3,927 matches
-
prima categorie putem aminti Întârzierea adoptării documentelor programatice, a legislației și a cadrului de aplicare, În cea de-a doua putem enumera: capacitatea instituțională scăzută (numărul mic de evaluatori la nivelul autorităților), lipsa de experiență În Managementul de Proiect, birocrația, neîncrederea În procesul de selecție a proiectelor, documentația vastă etc. Ținând cont că, În parcursul lor până la aprobare, mai mult de jumătate din proiecte nu depășesc faza de evaluare administrativă și de eligibilitate, iar calitatea proiectelor evaluate În faza tehnico-economică este
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
putem constata că procentajul de absorbție este mai mult decât dezamăgitor. Printre principalele cauze ale acestei rămâneri În urmă putem enumera: Întârzierea aprobării documentelor programatice, slaba capacitate administrativă, lipsa de informare, neștiința scrierii proiectelor, neînȚelegerea avantajelor oferite de finanțările nerambursabile, neîncrederea În obiectivitatea acordării fondurilor, birocrația excesivă, iar lista poate continua. La prima vedere, toate aceste motive pot fi considerate bariere de netrecut pentru potențialii beneficiari de fonduri europene, dar, la o privire mai În detaliu, constatăm că fie multe dintre
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
nu spusese el cu această ocazie că „prin fuga sa voia să-i ferească pe atenieni să mai păcătuiască o dată împotriva filozofiei, așa cum o făcuseră cu Socrate”? Dar, cum spuneam, lucrul poate cel mai serios - care putea genera nu doar neîncredere, dar și o mare ostilitate față de proiectul politic platonician era felul în care Platon se gândea că el ar trebui să fie pus în aplicare: nu era vorba despre persuasiune, nici despre vreo formă oarecare de revoluție „de catifea”, realizată
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cu greutățile, de a se impune, în sensul bun al cuvântului, în societate; ele încurajează formarea la membrii mai tineri ai familiei a dinamismului, a încrederii în sine, a motivației muncii. Familiile pasive, indiferente, indolente, generează sentimentul de eșec, de neîncredere în viață, de descurajare în lupta cu obstacolele întâlnite în activitate. Părinții formează, se știe, miezul grupului familial. Absența temporară a unuia dintre părinți, situația de deces a unuia sau a ambilor părinți etc. reprezintă tot atâtea condiții cu răsunet
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de către profesor, elevul în cauză va deveni tot mai pasiv și indiferent în timpul orelor, trecând treptat în rândul elevilor rămași în urmă la învățătură. De asemenea, dacă, nemulțumit de răspunsurile unui elev, profesorul își va exprima în mai multe rânduri neîncrederea în capacitățile acestuia de a se îndrepta în viitor, elevul respectiv va începe să se convingă tot mai mult de „adevărul” celor spuse de profesor, dând răspunsuri din ce în ce mai nesigure și obținând rezultate tot mai slabe; „incapacitatea” acestui elev se înscrie
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cetățenii să se poarte și să gândească, în mod obișnuit, la fel ca ei. Cei cu idei sau comportări neobișnuite sunt priviți cu suspiciune și chiar cu dezaprobare, ceea ce constituie o descurajare pentru asemenea persoane. Apoi, există în general o neîncredere în fantezie și o prețuire exagerată a rațiunii logice, a judecății critice. Dar, după cum vom vedea atunci când vom studia gândirea, deducțiile riguroase nu permit un progres real decât dacă fundamentează rezultatele unor construcții sau ale unor operații imaginate. Nici matematica
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
teoremă matematică, spre exemplu Ă în funcție de conduita parași nonverbală a profesorului, poate fi percepută de clase paralele, sau de aceeași clasă în momente diferite, destul de divers: • ca o provocare adresată imaginației și puterilor lor euristice; • ca o expresie clară a neîncrederii profesorului în puterile clasei; • ca o chestiune de rutină; • ca o propunere de tip concurențial, „care pe care”; • ca o pedeapsă administrativă etc; b. Comunicarea parași nonverbală pregătesc terenul pentru mesajul verbal. Înainte de a „traduce” și accepta rațional importanța unei
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
numeroase situații de false eșecuri școlare sau încercări de exagerare ori diminuare de către unii elevi a nereușitelor lor de moment. Aceste situații evidențiază faptul că insuccesul școlar reprezintă, în mare măsură, o noțiune subiectivă, deoarece autoaprecierea negativă cu privire la sine și neîncrederea manifestată în propriile capacități pot influența formarea rapidă a impresiei de incompetență personală sau de nereușită în raport cu sarcina propusă. Astfel, timizii autentici, indecișii, resemnații, apreciază, de obicei, în mod exagerat dificultatea sarcinilor școlare de moment, considerându-le chiar de netrecut
