4,790 matches
-
c) cheltuielile și diurnă din momentul în care el sau ea părăsește navă până când ajunge la destinația de repatriere, dacă aceasta s-a prevăzut în legislația națională sau în contractele colective; ... d) transportul a 30 kg de bagaj personal al navigatorului până la destinația de repatriere; ... e) tratamentul medical, daca este necesar, pana cand navigatorul este apt din punct de vedere medical să călătorească spre destinația de repatriere. ... 5. Armatorul nu va cere navigatorului să plătească în avans, la începutul angajării lui
ORDONANTA nr. 16 din 27 ianuarie 2000 privind ratificarea unor convenţii adoptate de Organizaţia Internationala a Muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126754_a_128083]
-
până când ajunge la destinația de repatriere, dacă aceasta s-a prevăzut în legislația națională sau în contractele colective; ... d) transportul a 30 kg de bagaj personal al navigatorului până la destinația de repatriere; ... e) tratamentul medical, daca este necesar, pana cand navigatorul este apt din punct de vedere medical să călătorească spre destinația de repatriere. ... 5. Armatorul nu va cere navigatorului să plătească în avans, la începutul angajării lui sau a ei, costul repatrierii și nici nu va recupera costul repatrierii din
ORDONANTA nr. 16 din 27 ianuarie 2000 privind ratificarea unor convenţii adoptate de Organizaţia Internationala a Muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126754_a_128083]
-
transportul a 30 kg de bagaj personal al navigatorului până la destinația de repatriere; ... e) tratamentul medical, daca este necesar, pana cand navigatorul este apt din punct de vedere medical să călătorească spre destinația de repatriere. ... 5. Armatorul nu va cere navigatorului să plătească în avans, la începutul angajării lui sau a ei, costul repatrierii și nici nu va recupera costul repatrierii din salariile navigatorului sau din alte drepturi, cu excepția celor menționate la paragraful 3. 6. În legislația națională nu se va
ORDONANTA nr. 16 din 27 ianuarie 2000 privind ratificarea unor convenţii adoptate de Organizaţia Internationala a Muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126754_a_128083]
-
apt din punct de vedere medical să călătorească spre destinația de repatriere. ... 5. Armatorul nu va cere navigatorului să plătească în avans, la începutul angajării lui sau a ei, costul repatrierii și nici nu va recupera costul repatrierii din salariile navigatorului sau din alte drepturi, cu excepția celor menționate la paragraful 3. 6. În legislația națională nu se va prejudicia nici un drept al armatorului de a recupera de la angajatorul de personal navigant costul repatrierii navigatorilor care nu sunt angajați de către armator. Articolul
ORDONANTA nr. 16 din 27 ianuarie 2000 privind ratificarea unor convenţii adoptate de Organizaţia Internationala a Muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126754_a_128083]
-
nu va recupera costul repatrierii din salariile navigatorului sau din alte drepturi, cu excepția celor menționate la paragraful 3. 6. În legislația națională nu se va prejudicia nici un drept al armatorului de a recupera de la angajatorul de personal navigant costul repatrierii navigatorilor care nu sunt angajați de către armator. Articolul 5 Dacă un armator nu respectă sau nu reușește să ia măsurile în ceea ce privește costul repatrierii unui navigator care are dreptul să se repatrieze: a) autoritatea competența a membrului în teritoriul căruia navă este
ORDONANTA nr. 16 din 27 ianuarie 2000 privind ratificarea unor convenţii adoptate de Organizaţia Internationala a Muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126754_a_128083]
-
va prejudicia nici un drept al armatorului de a recupera de la angajatorul de personal navigant costul repatrierii navigatorilor care nu sunt angajați de către armator. Articolul 5 Dacă un armator nu respectă sau nu reușește să ia măsurile în ceea ce privește costul repatrierii unui navigator care are dreptul să se repatrieze: a) autoritatea competența a membrului în teritoriul căruia navă este înmatriculata va respecta și va lua măsuri în ceea ce privește costul repatrierii navigatorului respectiv. Dacă aceasta nu reușește să facă acest lucru, statul din care navigatorul
