10,211 matches
-
Liudmila Nikolaevna. Am strigat așa de tare la el, că abia la ușă a apucat să zică: „Eu credeam că sînteți o tovarășă conștiincioasă". Ea povestise în multe rînduri întîmplarea aceasta, iar el, ascultînd-o, intervenea de obicei pentru a scurta narațiunea, însă de data asta îi cerea soției mereu alte amănunte, fără să o zorească. - Dar mai știi, zise ea, s-ar putea să se fi aflat că am vîndut la piață două fețe de masă? - Nu cred. De ce s-ar
Vasili Grossman - Viață și destin by Laurențiu Checicheș () [Corola-journal/Journalistic/6442_a_7767]
-
d'Artagnan, în Vicontele de Bragelona, mi s-a părut o tragedie ce egala în forță finalurile cumplite din piesele lui Eschil, Sofocle sau Euripide, pe care le citeam cam în aceeași perioadă. Ce mă fascinează la Dumas e ritmul narațiunii, strălucirea dialogului și capacitatea de a reînvia trecutul. Personajele istorice ies de sub pana lui atât de puternic conturate, încât îți rămân în minte pe vecie. Niciuna din mult mai documentatele scrieri ale lui Brantôme sau irezistibilele Historiettes ale lui Tallemant
Dumas, creolul cu zulufi blonzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6448_a_7773]
-
de înțelesuri, la numai trei ani după ce începuse să învețe această limbă, întrecân-du-l prin rapiditatea cu care și-a însușit-o până și pe Joseph Conrad (venit nu dinspre bosniaca maternă a lui Hamon, ci dinspre poloneză). Firul principal al narațiunii -întâmplările de după uciderea lui Lazarus, în care sunt implicați sora acestuia Olga și prietenul lui, Isador - este împletit cu alte două: amintirile de război ale lui Rora și călătoria naratorului și a prietenului său până la Chișinău și înapoi. Probleme de
Sarajevo-Chișinău-București via Chicago by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6317_a_7642]
-
despre cartea mea. Mă ridic, plec și, de la o vreme, bag de seamă că trag după mine un scaun, pe bulevard. Să fie capul meu atât de deranjat? Toată lumea cântă osanale cărții despre antimoderni a lui Compagnon. E o frumoasă narațiune de idei. Latura teoretică, punctul ei forte, mi se pare șubredă de tot. Se luptă cu un adversar închipuit. Ce atribuie el modernilor se potrivește, în parte, cu lumea secolelor XIX și XX, dar nicidecum cu gândirea și, mai ales
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/6328_a_7653]
-
a ocultelor militare nu numai că suporta convulsiile caricaturii spumoase, dar aduce câteva lucruri în discuție, printre care și o chestiune de perspectivă. Nu avem parodiile grosolane după Rambo et Co, ci o fină deconstrucție a unui întreg eșafodaj al narațiunilor filmice de tip eroizant. În anii războiului rece, private Bill Django (Jeff Bridges) are în timpul războiului din Vietnam revelația că se poate purta și un altfel de război, un război pacifist, similar unui mind game, cu mijloace neconvenționale. Propunerea sa
Tăcerea caprelor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6329_a_7654]
-
morții tranșează situații critice, duhurile răstoarnă raporturile de forțe. Ea a inventat un univers paralel, „Livezile posibilităților neobișnuite", în care straniile basme pentru adulți prezintă personaje aruncate pe nepregătite în medii sau circumstanțe aparent fără legătură cu viața lor reală. Narațiunea curge înșelător de simplu, propozițiile sunt scurte și limpezi, dar la sfârșitul lecturii nu suntem siguri dacă alegoria despre tatăl care, după moartea fiicei lui, mănâncă o inimă de om vie, descrie o experiență mistică - tatăl își dăruiește inima în schimbul
Și despre noi sunt poveștile de groază by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6348_a_7673]
-
mutilată de exil, tăcere și singurătate, altfel n-ar putea rezista ambianței, nici mitologiei consumiste. În finalul apoteotic când transmite manifestul lumii prin radioul improvizat al gării, acest Prometeu îndrăgostit proclamă reinstaurarea subiectivității și a unei „ambianțe benefice”. Spre finalul narațiunii, Matei Vișniec plonjează brusc într-o distopie. Laolaltă cu politicienii, șobolanii propun un proiect comun de igienizare a lumii și promit chiar „depoluarea morală a umanității”. Mai mult, oamenii vor fi măsurați metafizic în șobolani. O Agenție conduce din umbră
