6,174 matches
-
Alexe CAP.1’Pacientă, mister, brioșe’ Zi de octombrie...O adiere de vânt a pătruns în sala de așteptare, răscolind mirosul puternic de fum de țigară ieftină, un fum emanat de asistentele mai bătrâne, fumătoare înrăite, dar care totuși nu neglijau banii doar pentru un pachet de țigări... Un fum care bruia acel aer încărcat cu miros de medicamente, un intrus care înghițea atmosfera spitalului, dar cu care te obișnuiai. Revenind la adierea de vânt, la geamul deschis care permitea fumului
UN BĂRBAT DISCRET (ROMAN) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352712_a_354041]
-
societății ce are mai bun, după ce-și face datoria și aportul la refacerea populației. Dar cine studiază spre a concura cu majoritatea masculină a profesioniștilor? Probabil orășencele care nu mai fac gospodărie, uită de propriile progenituri pe care le neglijează oferindu-le luna de pe cer „ ca să trăiască mai bine decât le-a fost lor în viață”. Copilul n-are nevoie de „bani” ci de dragoste maternă, de laptele sânului, de povestea adormitoare, de îngerul păzitor sugerat de activitate mamei. Practic
NAŞTEREA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354155_a_355484]
-
povestesc despre noul meu look. - Bănuiesc că treaba asta nu-ți afectează scrisul? - Nu, nici într-un sens, nici în altul. - Luna cealaltă trebuie să predai cartea! - Știu. N-am scris niciun rând. - Și? - Drept să-ți spun, am cam neglijat. Adevărul e că am avut și multe necazuri! - Știu eu care sunt necazurile tale! - De data aceasta, nu știi! Ai auzit de Adélaïde de Orléans ? - Vreo curtezană bătrână ? - Nu-i bătrână deloc. - Cu „ croazierele” ce faci ? - Cred că am să
DRUMUL APELOR, 47 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354232_a_355561]
-
informațiilor de care au nevoie elevii. E dator însă să le deschidă drumuri, care îi vor conduce la izvoarele credinței și ale vieții creștine. Din predarea dogmaticii în Gimnaziu și în Liceu nu numai că pot, dar și trebuie să neglijeze acele formulări dogmatice scolastice, în parte părerile unor scriitori bisericești, ce-i obosesc inutil pe elevi sau le și încearcă credința. Conținutul lecției dogmatice este recapitulat esențial în simbolul de credință. Cu excepția acestuia însă au nevoie și de alte elemente
DESPRE PREDAREA RELIGIEI CRESTINE IN SCOALA, P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354189_a_355518]
-
ajunarea se referă tot la adulți, fără a avea formulate careva excepții pentru copii sau prunci. 3. Condiția participării la toată Liturghia este sugerată de Canonul 2 Antiohia (sec. IV), de unde înțelegem că oamenii obișnuiau să participe la întreaga slujbă, neglijând anume elementul împărtășirii. Însă întrebarea adresată se referă la o situație contrară, când oamenii neglijează Liturghia și vor doar împărtășirea. Ca și în problema ajunării, toate mărturiile istorice directe și ocazionale vorbesc doar despre adulți, fără nici o referire la copii
DIALOG DUHOVNICESC FOARTE ZIDITOR, DESPRE POSTUL ORTODOX ŞI ÎMPĂRTĂŞIREA COPIILOR, CU PĂRINTELE IEROMONAH DR. PETRU PRUTEANU… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354518_a_355847]
-
prunci. 3. Condiția participării la toată Liturghia este sugerată de Canonul 2 Antiohia (sec. IV), de unde înțelegem că oamenii obișnuiau să participe la întreaga slujbă, neglijând anume elementul împărtășirii. Însă întrebarea adresată se referă la o situație contrară, când oamenii neglijează Liturghia și vor doar împărtășirea. Ca și în problema ajunării, toate mărturiile istorice directe și ocazionale vorbesc doar despre adulți, fără nici o referire la copii. 4. Practica liturgică și pastorală ne vorbește foarte clar despre o percepție magică a împărtășirii
