străbătut cu dezinvoltură, precum în poemul postum N-ai teamă 11. În noul tărâm lăuntric, situat dincolo de vămile trupului, toate determinațiile exteriorității se destramă, lăsând
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a II-a Chipul de sub imagine Microanalize Realitatea irealului (Camil Baltazar) Care este chipul realității irealului într-un poem precum Basm de Camil Baltazar?1 Mai întâi un spațiu creat de imagine, în imaginea liniștii și creșterii, "liniști suind iederi nalte pe ziduri,/ Tăcere în care luceferii cresc". Ceea ce ia trup și se înfățișează imaginal dislocă spațiul real al lumii dezertate, coagulându-și ființarea în amuțirea oricărei rumori care ar mai aminti de realitatea vreunui loc. Semnul pe care îl fac
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Distinc?ia �ntre metodele calitative ?i cantitative r?m�ne, �ns? aceste dou? tipuri de procedur? tind s? se completeze reciproc �n cadrul lucr?rilor empirice. Tehnicile ?i instrumentele de culegere ?i de prelucrare a datelor au atins un grad �nalt de performan?? ?i de precizie. Sociologia este un instrument de �problematizare� a socialului ?i suscit? �ntreb?ri pe care societatea ?i le pune sie?i, un �indicator� pentru orient?rile profunde ale societ??ilor care o primesc sau o resping
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
P. Calvocoressi, Politica mondial? dup? 1945, Ed. All, Bucure?ți, 2000). Mai exact: colectivizarea, industrializarea (aberant?), urbanizarea (construc?ia de block-uri), ultracentralizarea tuturor activit??ilor colective, aservirea mass-media etc. Cei care apreciau Occidentul sau aveau prieteni acolo deveneau susceptibili de �nalt? tr?dare�. Economia (planificat?) a fost condus? dup? criterii ideologice (conduc?torii de partid aveau toat? puterea f?r? a putea fi tra?i de cineva la r?spundere, speciali?ții aveau toat? responsabilitatea f?r? nici o putere). �Comunismul� s-
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
fost primul care a pus temelia unei politici universitare ambi?ioase confirm�nd distinc?ia de fapt ce se stabilise �ntre �nv???m�nt ?i cercetare. Pentru a scoate cercetarea din confiden?ialitate el contribuie la crearea ?colii practice de �nalte studii (1868) cu o structur? ?i o func?ionare novatoare. [ Verger ?.a., 1986] Principiile de organizare a EPHE (?coală practic? de �nalte studii) Una dintre marile nouț??i ale acestei institu?îi a fost aceea c? nu se baza pe
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
m�nt ?i cercetare. Pentru a scoate cercetarea din confiden?ialitate el contribuie la crearea ?colii practice de �nalte studii (1868) cu o structur? ?i o func?ionare novatoare. [ Verger ?.a., 1986] Principiile de organizare a EPHE (?coală practic? de �nalte studii) Una dintre marile nouț??i ale acestei institu?îi a fost aceea c? nu se baza pe o ierarhie fixat? dinainte. Pentru a face parte din corpul profesoral, ajungea s? ai un nume �n ?tiin??, dincolo de celelalte consideră?îi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pe plan industrial, c�ț mai ales �n planul form?rîi elitelor. Pentru a �ndrepta situa?ia, deciden?îi trebuiau s? se adreseze for?elor vii, �claselor �n ascensiune�, de care vorbea Gambetta, oferindu-le un �nv???m�nt de �nalt nivel, deschis fă?? de necesit??ile timpului, bazat pe ?tiin?a capabil? s? �ntemeieze ac?iunea. Aceast? tem?, scientist? prin excelen??, nu este monopolul pozitivi?tilor. Ea este simbolul unei �ntregi epoci. Prin v�rst? (n?scut �n 1806), Le
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
c?rora unii dintre ei s-au ?i asociat. Astfel, Berthelot a devenit ministrul Instruc?iunii publice �ntre 1886-1887, iar universitari mai pu?în renumi?i, precum Gr�ard sau Liard, au lucrat �n administra?ie sau au de?inut �nalte responsabilit??i, primul că prorector al foarte puternicei Academii din Paris, iar al doilea ca director al �nv???m�ntului superior �n minister. Altfel spus, �n ultimul sfert al veacului al XIX-lea, Universitatea a beneficiat de o conjunctur? rar