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în schimb reacții afective mai puternice decât pretind circumstanțele obiective. Excitabilitatea emoțională crescută îi face pe elevii în cauză să fie irascibili, să acorde situațiilor și evenimentelor școlare curente valențe afective exagerate, punându-se astfel frecvent în situații de suspiciune (neîncredere) sau de conflict deschis cu profesorii și colegii. c. În ceea ce privește rolul unor factori psihologici individuali de origine exogenă, în determinarea eșecului școlar, trebuie să arătăm că elevul este, din păcate, adeseori expus realizării unor stări depresive sau de șoc, care
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
îndeplinirea statutului de model, partener, sfătuitor. Ea se îndeplinește prin crearea unei atmosfere generale de securitate și încredere în clasă, prin încurajarea succeselor fiecărui elev, prin crearea unui flux de simpatie între profesor și elevi. Dimpotrivă, provocarea unei atmosfere de neîncredere și suspiciune are ca efect retragerea și resemnarea elevilor, apariția marginalilor, agresivitatea umană. Indiferent de specialitatea sa, un profesor care utilizează etichetarea și ironizarea elevilor ca metode didactice nu poate obține decât antipatie și refuzul participării la efortul comun. A
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Ca atare, membrii Partidului Național Român ajunseseră la concluzia că atât sistemul politic parlamentar, cât și grupările politice dominante din cadrul acestuia - În mod special liberalii maghiari - nu erau decât instrumente de realizare a unor interese personale. În timp, a crescut neîncrederea lor În presupusa capacitate a noului sistem politic de a servi binele comun, al tuturor cetățenilor. Experiența coexistenței dintre familiaritatea crescândă cu sistemul politic parlamentar și frustrarea pe care o resimțeau În raport cu instituțiile guvernamentale a determinat În mod esențial atitudinea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
perioadă În care s-a aflat la conducerea țării, guvernul țărănist s-a dovedit la fel de ineficient În administrarea puterii ca și regimul liberal care Îl precedase. Performanța inadecvată a partidului pe care Îl susținuse nu a făcut decât să Întărească neîncrederea lui Moldovan În regimurile parlamentare. În același timp, propriile sale idei corporatiste se potriveau mai bine cu retorica dictaturii lui Carol al II-lea. Acceptarea de către Moldovan a poziției În Consiliul Superior era, de asemenea, puternic motivată de Încrederea sa
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
antiliberale, paseiste sau care Încercau să creeze un viitor nedemocratic reprezentau provocări „exterioare” sau marginale 10. Acceptarea demersului critic realizat de Moldovan În raport cu situația societății căreia Îi era contemporan, precum și a soluțiilor propuse arată că numeroși intelectuali români Împărtășeau o neîncredere fundamentală În instituțiile politice liberale Înființate de Constituția României din 1866 și reafirmate În 1923. Chiar dacă nu sprijineau mișcările de extremă dreapta precum Liga Apărării Național-Creștine (LANC) a lui A.C. Cuza, acești critici au avut un rol important În diminuarea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
un rol ce le-ar fi oferit femeilor o serie de opțiuni de acces la programele de asistență socială, Între care ar fi putut să aleagă În mod liber. O astfel de atitudine trăda, de fapt, un sentiment profund de neîncredere În „al doilea sex”. Un element distinctiv al abordării eugeniste a problemei prostituției era, pe lângă perspectiva biologic-ereditară, propunerea ca personalul medical, și nu poliția să aibă autoritatea ultimă În reglementarea prostituției. În opinia eugeniștilor, poliția aplica un tratament prea dur
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
că, dacă prostituatele ar fi fost corect informate despre pericolele la adresa sănătății și riscurile eugenice implicate, ele ar fi devenit parteneri cooperanți În programele de reglementare a prostituției și reintegrare a prostituatelor. Abordarea eugenistă a problemei delincvenței juvenile relevă aceeași neîncredere În sistemul penal. Eugeniștii Încercau să mențină un echilibru Între identificarea naturii ereditare a infracțiunilor comise de tineri și dorința de a recupera acești indivizi, Înainte de a deveni excluși permanenți 75. Într-un anumit sens, eugeniștii considerau că reabilitarea este
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Totuși, remarcăm că această interpretare se poate combina foarte bine cu teza conivenței bazate pe omogenitatea psihosocială. Elitele și democrația Pentru numeroși contemporani, însăși noțiunea de elită pare să se opună ideii de democrație, iar acest fapt contribuie la apariția neîncrederii față de orice teorie a elitelor. Este adevărat că democrația definită ca „guvernare a poporului, pentru popor și prin popor”, după formula președintelui Lincoln în Declarația de la Gettysburg, lasă puțin loc unei eventuale elite. Dar mai mulți autori - mai ales Joseph
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