DIALOG DUHOVNICESC FOARTE ZIDITOR, DESPRE POSTUL ORTODOX ŞI ÎMPĂRTĂŞIREA COPIILOR, CU PĂRINTELE IEROMONAH DR. PETRU PRUTEANU… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354518_a_355847]
-
pustiirea, extinderea deșertului pe Planeta albastră, în ce măsură este amenințată România de coșmarul infectării mediului, al diminuării resurselor de apă, energie și hrană? România nu este în situația regiunilor cu deșert, dar este conștientă că prin activități iraționale în care se neglijează resursa de apă, pot apărea și pe teritoriul ei zone cu deficit de apă și cu tendințe de deșertificare. În sensul evitării unor astfel de situații, la nivelul țării noastre s-au realizat proiecte de refacere ecologică a zonelor poluate
EMIL VAMANU. VIAŢĂ, ADAPTABILITATE, SUPRAVIEŢUIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/347105_a_348434]
-
Ce păcat că tinerii de astăzi nu mai știu să se oprească într-o pădure, să admire, să respire și să se hrănească energetic și afectiv, fără niciun fel de cheltuială! Natura este un bun la îndemâna tuturor, pe care îl neglijăm în schimbul orelor petrecute la volanul unei mașini, în fața Internetului, vorbind la telefonul mobil, dansând în ritmul diavolesc al unei muzici zguduitoare, într-o lume a noxelor, a anchilozării fizice și spirituale. Ies din pădure și simt că am dobândit alt
NATURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/347117_a_348446]
-
de căi informatice prin care suntem mereu „învățați” cum să ne trăim viața − ce e bine, și/sau ce nu e bine să mâncăm, de pildă, ca și cum fără sfaturi din acestea am muri cu toții de inaniție −, ne face să ne neglijăm propriile instincte într-o primă etapă, iar în imediat-următoarea, pentru a le deveni dependenți, să ne pierdem încrederea în capacitățile noastre, naturale la unii, iar la alții de-a dreptul supranaturale, dar înconștienți de faptul că ele le au - să
UN GÂND ÎNAINTE DE TOATE... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357034_a_358363]
-
Tu doar le-adu aminte că râvna le e-n van Și Țara să ne-o fure cu noi cu tot nu pot! Sunt, Doamne, încă oameni ce se trag din îngeri: Ne vindecă prin harul preabunei lor credințe Când, neglijându-și chinul din propriile plângeri, Mai mult de noi îi doare, netrebnice ființe... Sunt oameni care pentru oameni mor Și viața-și dau cum n-o fac pentru sine, Când fără-a le păsa de rana cărnii lor Rău cărnii
VERSURI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357039_a_358368]
-
și să ne privim, atunci ne burzuluim. Și mai dăm și exemplul altor păcătoși. Acela, cum face și nu pățește nimic? Îl somam pe Dumnezeu să-l pedepsească pe cel păcătos, pe toți, în afară de noi înșine. Grijă altuia ne preocupă, neglijându-ne propriul suflet. În acest timp, năpădesc bălăriile otrăvitoare, cucuta și pălămida și aerul devine irespirabil. Și pământul nostru sufletesc se infestează mai rău ca de pesticide. Pe el nu mai crește floarea neprihănirii. Înainte de a fi prea târziu, să
VÂNZĂTOR DE DUMNEZEU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357132_a_358461]
-
aceea prietenia noastră luă sfârșit. La controlul de matematică i-am dat toate rezultatele greșite și numai când a văzut că eu am luat zece, iar el câteva linii la palmă și două ore la colț, a realizat că îmi neglijase viclenia. Abia peste o săptămână tata-mare a reușit să-mi facă o cutie mare din scânduri și să scaotem iepurașul la suprafață, în bucătăria de vară. Între timp crescuse și se rotunjise ca o minge de rugby, mirându-ne amândoi
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