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
tre Dick May, decid s? fac? secesiune �n numele unei concep?îi mai exigente despre ?tiin??, care trebuia s? fie mai pu?în vorb?rea?? ?i mult mai pus? pe fapte. Instal�ndu-se pe strada Sorbonei, ei creeaz? ?coală de �nalte studii sociale, puternic sprijinit? de c?tre universitari influen?i precum Boutroux ?i Croiset. �nv???m�ntul desf??urat la colegiu, apoi la ?coală de �nalte studii d? na?tere unor opere publicate la Alcan �n colec?ia semnalat?, dirijat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mult mai pus? pe fapte. Instal�ndu-se pe strada Sorbonei, ei creeaz? ?coală de �nalte studii sociale, puternic sprijinit? de c?tre universitari influen?i precum Boutroux ?i Croiset. �nv???m�ntul desf??urat la colegiu, apoi la ?coală de �nalte studii d? na?tere unor opere publicate la Alcan �n colec?ia semnalat?, dirijat? acum de neobosita Dick May. Printre autori, Tarde al?turi de Boutroux ?i de durkheimianul Celestin Bougl�, precum ?i Pierre du Maroussem, un leplaysian. �n acelea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Printre autori, Tarde al?turi de Boutroux ?i de durkheimianul Celestin Bougl�, precum ?i Pierre du Maroussem, un leplaysian. �n acelea?i localuri de pe strada Sorbonei ?i cu binecuv�ntarea animatorilor s-a creat, �n 1901, o ?coal? rus? de �nalte studii sociale care a desf??urat un �nv???m�nt deliberat internă?ional, chiar dac? se adresa cu prioritate ru?ilor emigra?i. Maxime Kovalewsky ?i Eugene de Roberty � instalat apoi la Bruxelles � s�nt personalit??ile cele mai notabile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Durkheim, profesor (1913-1917). 4. �ncepe o timid? profesionalizare chiar de la debutul carierei de �cercet?tor�. S-au creat c�teva catedre �n cadrul facult??ilor (de litere �n Fran?a, de drept �n Germania) ?i �n cadrul ?colii practice de �nalte studii (sec?ia a V-a) unde se �nva?? elemente de sociologie. Dar sociologul nu se poate impune că sociolog. El trebuie s? fac? mai �nt�i dovadă că filosof, ca istoric sau că jurist �nainte de a fi recunoscut
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ine ?i de faptul c? personalit??ile susceptibile s? formeze discipoli au o slab? putere de iradiere ?i s�nt, prin statutul lor de cercet?tori, mai departe de marele public: Mauss, Hubert, Granet s�nt la ?coală practic? de �nalte studii (EPHE) unde ?i Simiand va r?m�ne p�n? �n 1920; Halbwachs, profesor la Strasbourg p�n? �n 1935, vă r?m�ne mult timp departe de Paris. Sociologia avea s? se rup? de etnologie c?reia i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ascensiunea socialismului este o dovad?) organizarea comunitar? ?i valorile sale. imensul succes repurtat de Amurgul Apusului a lui Spengler, �nc? de la publicarea să �n 1918. Propagandă de r?zboi a zugr?vit acest conflict că pe unul care opune idealurilor �nalte ale germanilor (cultură), materialismul ?i egalitarismul anglo-saxon (civiliza?ia). Astfel, nu este surprinz?tor, chiar dac? e un caz original n istoria raporturilor dintre sociologie ?i ideologiile progresiste, c? Republică de la Weimar n-a avut sus?inerea sociologilor germani � cu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i promovare a cercet?rîi trebuie s? subliniem rolul istoricilor de la ?coală Analelor care s�nt la originea cre?rîi, �n 1947, a celei de-a VI-a sec?îi (de ?tiin?e economice ?i sociale) a ?colii Practice de �nalte Studii (EPHE), ca ?i pe acela al comenzilor venite de la institu?iile internă?ionale (CEE ?i UNESCO) � f?r? a uita de finan??rile americane venite de la Ford, Rockefeller sau Kodak. Aceast? reconstruc?ie este �ns? departe de a beneficia
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