au împiedicat crearea unei elite politice stabile și larg recunoscute. Într-un fel mai general, persoanele situate în vârful diverselor ierarhii nu sunt unanim recunoscute ca membri ai unei elite. Clasa politică n-a încetat niciodată să facă obiectul unei neîncrederi destul de larg răspândite. Ierarhia militară și cea ecleziastică au fost privite de multă vreme cu suspiciunea pe care o antrenează ideologia republicană. Elita afacerilor e considerată că se dedă unor activități productive, dar puțin respectabile. Nici o valoare nu este universal
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ușoară”. „Judecata oamenilor este o părticică din soarta lor.” (W. Shakespeare) Nu e de mirare acest fapt cînd „judecata” unor oameni este, de exemplu, excesiv de orgolioasă (de subiectivă În raport cu sine), a altora, dominată de Închipuiri/fantasme, de anxietăți și de neîncredere În sine, iar a altora, dimpotrivă, este impregnată de bun-simț, de realism, de vitalitate și optimism. Există cîteva proverbe care sintetizează, În mod expresiv, sensul adînc al reflecțiunii lui Shakespeare: „Cum Îți așterni, așa vei dormi”; „Rău de vei semăna
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
să-l liniștești, cum să te apropii de el. Este atît de tainic tărîmul lacrimilor” (Antoine de Saint - Exupéry). * „CÎnd un filosof Îți răspunde, nu mai Înțelegi ce l-ai Întrebat.” (André Gide) Pentru că a reușit să-ți transmită ezitările, neîncrederile lui, adică vestita „Îndoială filosofică”. * Dimensiunea imaginativă și creativă a psihicului - rigiditatea, rutina, stereotipul Adevărul este că „actul de creație” nu se Învață: el Își are timpul său, cînd un anumit gen de energie sufletească, de trăire interioară, simte nevoia
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mulți: „Dorința de plăcere nu Încetează cîtuși de puțin prin satisfacerea ei. Setea se naște tocmai cînd bei o băutură sărată” (Kusumadeva). * „Orice adevăr Începe prin a fi eretic.” (Th. Huxley) De fapt, tot ceea ce este nou creează la Început neîncredere - probabil pentru faptul că ne este greu să renunțăm la convingerile deja formate. * „Ce tîrziu ne dăm seama că, În timp ce ne desăvîrșim calitățile, ne cultivăm totodată și defectele.” (Teognis) Pentru că „desăvîrșirea” Începe, Întotdeauna, ca o simplă dorință și sfîrșește ca
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ne place să privim un defect al nostru drept o calitate (cîți dintre noi nu manifestăm, de exemplu, tendința de a considera prudență firească față de intențiile socotite ascunse ale celor din jur, ceea ce, de fapt, nu este decît suspiciunea sau neîncrederea noastră exagerată În semeni?!...). * SÎnt numeroase moduri de compromitere a „virtuții”. Tudor Vianu ne prezintă cîteva, dintre cele mai frecvente: „Poți adopta atitudinile virtuții și pentru motive inferioare, de pildă cumpătarea din avariție, discreția din lipsă de curiozitate, castitatea din
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
dintre noi ne plac autoiluzionările cu privire la sine. * „Bolile morale au un avantaj imens față de bolile fizice; ele dispar Într-o clipită prin Îndeplinirea dorinței care le pricinuiește așa după cum se nasc din lipsa unui anumit lucru.” (H. de Balzac) Totuși, neîncrederea pe care, de exemplu, cineva o extinde asupra tuturor În urma nerecunoașterii unora dintre meritele sale reale, sau ca urmare a deposedării sale abuzive de unele bunuri - poate să se păstreze pentru mult timp În sufletul acelei persoane, sub forma unui
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
pe Lais, dar că nu e posedat de ea; în sfârșit, el aduce într-o zi trei prostituate până în pragul casei, dar le lasă la poartă, considerând renunțarea la fel de semnificativă ca și trecerea la fapte. în toate cazurile, Aristip recomandă neîncrederea în cele trupești, nu ca fapt în sine, ci pentru că îți pierzi libertatea cu aceste povești carnale. Măsura, o dată în plus... Față de bani, femei, dar și putere, Aristip vrea să găsească distanța potrivită. Lui Socrate care, dacă e să-l
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
două procese ce se contopesc în unul singur, care dă esența mercantilismului românesc. Cea de-a doua fază, liberalismul, urmează mercantilismului, fiind la antipodul acestuia. Doctrină a libertății totale, a inițiativei, proprietății private și a democrației moderne, cu conotații de neîncredere în puterea centrală și „anarhism de stat”, liberalismul, consideră Zeletin, are în secolul XX doar o semnificație istorică, întrucât țările avansate l-au depășit, iar cele întârziate sar peste el, trecând la cea de-a treia fază. Societatea românească și-
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
din vechile planuri - își încheie existența imediat ce este trimis nivelelor ierarhice superioare și, eventual, după ce este prezentat mass-mediei. Instituția revine la rutina activității zilnice, tulburată doar de situații „neprevăzute” cum este cea cu care s-a confruntat MEC. Eșecul sau neîncrederea în utilizarea (p.s.) nu este un fenomen nou, fiind deja experimentat în domeniul managementului afacerilor, la sfârșitul anilor ’80, după o perioadă de 20 de ani de succes. Ian Wilson (2003) explică eșecul prin cele șapte „păcate” capitale ale p.s.
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]