ORDONANTA nr. 16 din 27 ianuarie 2000 privind ratificarea unor convenţii adoptate de Organizaţia Internationala a Muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126754_a_128083]
-
armator nu respectă sau nu reușește să ia măsurile în ceea ce privește costul repatrierii unui navigator care are dreptul să se repatrieze: a) autoritatea competența a membrului în teritoriul căruia navă este înmatriculata va respecta și va lua măsuri în ceea ce privește costul repatrierii navigatorului respectiv. Dacă aceasta nu reușește să facă acest lucru, statul din care navigatorul urmează să fie repatriat sau statul din care el sau ea provine poate lua măsuri pentru repatrierea lui sau a ei și poate recupera costul de la membrul
ORDONANTA nr. 16 din 27 ianuarie 2000 privind ratificarea unor convenţii adoptate de Organizaţia Internationala a Muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126754_a_128083]
-
navigator care are dreptul să se repatrieze: a) autoritatea competența a membrului în teritoriul căruia navă este înmatriculata va respecta și va lua măsuri în ceea ce privește costul repatrierii navigatorului respectiv. Dacă aceasta nu reușește să facă acest lucru, statul din care navigatorul urmează să fie repatriat sau statul din care el sau ea provine poate lua măsuri pentru repatrierea lui sau a ei și poate recupera costul de la membrul în al carui teritoriu este înmatriculata navă; ... b) costurile suportate pentru repatrierea navigatorului
ORDONANTA nr. 16 din 27 ianuarie 2000 privind ratificarea unor convenţii adoptate de Organizaţia Internationala a Muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126754_a_128083]
-
navigatorul urmează să fie repatriat sau statul din care el sau ea provine poate lua măsuri pentru repatrierea lui sau a ei și poate recupera costul de la membrul în al carui teritoriu este înmatriculata navă; ... b) costurile suportate pentru repatrierea navigatorului vor fi recuperate de la armator de către membrul în al carui teritoriu este înmatriculata navă; ... c) cheltuielile de repatriere nu vor fi imputate în nici un caz navigatorului, cu excepția celor prevăzute la paragraful 3 al art. 4. ... Partea a V-a Alte
ORDONANTA nr. 16 din 27 ianuarie 2000 privind ratificarea unor convenţii adoptate de Organizaţia Internationala a Muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126754_a_128083]
-
de la membrul în al carui teritoriu este înmatriculata navă; ... b) costurile suportate pentru repatrierea navigatorului vor fi recuperate de la armator de către membrul în al carui teritoriu este înmatriculata navă; ... c) cheltuielile de repatriere nu vor fi imputate în nici un caz navigatorului, cu excepția celor prevăzute la paragraful 3 al art. 4. ... Partea a V-a Alte dispoziții Articolul 6 Navigatorii care urmează să fie repatriați vor putea obține pașaportul și celelalte documente de identitate în vederea repatrierii. Articolul 7 Timpul petrecut în așteptarea
ORDONANTA nr. 16 din 27 ianuarie 2000 privind ratificarea unor convenţii adoptate de Organizaţia Internationala a Muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126754_a_128083]
-
de la armator de către membrul în al carui teritoriu este înmatriculata navă; ... c) cheltuielile de repatriere nu vor fi imputate în nici un caz navigatorului, cu excepția celor prevăzute la paragraful 3 al art. 4. ... Partea a V-a Alte dispoziții Articolul 6 Navigatorii care urmează să fie repatriați vor putea obține pașaportul și celelalte documente de identitate în vederea repatrierii. Articolul 7 Timpul petrecut în așteptarea repatrierii și durata călătoriei de repatriere nu vor fi scăzute din plata care îi revine navigatorului. Articolul 8
ORDONANTA nr. 16 din 27 ianuarie 2000 privind ratificarea unor convenţii adoptate de Organizaţia Internationala a Muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126754_a_128083]
-