c? e vorba de lucr?ri monografice ale �sociologiei trecutului�, fie de �ncerc?ri de teoretizare a proceselor de lung? durat?. �n primul caz s�nt studiate devian?a �n Nouă Anglie colonial? (Erikson, 1966), Vandeea contra-revolu?ionar? (Tilly, 1970), �nalta societate victorian? a Londrei (Davidoff, 1973), ca ?i mobilitatea social? �n Marsilia secolului al XIX-lea (Sewell, 1945). S�nt �n gra?îi �marile structuri, procesele largi ?i compară?iile vaste� (Tilly, 1984), s�nt c?utate originile sociale ale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
implementare na?ional?) ?i de o politic? a contractelor de cercetare cu administra?ia (�n special cu cea responsabil? de amenajarea teritoriului ?i de urbanism), laboratoarele ?i echipele se �nmul?esc �n cadrul CNRS, �n universit??i, la ?coală de �nalte Studii �n ?tiin?ele Sociale (EHESS) (care s-a rupt de EPHE �n 1973). Ele se constituie �n jurul unei teme specifice, �n jurul unei problematici proprii [57]. Disciplină �?i extinde c�mpul la noile forme de consum (Baudrillard, 1970
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
le-au fost mult timp ostile (cu excep?ia cazurilor de analiz? statistic? secundar?). �n sf�r?it, tehnicile ?i instrumentele de culegere ?i de prelucrare a datelor au atins, gra?ie progresului statisticii ?i a calculului informatic, un grad �nalt de performan?? ?i de precizie. �n acela?i timp, dac? demersurile calitative s-au diversificat ?i s-au tehnicizat, cu toat? sofisticarea, capacit??ile acestora contrasteaz? cu modestia ipotezelor pe care le urm?resc � a?a cum o dovedesc studiile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
vechime de Tertulian (Împotriva lui Marcio, I. 1 ; Apolo gia, 18) și dezvoltată de Shelley în Prometeu eliberat. Când și-a aflat osânda, eroul i-a mulțumit ironic lui Zeus că i-a cruțat ochii ca să poată privi din locul nalt de unde va fi crucificat (II, p. 67). Rămas singur cu chinurile sale, și-a dat seama că e mult mai înțelept să sufere răstignirea cu suflet nalt și drept (III, p. 89). Când și-a văzut mama și soția venite
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ironic lui Zeus că i-a cruțat ochii ca să poată privi din locul nalt de unde va fi crucificat (II, p. 67). Rămas singur cu chinurile sale, și-a dat seama că e mult mai înțelept să sufere răstignirea cu suflet nalt și drept (III, p. 89). Când și-a văzut mama și soția venite să-i deplângă năpasta - ca într-o altă pietà -, le-a consolat cu gândul vieții viitoare ( În moartea mea de astăzi - eu văd o reînviere - III, p.
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
și comportamentul despotic al lui Creon : Nu Zevs și nici dreptatea făcut-au astă lege,/ Ci tu ! Nemuritorii își au porunca lor,/ Nu înfrunta, o, Creon, voința zeilor !/ Și eu îți spun, tirane, că-l voi înmormânta !/ Sunt ordine mai nalte decât voința ta ! (III, p. 201). Înfruntarea dintre cele două moduri de a se raporta la rânduielile civice și cele divine este prezentă la scriitorul antic și la cel modern, dar interpretarea acestei antinomii capătă inflexiuni diferite. Între tragedia din
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Jurnalul Dunărea”, „Faptele belice ale românilor transilvăneni în anul 1849”; „Epistola pastorală a episcopului Andrei Șaguna”; „Despre deregotariatul din timpul de față”; „Neatârnarea limbii române în dezvoltarea sa și în modul de a o scrie” cu: 1. Endreptarul cel mai nalt în vorbire, scrierea și formarea limbei române”, 2. „Literele corespunzătoare firei limbei române și modul de a scrie cu ele” cu semnătura lui Arune Pumnul, profesoriu cesariu regiu de limba și literatura românească. Serialul semnat de Aron Pumnul continuă cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
drepturi. Interpretați ca la ziar, se vede că sunteți un om de litere, iată cum puteți răstălmăci vorbele cum vă convine. Am spus eu egalitate ? Fiecare cu cât vrea și cu cât poate, de unde egalitate ? Când unu-i mare și-nalt și altu-i pitic, când unul se naște cu vile, altul cu nimic ? râde Cristi, amintindu-și aceste versuri ale lui Pribeagu. Pentru mine țara nu-i vreo posesiune, nici vreun drept, ci doar un loc. Or, eu cânt despre iubire
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]