murit destul de tânără... Cornel Crișan era un inginer chimist strălucit. Grație brevetelor sale de invenție a devenit un nume în stiință prin patentarea câtorva tipuri de medicamente. Pensia pe care a primit-o de la statul francez n-a fost de neglijat. Nea Mitică își amintește că se situa undeva în jurul a 5.000 franci, ceea ce însemna foarte mult! S-a stins din viață de curând, acolo în Saint Gervais-ul amintirilor lui nea Mitică... Nu i-a putut uita vreodată pe acești
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
așeze în nemuritoare versuri populare, autentice. Umorul niciodată nu i-a lipsit! De câte ori mi-a povestit despre Sebeșul de Sus, nea Mitică n-a uitat să presare în conversație zicale din lumea satului. Nici obiceiurile și tradițiile nu le-a neglijat. Acestea sunt păstrătoarele valorilor spirituale autentice ale noastre, drept pentru care, niciodată un bun român nu le va uita. Sărbători și tradiții populare la Sebeșul de Sus Mari iubitori ai obiceiurilor populare din acest colț de Românie, locuitorii Sebeșului de
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
spori iubirea pentru Dumnezeu? - Domnul Iisus Hristos Însuși ne-o spune: „Cine mă iubește ascultă poruncile Mele. Acela este care Mă iubește, care păzește poruncile Mele“. Silindu-ne să păzim porunca dumnezeiască. Nu putem să ne sporim iubirea față de Dumnezeu neglijând porunca dumnezeiască. Așa putem să ne sporim iubirea. O scânteie de iubire avem. Scânteia aceea trebuie să o sporim. Adică așa cum în foc, vezi, punem lemne, punem combustibil, îl alimentăm ca să ardă, la fel scânteia iubirii Lui în noi El
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357703_a_359032]
-
nici o putere. Iată, suntem mlădițe în tulpină. De unde vine toată seva, toată puterea, înmugurirea, rodirea? El n-are nici o viță. El nu este mlădiță. Totul este de la Dumnezeu: “Fără de Mine nu puteți face nimic”. Lucrul acesta s-a ignorat și neglijat în trăirea creștinilor. Dacă creștinul s-ar gândi mereu la lucrul acesta, ar trăi o stare de prezență care-i mai plăcută decât nevoința. Sinodul din anul 419 de la Cartagina a dat canonul 124 în care se zice, în legătură cu aceste
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357704_a_359033]
-
ca toate muierile... Da’ ce? Face copilu’ prostii, ori nu învață? a întrebat Vasile bănuitor și încrâncenat pe dată. - Ar fi bine să vă arăt catalogul, să-i vedeți notele, nea Vasile... Știu că aveți multă treabă, dar ați cam neglijat băiatul acesta. Cel mare a fost... - Lasă-l pe acela, că știu eu cum a fost, tovarășa, dar... ce e cu ăl mic? N-am nevoie să vin la școală dacă vorbim acu’ și aflu ce trebuie... Ia să vedem
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
nici o putere. Iată, suntem mlădițe în tulpină. De unde vine toată seva, toată puterea, înmugurirea, rodirea? El n-are nici o viță. El nu este mlădiță. Totul este de la Dumnezeu: “Fără de Mine nu puteți face nimic”. Lucrul acesta s-a ignorat și neglijat în trăirea creștinilor. Dacă creștinul s-ar gândi mereu la lucrul acesta, ar trăi o stare de prezență care-i mai plăcută decât nevoința. Sinodul din anul 419 de la Cartagina a dat canonul 124 în care se zice, în legătură cu aceste
PRO MEMORIA – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357835_a_359164]
-
lumina de candela pentru bolnavă care eram eu. Cu lacrimi sfinte s-a rugat. Lacrimile prieteniei și ale dragostei. Mă gândesc că noi, oamenii, nu merităm atâta bunăvoință din partea lui Dumnezeu. Pentru infidelitățile noastre. Îl uităm de cele mai multe ori, îl neglijam, preferam alte activități decât o conversație cu Domnul. Crucea o facem la repezeala, de stat în genunchi, nici vorbă, nu-i cinstim Ziua de odihnă, în genere suntem creștini, numai cu buzele. Să ne încredem în Milostivirea Divină care nu
de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357952_a_359281]
-
