1,869 matches
-
De asemenea: Deoarece este posibil a afirma despre ceea ce există că nu există și despre ceea ce nu există că există, tot așa despre ceea ce există că există și despre ceea ce nu există că nu există, și deoarece aceste afirmații și negații sunt posibile și pentru acele timpuri care stau dincolo de prezent, este posibil să negăm ceea ce s-a afirmat și să afirmăm ceea ce s-a negat." Idem, Despre interpretare, 6, 17 a; p. 215-216. 65 A se vedea Pierre Aubenque, Le
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
-ne ce știi. Încerc să-l ajut: Steaua sus răsare... Nu asta. Scociorăsc în memorie altă colindă, dar omulețul face semn cu căpușorul că n-am nimerit-o. Iau la rînd toate colindele pe care le știu, dar primesc imediat negația. Puțin obosit, mă stropșesc ponderat: Dar care, bre? Am plecat la colindat... Da? Da. Atunci să-i dăm drumul. Micul omuleț colindă și, culmea, nu se împotmolește deloc. Dacă el m-a fiert cu atîtea încercări de colinde, în fond
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ei benefic e la mintea cocoșului? Poate construi oricine o piramidă? Nicidecum. Cu cât un lucru e mai simplu, cu atâta e mai greu de exprimat, de Încadrat În limitele minutelor, nu orelor. Și, vine de la sine, recomandarea; printr’o negație: nu recomand construirea ei de către amatori, pentru că piramida cere o strictă respectare a unor reguli, cum ar fi raportul dintre Înălțime și latura bazei, dacă este mai Îndesată ori mai zveltă, planeitatea suprafețelor ce-o constituie, orientarea față de punctele cardinale
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de banalitatea totală care Înseamnă moartea. Viitorului meu colocatar - el În smoală, eu ațâțând focul - Îi e dragă o noțiune. Și acum ar băga În ea și spusele mele zicând că banalitate Înseamnă astfel entropie, iar curiozitatea un fel de negație a ei, negentropie. Am să-l conving - Îi scad un an din infinitul de stat În smoală - să detalieze. Dar acum vă ispitesc: Vă dați seama ce viață banală duce „ăla“, căci le știe pe toate? Dacă o duce, știind
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
tot ce e „rău“. Rău, În sensul nostru relativ, ca educați prin basme, unde ubicuitară e lupta binelui cu răul, câștigată desigur de bine. Bine? Adică progres, ordine, diversitate, viață... care se cheamă, cum altfel decât cu semnul opus, a negație, adică negentropie... Lumea toată, sub toate (aproape) fațetele ei, merge Însă contrar basmului, spre degradare. Desigur, acesta e sensul spontan. Că cineva Îi poate opune rezistență, e altă poveste, dar asta Înseamnă a găsi undeva și energie... precum Făt-Frumos un
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
înțeleagă care-i prețul ce-a trebuit să-l plătească pentru înstrăinarea de tradiții și de toate legăturile de sânge de care altădată era strâns legată. În ceea ce privește motivele care o țintuiau în trecut, Medeea se așează într-o condiție de negație absolută; ea trece peste orice legătură, peste orice limită, pentru a fi cu adevărat liberă ca să poată să dispună de sine. În eforturile făcute ca să-și păstreze autonomia erotică, se simte un tragism profund, drama inepuizabilă a unei ființe sfâșiate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
sunt ușoare invective la adresa realităților satului. Imaginea lumii rezultată de acolo indică o viziune răsturnată: o lume pe dos. Mesajul e lipsit de echivoc: se poate recurge la două viziuni diferite pentru a reprezenta lumea: una solemnă și una comică. Negația, eterna opunere a contrariilor, constituie motorul însuși al existenței. Herodot Ocultația și epifania lui Zalmoxis demonstrează că nu există nici o deosebire între lumea viilor și cea a morților. Individul călătorește în lumea cealaltă și, după o perioadă de timp bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
intrării în vigoare a hotărârii Guvernului de închidere definitivă a minelor până la finalizarea procedurilor de valorificare sau până la începerea lucrărilor de închidere și reconstrucție ecologică; ... e) adoptarea deciziilor de dezafectare a bunurilor ce nu au putut fi înstrăinate după obținerea negației de folosință din partea consiliilor locale, în care scop încheie contracte cu executanții selectați conform legii; ... f) încasarea, în numele Ministerului Industriei și Comerțului, a sumelor obținute din valorificarea bunurilor prin concesiune, închiriere, vânzare, locație de gestiune sau alte acțiuni, deducerea valorii
ORDIN nr. 234 din 8 septembrie 1999 pentru aprobarea Instrucţiunilor de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 632/1999 privind unele măsuri pentru folosirea şi valorificarea bunurilor reprezentând dependinţe şi anexe tehnologice de la minele la care închiderea definitivă a fost aprobată prin hotărâri ale Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125297_a_126626]
-