Articolul 6 Navigatorii care urmează să fie repatriați vor putea obține pașaportul și celelalte documente de identitate în vederea repatrierii. Articolul 7 Timpul petrecut în așteptarea repatrierii și durata călătoriei de repatriere nu vor fi scăzute din plata care îi revine navigatorului. Articolul 8 Un navigator va considera că a fost repatriat în timp util, dacă el sau ea a ajuns la destinația prevăzută conform art. 3 sau daca navigatorul nu reclamă dreptul lui sau al ei la repatriere într-o perioadă
ORDONANTA nr. 16 din 27 ianuarie 2000 privind ratificarea unor convenţii adoptate de Organizaţia Internationala a Muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126754_a_128083]
-
urmează să fie repatriați vor putea obține pașaportul și celelalte documente de identitate în vederea repatrierii. Articolul 7 Timpul petrecut în așteptarea repatrierii și durata călătoriei de repatriere nu vor fi scăzute din plata care îi revine navigatorului. Articolul 8 Un navigator va considera că a fost repatriat în timp util, dacă el sau ea a ajuns la destinația prevăzută conform art. 3 sau daca navigatorul nu reclamă dreptul lui sau al ei la repatriere într-o perioadă de timp rezonabilă, care
ORDONANTA nr. 16 din 27 ianuarie 2000 privind ratificarea unor convenţii adoptate de Organizaţia Internationala a Muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126754_a_128083]
-
călătoriei de repatriere nu vor fi scăzute din plata care îi revine navigatorului. Articolul 8 Un navigator va considera că a fost repatriat în timp util, dacă el sau ea a ajuns la destinația prevăzută conform art. 3 sau daca navigatorul nu reclamă dreptul lui sau al ei la repatriere într-o perioadă de timp rezonabilă, care va fi definită în legislația națională sau în contractele colective de muncă. Articolul 9 Prevederile acestei convenții, în măsura în care nu sunt făcute în alt fel
ORDONANTA nr. 16 din 27 ianuarie 2000 privind ratificarea unor convenţii adoptate de Organizaţia Internationala a Muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126754_a_128083]
-
muncă. Articolul 9 Prevederile acestei convenții, în măsura în care nu sunt făcute în alt fel efective prin intermediul contractelor colective de muncă sau în alt mod similar, corespunzător condițiilor naționale, vor avea efect prin legislația națională. Articolul 10 Fiecare membru va facilita repatrierea navigatorilor angajați pe nave care fac escală în porturile sale sau care trec prin teritoriul său ori prin apele sale interne, precum și înlocuirea lor la bord. Articolul 11 Autoritatea competența a fiecărui membru va asigura, prin intermediul unei supravegheri adecvate, respectarea de către
ORDONANTA nr. 16 din 27 ianuarie 2000 privind ratificarea unor convenţii adoptate de Organizaţia Internationala a Muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126754_a_128083]
-
al-III-lea, regiunea Champagne și valea râului Mosel în secolul al IV-lea; apoi, după creștinarea Romei, vița de vie s-a extins până la frontierele septentrionale ale imperiului (prima parte). După descoperirea oficială a Americii pe 12 octombrie 1492 de către celebrul navigator de origine italiană Cristofor Columb, civilizația europeană a vinului a pornit la cucerirea lumii noi. Produse și apreciate în America de Nord și de Sud, vița de vie și vinul câștigă progresiv noi teritorii: Africa de Sud, Australia, Noua-Zeelandă, marginea de nord-vest a Pacificului
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
preocupați mai degrabă de pământurile care înconjurau marea decât de mare în sine, care era văzută doar ca un mijloc de a ajunge la destinația dorită. În Eneida lui Vergilius, marea este un "câmp" (campi aequorei) pe care îl lucrează navigatorul, iar în De natura rerum (Despre natura lucrurilor), poetul latin Lucrețiu evocă frecvent aequora ponti ("câmpia mării"). Sensul termenului mediterraneus avea să se schimbe în contact cu alți termeni care se refereau în mod explicit la spațiul maritim. În cele
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
primii europeni care au descoperit continentul american au fost vikingii. Cinci secole înaintea lui Cristofor Columb, care a ajuns în America în 1492, prin sud, și a lui John Cabot (Giovanni Caboto)117, care a ajuns în 1497, prin nord, navigatorii vikingi au decoperit către anul 1000 ceea ce așa-zisele saga au numit Vinlanda. Plecat din Groenlanda în compania a 35 de oameni, Leif, fiul celebrului Eric cel Roșu, care în 982 a descoperit "Țara Verde", Leif descoperă așadar pe rând