el a roșit și simțea cum îi ard urechile de rușine și mânie. Fără să vrea s-a întors în timp, la perioada în care au fost prieteni... Se îndrăgostise sincer de Sergiu și aștepta cu înfrigurare fiecare întâlnire. Nu neglija studiul și dorea să reușească depășirea plafonului pentru obținerea bursei, nu numai pentru a-i dovedi lui cât este de bună ci pentru că, în principal, de acasă nu putea aștepta ajutor financiar. Știa cât de greu este pentru părinții ei
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (1.) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358215_a_359544]
-
spiritualității și culturii noastre autentice!... Și, totodată sfinția sa realiza faptul că păstorul duhovnicesc trebuie să arate în toate bună-rânduială. Fiindcă în bună-cuviință stau toate chipurile unei purtări frumoase. Păstorul duhovnicesc își păzește buna cuviință în relațiile sale când: - nu își neglijează îndatoririle sfinte și apostolia sa; - când își amintește că trebuie să fie, oriunde și oricând, un model creștin, când vorbește și când tace; - când se conformează el însuși responsabilităților care decurg din grija pentru conștiința turmei sale. Păstorul duhovnicesc care
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS, GRECIA – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358373_a_359702]
-
și apostolia sa; - când își amintește că trebuie să fie, oriunde și oricând, un model creștin, când vorbește și când tace; - când se conformează el însuși responsabilităților care decurg din grija pentru conștiința turmei sale. Păstorul duhovnicesc care nu (se) neglijează și își amintește cele ce se cuvin lui, aflându-se într-o adunare, nicidecum nu se va lepăda caracterul cuviincios, fiindcă acesta este cu neputință de îndepărtat de la el, deoarece nu îi îngăduie aceasta însăși vrednicia preoțească, care este nedespărțită
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS, GRECIA – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358373_a_359702]
-
precum și alte nume strălucite ale culturii și științei românești, ca să evidențiem valoarea educativă a instituției. “Matematica e ca o fată frumoasă - spune Doina Nicula, cu nostalgie în glas -, dacă ești atent cu ea, atunci te place. Dacă două zile o neglijezi, îți întoarce spatele. Totodată, matematica formează caractere!” Accentuând faptul că făgărășenii erau oameni isteți și ambițioși, cărora le plăcea cartea, Doina Nicula mi-a spus că este mândră de generațiile care i-au trecut prin mână. Unii dintre elevii săi
TEMNIŢĂ PENTRU SPOVEDANIE! (CAPITOLUL XXIX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358008_a_359337]
-
n-am încercat, recunosc și regret, s-o micșorez, absorbit fiind, din păcate, de alte diurne treburi - deloc literare. Dar marele scriitor și ziarist m-a făcut să simt întotdeauna că nu confundă omul cu funcția, și mai ales nu neglijează, nicicum, contextul în care trebuia să exist și să acționez... Apoi am terminat cu U.O.R.-ul (unde am avut această înaltă funcție, de Secretar general, vreo 15 ani). Despărțirea a fost pentru mine o eliberare, deși nu puține
„ÎNTÂLNIRILE” MELE CU AL. MIRODAN.. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358033_a_359362]
-
timp ascultând discuția lui Linte cu tinerii aceștia ne propuneau să lucrăm cu ei la fabrica de teracote. Ei ne asigurau și masa de la o cantină și ne promiteau o plată de peste 25 lei pe zi. Suma nu era de neglijat și am acceptat amândoi să lucrăm acolo. Imediat tinerii ne-au dat ceva de mâncare să ne potolim foamea până venea masa de prânz. Noi trebuia să aducem pământul cu o roabă dintr-o curte și să-l cernem prin
BELDIE; AVENTURI CU LINTE. FABRICA DE TERACOTĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358087_a_359416]