de clar cu putință, lipsit de ambiguități. Greșeli ce trebuie evitate: introducerea mai multor idei într-un singur enunț (excepție fac itemii cauzăefect); furnizare de indicii care să favorizeze ghicirea răspunsului; utilizarea enunțurilor negative și în special fo losirea dublei negații ce introduce un grad de ambiguitate, împied icând înțelegerea itemulu i de către elev; enunțuri cu structuri ambigue, dificil de înțeles; generalizarea excesivă, nejustificată. 3.3.1.2. Itemi cu alegere multiplă Itemul cu alegere multiplă este constituit din acea sarcină
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
gimnazial), Cluj-Napoca, 1978, p. 224-241. [87] PÂSLARU, ELENA, Implicațiile paronimiei în predarea limbii române ca limbă străină CRIP, 97-98. [88] PÂSLARU, ELENA, Probleme de fonetică a limbii române ca limbă străină, CRIP, 101-103. [89] PÂSLARU, ELENA, Unele probleme ale exprimării negației, CRIP, 99-100. [90] PETEAN IOAN, Modalități de investigare a textului literar în gimnaziu (Aplicații practice), în Caiet de informare metodică pentru limba română (ciclul primar și gimnazial), Cluj Napoca, 1978, p. 199-211. [91] PETROMAN, PAVEL, întărirea caracterului aplicativ al predării-învățării limbii
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
170] SIMA, VICTORIA, Preocupări metodico-didactice, Slobozia, 1980, ȘM, 8-9, 168-169. [171] SORESCU, SOFIA, MARINESCU, ELENA, Educarea și stimularea gândirii creatoare a elevilor din clasele I-IV [English abstract], Bulșt Pitești, 1980, 97-101. [172] STANCIU, ALINA, Câteva aspecte metodice ale predării negației la studenții străini [English abstract], StUBB,25, nr. 1, 1980, 60-66. [173] STĂNICĂ, ILIE, Elemente ale metodicii predării citit-scrisului la surdo-muți, PedSpec, 13, nr. 4, 1971, 36-61. [174] SZAPPONYOS ELENA, Activitatea independentă a elevului în cadrul lecțiilor de literatură în liceu
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
București - Paris, 1981], Forum, 24, nr. 9, 1982, 92-94. [115] FLOREA, MELANIA; STOEAN, CARMEN, Lecții de conversație. Teorie și practică, București, [TUB], 1982, 184 p. multigr. (UB. FLLR. IL). [116] FRANK, RODICA, IERCAN, ION, NICOARĂ, MONICA, VLAD, FELICIA, STOICHESCU, ȘTEFANIA, Negația - aspecte ale predării, LMV, 1982, 219-225. [117] GALAN, TATIANA, Organizarea și funcționalitatea cabinetului de limba și literatura română în învățământul gimnazial, PLLR, 1982, 151 -158. [118] GERDANOVITS, ANA; POPOVICI, DIANA; SERENCIUC, CORINA, O particularitate a argumentării în discursul tehnico-științific: pronumele
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de introducere a unei distincții între două sinonime, care prin aceasta nu au încetat a avea o dimensiune de echivalență deși au descris aspecte diferite: ouoia și unooxaoiq. Ipostasul este tot ceea ce este ouoia, el primește toate atributele, sau toate negațiile, care pot fi afirmate în privința „supraesenței”, dar rămâne ireductibil față de ouoia. Această ireductibilitate nu poate să fie exprimată sau înțeleasă decât din perspectiva relației celor Trei Ipostase, care mai corect este să fie numite nu Trei, ci Triunitate. Așa cum precizează
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
formulare a acestei viziuni aparține lui Plotin, care de altfel și pune bazele a ceea ce numim cunoaștere mistică, căci afirmă ca adevărată cunoaștere doar starea de extasis. Neoplatonismul este cel care a creat în spațiul cultural elenist un limbaj al negației în cunoaștere. Nevoia detașării de cele ale lumii sensibile în dorința atingerii purității contemplației intelectuale a Unului a privilegiat rolul negației în dezbrăcarea progresivă a minții de categoriile existenței. Pentru neoplatonici, obținerea contemplației ține de urmarea a trei etape, plecând
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
adevărată cunoaștere doar starea de extasis. Neoplatonismul este cel care a creat în spațiul cultural elenist un limbaj al negației în cunoaștere. Nevoia detașării de cele ale lumii sensibile în dorința atingerii purității contemplației intelectuale a Unului a privilegiat rolul negației în dezbrăcarea progresivă a minții de categoriile existenței. Pentru neoplatonici, obținerea contemplației ține de urmarea a trei etape, plecând de la „analiză” (ce reprezintă calea negativă propriu-zisă ce însemna exercițiul suprimării prin abstracție a tuturor aspectelor prin care s-ar putea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Să nu uităm însă că, la fel de mult, Dionisie joacă un rol major în tradițiile spirituale occidentale, mai ales în mistică, dar și în discursul scolasticii. Însă în Apus, apofatismul a fost principial identificat cu calea negativă în gândire, cu logica negațiilor dincolo de logica afirmațiilor a teologiei naturale, în timp ce cealaltă tradiție spirituală europeană va rezerva un rol mai complex și mai vast căii apofatice. Dar iată ce afirmă Dionisie: „Dar, dacă ceea ce e mai presus de orice cuvânt și de orice cunoștință
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