Noua soteriologie by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4733_a_6058]
-
construcția distopică din Dezordinea preventivă. Matei Vișniec jonglează cu teoria omului care are nevoie de scenarii utopice pentru a-și vindeca depresiile constitutive. Dezordinea preventivă face apologia libertății și a democrației uzând experimente distopice dintotdeauna. Cititorul este angrenat într-o narațiune polifonică, din care extrage rețeta unei mult dezbătute morți a utopiilor. Ambiția lui Matei Vișniec pare a fi și justificarea unei nuanțe din criza artei contemporane. Dezordinea preventivă este o frumoasă pledoarie pentru „monada orfelină” - cuvântul, dar și pentru poezie
Noua soteriologie by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4733_a_6058]
-
fost, după trauma unei grave îmbolnăviri, un mod de a-și recupera identitatea („efortul de a-mi recupera identitatea. În timp ce scriam prozele am crezut că o recuperasem”). Despre ce proze este vorba? Despre „Jurnal din memorie” și despre cele patru narațiuni (nuvele) care compun secțiunea a doua a cărții din 1993, proză cu personaje care se rețin, cu expresive reconstituiri ale vieții de fiecare zi din anii ’80 ai veacului trecut. În aceeași epocă ne transportă romanul de acum al Mioarei
Identitate recuperată by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4736_a_6061]
-
dar cu o expresivitate care ia naștere din banalul cel mai pur ca în poeziile lui Constantin Acosmei din Jucăria mortului. Crulic este cel care derulează „lanțul amintirilor” punctând evenimente care nu au nimic excepțional sau un caracter exemplar. Uneori narațiunea devine eliptică sau lacunară, comparațiile sunt și ele puțin obosite, precum cea cu viața trăită ca într-o cursă cu autobuzul, însă ceva salvează story-ul: sentimentul unei liminale sincerități pentru cronica unei morți anunțate. Totuși o tristețe reținută infuzează relatării
Crulic – dosarul unei inexistențe by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4756_a_6081]
-
care se va regăsi o povestire puțin cunoscută a lui Crohmălniceanu, Tratatul de la Neuhof, alături de alte povestiri de Adrian Rogoz, Gheorghe Săsărman, Mircea Opriță, Florin Manolescu, Cristian Tudor Popescu și alți autori, inclusiv foarte tineri, aleși după calitatea literară a narațiunilor lor. Mi se pare că literatura română științifico-fantastică actuală este prea bogată ca să nu ținem cont de ea. Iar pentru un viitor, sper, nu prea îndepărtat, am două texte pe care mi-aș dori să le traduc: Orașele scufundate de
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
poate), este o mai mare varietate în tematica abordată. Publicul francez așteaptă autori care să fie și foartre puternici (stilistic și tematic) și a căror tehnică narativă să fie compactă, legată. Adică exact contrariul, într-un fel, al tipului de narațiune „explodată”, foarte răspândit în universul literar românesc, și care îi deconcertează pe cititorii francezi. Anita Natascia Bernacchia este traucătoare și interpret de conferință, cu un master în traducere audiovizuală (2008); în prezent trăiește și lucrează la Bruxelles. De câțiva ani
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
o tradiție puternic conservativă, inclusiv în privința limbajului. La noi lucrurile acestea au apărut abia după 1989. Lucrarea mea de absolvire a facultății a fost despre postmodernism. Dar fiecare postmodernism e și el unic, dacă vrei. În sensul că fiecare „mare narațiune” diferă de la o țară la alta, pentru că avem de distrus lucruri diferite. Aș vrea să mai discutăm despre o temă despre care am vorbit și cu Jean Mattern, pentru că el vine din Franța, unde acum cîțiva ani s-a încercat