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
în 1968, ministrul american al poștei a emis un timbru comemorativ în cinstea marelui explorator viking. Iar din 1887, la Boston, după modelul portului Reykjavik, o statuie a lui Leif, îndreptată cu fața spre ocean, duce mai departe amintirea vajnicului navigator nordic și reamintește cetățenilor Statelor Unite că genovezul Cristofor Columb a avut niște devansatori iluștri: vikingii. După ce a obținut din partea suveranilor catolici ai Spaniei și ai Portugaliei o flotilă de trei caravele (acestea erau numite Santa Maria, Pinta și Niña), genovezul
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
apoi încă alte trei călătorii (între 1493 și 1504), având ca destinație zona caraibiană a Americii. Într-adevăr, Columb nu numai că nu a fost descoperitorul Americii, dar nici măcar nu a ajuns la data amintită. Întrucât, nouăzeci de ani după ce navigatorul genovez a pus piciorul, și chiar și mâna, pe pământul american, papa Grigorie al XIII-lea (1502-1585) hotăra ca a doua zi de după 4 octombrie 1582 să fie 15 octombrie 1582. Se recupera astfel o întârziere provocată de calendarul iulian
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Martin Waldseemüller, călugăr și cartograf în serviciul ducelui René al II-lea de Lorena (1451-1508). Redactând o lucrare de geografie, acesta propunea denumirea de America pentru noul continent pe care credea că l-a descoperit Amerigo sau Alberico Vespucci (1454-1512), navigator florentin, amic și rival al lui Columb, primul care a vorbit de o mundus novus, într-o scrisoare adresată lui Lorenzo de Medici în 1505 sau 1506. Cartea călugărului de la Saint-Dié, carte pe care a fost însărcinat să o prefațeze
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
călătoriile lui Americus Vespucius și ale altora. Publicată la Strasbourg în 1507, harta lumii cuprinde patru contuinente. Waldseemüller le-a botezat: "Europa", "Asia", "Africa" și "America", întrucât el credea că America a fost descoperită de Amerigo Vespucci. Într-adevăr, machiavelicul navigator florentin și-a atribuit paternitatea descoperirii Lumii Noi antedatând scrisorile și rapoartele călătoriei... . Waldseemüller și-a înțeles eroarea în 1513. Imediat a publicat o carte în care Lumea Nouă era numită de data aceasta Terra Incognita. Dar era prea târziu
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
consum per capita de 8,40 l. Desigur, toate aceste "descoperiri" oceaniene și americane ale europenilor ar trebui relativizate. În domeniul de față, mereu ești Lumea Nouă a cuiva. Din acest punct de vedere, Europa a fost Lumea Nouă a navigatorilor și cartografilor chinezi care, îndeosebi la începutul secolului al XV-lea, brăzdau mările lumii 134. Din păcate, confruntarea dintre autohtoni și europeni (spanioli, francezi, englezi, portughezi, olandezi), s-a tradus mai ales prin masacre, ba chiar și prin genocide 135
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
chinezii și malaezii au venit pe aici și au plecat ca și portughezii și olandezii. Joncile chinezești au ajuns Înaintea europenilor (secolele XIII-XIV) În arhipelagul indonezian, navigând până pe coasta Africii de Est, În căutare de lemn de santal și mirodenii. Navigatorii arabi ajunseseră În Indonezia Înainte de secolul al XIII-lea, propovăduind islamul În Noua Guinee 94, urmați de portughezi la Începutul secolului al XVI-lea. Portughezul Jorge Menezes și spaniolul Inigo Ortis Retes menționau În jurnalele lor de bord Încă de la
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
că olandezii au trasat aproape două treimi din continent, perimetrele sud, vest și nord, fără să Înțeleagă că este vorba de continentul sudic. Timp de câteva decenii Întreaga Australie se va numi „Landt van der Eendracht” adică „Țara Eendracht”98. Navigatorii olandezi Jan Carstenz și V.van Golster explorează țărmul sudic al Noii Guinee (1623)99. Abel Tasman, trimis de Compania Olandeză a Indiilor de Est (1642) să descopere noul continent, a staționat În insula Tasmania, pe care a numit-o
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]