asemănătoare. Iar acum urcând, pe măsura urcușului se scurtează și după tot urcușul se va face întreg fără grai și se va uni întreg cu cel inexprimabil. Dar pentru ce spun în general că, pornind de la afirmațiile dumnezeiești, ajungem la negația dumne¬zeiască a celor din urmă? Fiindcă vrem să vedem pe Cel mai presus de orice afirmație din ceea ce îi este mai înrudit, trebuie să pornim de la cele dintâi afirmații de bază. Dar pornind de la ceea ce este mai presus de
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
zeiască a celor din urmă? Fiindcă vrem să vedem pe Cel mai presus de orice afirmație din ceea ce îi este mai înrudit, trebuie să pornim de la cele dintâi afirmații de bază. Dar pornind de la ceea ce este mai presus de toată negația, adică de la afirmația de bază, trebuie să negăm cele care sunt mai străine de El”. Găsim aici elementele care vor marca accepțiunile pe care autorii bizantini le vor da mai târziu atitudinii apofatice în gândire, nota distinctivă ce va marca
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
și un apofatism care nici măcar nu se poate înregistra ca experiență. Pe de o parte este deci o negare a experienței, însă în al doilea rând este și o negare a criticii acelei experiențe. Primul nivel este acela în care negația funcționează ca opusul afirmației. Este un nivel al experienței care are un caracter inteligibil, dar care duce către conștiința inadecvării acestei cunoașteri. Este aici o reluată ierarhie a negației reînnoită de o afirmație la rândul ei negată. Așa cum afirmă Dionisie
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
negare a criticii acelei experiențe. Primul nivel este acela în care negația funcționează ca opusul afirmației. Este un nivel al experienței care are un caracter inteligibil, dar care duce către conștiința inadecvării acestei cunoașteri. Este aici o reluată ierarhie a negației reînnoită de o afirmație la rândul ei negată. Așa cum afirmă Dionisie, această cale duce de la bogăția limbajului, printr-o treptată și continuă suprimare a cuvintelor la tăcere. Se ajunge în cele din urmă la o situație dincolo de modalitatea de înaintare
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
duce de la bogăția limbajului, printr-o treptată și continuă suprimare a cuvintelor la tăcere. Se ajunge în cele din urmă la o situație dincolo de modalitatea de înaintare prin simplificare proprie acestui nivel, către situația în care se transcede opoziția între negație și afirmație, către ceea ce poate fi numit „negare a negației”, negăm dar nu mai știm care este efectul negației noastre. Stăniloae numește această stare ca „apofatismul a ceea ce nu se poate nici măcar experia”. Acest nivel de apofatism este cel care
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
a cuvintelor la tăcere. Se ajunge în cele din urmă la o situație dincolo de modalitatea de înaintare prin simplificare proprie acestui nivel, către situația în care se transcede opoziția între negație și afirmație, către ceea ce poate fi numit „negare a negației”, negăm dar nu mai știm care este efectul negației noastre. Stăniloae numește această stare ca „apofatismul a ceea ce nu se poate nici măcar experia”. Acest nivel de apofatism este cel care păstrează transcendența totală a divinului. Trebuie însă precizat că deosebirea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
urmă la o situație dincolo de modalitatea de înaintare prin simplificare proprie acestui nivel, către situația în care se transcede opoziția între negație și afirmație, către ceea ce poate fi numit „negare a negației”, negăm dar nu mai știm care este efectul negației noastre. Stăniloae numește această stare ca „apofatismul a ceea ce nu se poate nici măcar experia”. Acest nivel de apofatism este cel care păstrează transcendența totală a divinului. Trebuie însă precizat că deosebirea între cele două apofatisme are mai ales un caracter
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
de a indica fără a descrie, sau mai bine spus, a indica ceea ce nu se poate descrie. Așa cum scrie Yannaras, apofatismul ca iconism analogic constituie o transcendere a metodologiei cunoașterii speculative, atât a demersului analogic de cunoaștere prin afirmații și negații, cât și a demersului inductiv al cauzalității. Teoria cunoașterii, așa cum s-a conturat în scrierile autorilor bizantini, este foarte greu să fie pusă în cadre teoretice, pentru a îndeplini cerințele discursului filosofic modern, în special cele legate de generalitate și
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
putere de a susține ceva: Dionisie Areopagitul folosește termenul dându-i înțelesul de „ieșiri”, de „purcederi”, exprimând viziunea conform căreia, dumnezeirea în transcendența luminii celei neapropiate, învăluit în întu¬nericul cel supraluminos, dincolo de toate prin hyper-esența sa, dincolo de afirmație și negație, iese din sine, iese necon¬tenit din sine, din retragerea sa, prin raze supraluminoase, înțelese ca lucrări sau energii. Lucrare, în acest context are un multiplu înțeles, ce pleacă de la actul de creație, la actul de neîncetată întreținere a ființei
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]