Gheorghi Gospodinov: „Dacă vrei să fii internațional, trebuie de fapt să fii personal, să prezinți lumii povestea ta proprie.“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5046_a_6371]
-
nici băgate în seamă de critică de la sfârșitul anilor 1970 înainte, când apărea cel din urmă dintre ele. Condotierul se tipărește abia acum, cu o prefață foarte savantă, care încearcă să deslușească o intrigă la fel de voit dificilă ca și scriitura. „Narațiunea se învârtește în cerc”, scrie Martin Winckler, un specialist în Perec, care și-a împrumutat numele de scriitor de la personajul Condotierului, citându-l totodată pe prefațator, care compară scriitura cu „un ghem încâlcit”. Nu e deloc sigur că Perec va
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4774_a_6099]
-
în ordine, nașterea poporului român, situația lui cosmică, creația și sexualitatea. Se poate observa că toate patru sunt la origine creații culte, ale lui Asachi, Alecsandri și Heliade Rădulescu. Sensul pe care li-l dă G. Călinescu este acela de narațiuni fondatoare ale spiritului național în latura lui de universalitate. Nu acesta este sensul din cărțile lui Boia și Djuvara. Ei, de altfel, resping miturile ca pe niște contrafaceri de natură ideologică a istoriei, apăsând pe caracterul lor de utopie inversă
Miturile istoriei literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4777_a_6102]
-
microromanul Vremea nebuniei, prin vocea inconfundabilă a adolescentului din primul, care înregistrează răul adus de comunism. Singurul lui refugiu rămân istorisirile bătrânilor, ce par să conțină rețeta supraviețuirii oamenilor atunci când lumea și-a ieșit din țâțâni. „Îmbinând stilul poetic cu narațiunea ingenioasă, Cronică în piatră e un roman elaborat și sofisticat, al cărui impact profund este dat de ancorarea sa într-o civilizație europeană patriarhală” - John Updike. Romanele Cronică în piatră și Vremea nebuniei vor apărea în volum la Editura Humanitas
ISMAIL KADARE - Cronică în piatră Vremea nebuniei by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/4789_a_6114]
-
a intrat în zona largii vizibilități odată cu Povestirile mameibătrâne, excepțională proză realist-magică, de mitteleuropă transilvană rurală. Noul roman, Femeile insomniacului, nu are linii de fugă spre fabulos, însă trama epică realistă reușește să producă uimire, iar, la final, chiar frustrare. Narațiunea urmărește destinul lui Septimius Ilarie, de la naștere și până la staza maturității. Tatăl lui Timi plecase într-o zi să cumpere țigări de foi cubaneze și nu se mai întorsese. Mama Eliza, microbistă și dezlegătoare de rebusuri (pasiuni pe care le
Rafinament fără explozie by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4797_a_6122]
-
Stănescu, de pildă, nu are nimic idolatru, ci este o iubire fraternă, de la cel mai tânăr la cel mai vârstnic, și e elocvent faptul că este împărtășită. Cei familiarizați cu codurile comportamentale ale lui Nichita vor distinge cu ușurință, în narațiunea întâlnirilor cu acesta, dovezile că și „îngerul blond” îl prețuia pe Aurel Dumitrașcu cu dreaptă măsură. Se cuvine să salutăm efortul editorului Adrian Alui Gheorghe de a ne oferi o imagine postumă completă a universului de creație al unuia dintre
Jurnalul risipitorului de iubire (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4804_a_6129]
-
sau Legături periculoase de Laclos (1782) - ar avea, pentru unii, scopul de a conferi mai mult realism povestirii. Indiferent de tehnica aleasă de fiecare autor, ceea ce contează este țesătura narativă și vocea care se face auzită din spatele cuvintelor. În această narațiune care se țese între Lisabona, București, München și Melbourne, personajele își configurează propriul parcurs, prin intermediul scrisorilor, afirmându-și singularitatea, schițându-ș i neliniștile și trăirile. După cum nu arareori se întâmplă cu romanele epistolare, dragostea este o prezență puternică în Lisboa para
Reflecții asupra romanului Lisboa para sempre de Mihai Zamfir by Fernando Couto e Santos () [Corola-journal/Journalistic/4680_a_6005]
-
două planuri năucitor de paralele. Pe de-o parte, o relatare amănunțită a gesturilor domestice ritmate după mișcările limbajului, pe care le însoțesc și le provoacă, exersând scrisul publicabil (alt cuvânt laitmotivic, semn al unei „frământări permanente”): „fără exhibiționism stilistic, narațiunea curge lentă, stârnind interesul prin ineditul experienței [...] lucruri trăite punct cu punct, secundă de secundă”. Aceste emoționante exerciții de normalitate, de integrare sunt subminate de rupturi, frângeri, dezintegrări. Personajele la care lucrează sunt alteri capricioși, demolatori ai abia înălțatelor construcții
Un nume uitat by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4689_a_6014]
-
fi, practic, bănuit de autenticitate sau de originalitate în cartea lui Ciprian Măceșaru. În primul rând, pentru că prozatorul n-are deloc răbdarea construcției. Fiecare pasaj compune câte o schiță aproape independentă de cele anterioare - și fără consecințe în adâncirea unei narațiuni afectate de o dezorientare cronică. Autorul Superhero-ului pare că-și uită de la mână până la gură temele și problematicile, le pierde și le recuperează apoi pe parcurs, făcând noduri vizibile cu ochiul liber. Scene de viață domestică cu Alina și nesuferita
Metaromanul unui eșec by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4710_a_6035]
-
a acestora, Birkegaard își structurează romanul în 43 de capitole scurte ce nu exclud feluritele ambianțe oferind o tramă romanescă exemplar dozată și ritmată, între specia psy, thriller și cea fantastică (agrementată cu scene onirice sau horror), pe fundalul unei narațiuni realiste, cu o amplă panoramă de locații (capitala daneză, Olanda, noua bibliotecă din Alexandria etc.), interioare și exterioare, în care eroii romanului interacționează. Autorul face uz de tehnica suspansului, a diseminării misterului, a loviturilor de teatru, menite majoritar să dezvăluie
O realitate paralelă: lectores și receptori by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4719_a_6044]
-
componentele paranormale (teleportare, avatar, virtuți mediumnice), dispus să accepte și existența unor fenomene ce se abat de la legile cunoscute (până acum) de știință va explora cu o voluptuoasă complicitate căile insolite și neverosimile propuse la limitele sau dincolo de limitele realului. Narațiunea lui Birkegaard, discipol silitor al unor Umberto Eco, Dan Brown sau Asimov, chiar dacă îndeamnă la reflecție, rămâne totuși un roman „de acțiune”, cu clișeele și ingredientele binecunoscute: secte secrete, lupta între cei buni și cei răi și inevitabila poveste de
O realitate paralelă: lectores și receptori by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4719_a_6044]
-
poliță de asigurare științifică demnă de luat în considerare. Să ne amintim că în tradiția românească Sfântul Nicolae este cel care le înzestrează pe miresele sărace și, în general, cel care aduce daruri, ceea ce îl apropie de Moș Crăciun. Prima narațiune din istoria literaturii noastre este despre Sfântul Nicolae și apare în Jitiile, adică, Viețile, așezate de Varlaam la sfârșitul Cazaniei lui de la mijlocul secolului XVII. Sfântul Nicolae este și la mitropolitul român cel care face daruri. Aforismele lui Karl Kraus
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4959_a_6284]
-
În ce ne privește, credem că, în epoca supremației mass-mediei, nevoia de scenarii trebuie legată de însuși tipul de circulație a informației. Nu vedem noi, ore în șir, zi de zi, pe ecranele de televiziune și nu citim în ziare narațiuni, scenarii, în imagini sau în cuvinte, despre evenimente? Numai naivii își închipuie că e vorba despre evenimente ca atare. Nu, e vorba despre ficțiuni. Vedem și ascultăm povești întocmite după toate regulile artei narative sau cinematografice. Aproape că uităm că
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4977_a_6302]