1,518 matches
-
bine, n-am venit numai pentru petrecere. N-o să-ți vină să crezi. Am venit pentru proba la rochia de mireasă! Cu Alexander McQueen în persoană! Apoi m-a sunat mama ta și m-a convins să vin la petrecerea nemaipomenită a tatălui tău. —Te măriți? Cu cine? Cu Henry Hartnett. N-o să-ți vină să crezi ce s-a-ntâmplat. M-a invitat la un Bellini după clubul de lectură și de-atunci am fost nedespărțiți. I-am lăsat baltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
nu? Vreau să zic, acum e cald și soare, dar mâine poate foarte bine să înceapă să ningă. Și ce se întâmplă dacă Luke și cu mine plecăm într‑o plimbare rustică la țară? Și, în afară de asta, am vesta asta nemaipomenită din Patagonia de secole și n‑am purtat‑o decât o dată. Încerc să o mai pliez o dată, dar îmi scapă din mâini și cade pe jos. Doamne, asta îmi amintește de excursiile cu cortul cu familia Brown, când încercam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Nu că aș veni aici foarte des, e o simplă coincidență sau ceva de genul.) — Îmi pare bine să vă revăd, zice ea. Chiar vă plac ramele astea. — Mult de tot, zic cât pot de tare. Și la ce preț nemaipomenit! Însă clienta se uită la o carafă de sticlă și pare că nici nu ne aude. Câte ați cumpărat până acum? Cam... douăzeci? Ce? Atenția mea revine brusc la patroana magazinului. Ce zice? — Sau treizeci? Mă uit la ea șocată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
reverență, cu privirea la fereastră. E frumos. Chiar e. Îți ia piuitul. Doamne, ce înseamnă o operă de artă autentică. Când dai peste geniu adevărat, pur și simplu îți sare în ochi. Și eu nici măcar nu sunt expertă în domeniu. — Nemaipomenite culori, murmur. — Finețea detaliului, spune femeia, împreunându‑și mâinile, e absolut unică. — Unică, o îngân. Tocmai sunt pe cale să‑i arăt curcubeul, care cred că e în mod deosebit reușit, când remarc, brusc, că femeia în vârstă și cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
ăsta! Mă opresc pe trotuar și mă holbez cu gura căscată la un manechin care nu are pe el decât o cămașă transparentă de plastic, cu un peștișor de aur care înoată printr‑un buzunar. Cred că e cel mai nemaipomenit articol vestimentar pe care l‑am văzut în viața mea. Dintotdeauna mi‑am dorit în adâncul sufletului să port ceva extrem de avangardist. Doamne, ce mișto ar fi să am o haină sărită de pe fix și să spun tuturor că mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Cu ce te ocupi, Becky? Lucrezi în modă? — O, nu. Mă ocup de finanțe. — De finanțe! Serios? Ridică din sprâncene. — Dau sfaturi financiare la televizor. Despre pensii, chestii de‑astea... Iau o pereche de pantaloni pufoși de cașmir. Nu sunt nemaipomeniți? Chiar mai frumoși decât cei de la Ralph Lauren. Și mai ieftini. — Sunt frumoși, nu? Mă privește întrebător. Ei, e bine să ai clienți atât de entuziaști. Își bagă mâna în buzunarul jachetei și scoate o carte de vizită. Mai fă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Bună! zic radioasă, îndepărtându‑mă de ușa sifonierului. Străine. — Știu, spune Luke, frecându‑se pe față obosit. Îmi pare rău. Totul e... un fel coșmar, să fiu sincer. Cu toate astea, am auzit de testul tău video. E o veste nemaipomenită. Se duce la minibar, își pune un scotch și îl dă pe gât. Apoi își mai pune unul și ia o înghițitură zdravănă în timp ce eu mă uit la el îngrijorată. Îi observ chipul palid și încordat și cearcănele de sub ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
lui. Brusc, parcă opintindu-se, țâșni din torsul zdrențuit al lui Kane. Capul și gâtul erau legate de un corp gros acoperit cu aceeași piele vâscoasă, Cu niște brațe și picioare mici înarmate cu gheare. Îl propulsară cu o viteză nemaipomenită. Ateriză pe masă, peste farfurii, smulgând la ieșire bucăți din măruntaiele lui Kane. În urma lui se formă o dâră de sânge. Până să-și vină în fire, creatura fugi de pe masă cu viteza unei șopârle și se pierdu în coridor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
călătoria până la pământ va dura zece luni, explică Ash. Dacă această creatură rezistă patruzeci și opt de ore, ne întoarcem de unde am plecat, dar fără două zile de oxigen. ― Hai! Cine are o idee mai bună? întrebă Lambert. O idee nemaipomenită? Parker? Caută ceva mai deosebit! Nici el și nici Brett nu aveau de gând să-și abandoneze ipoteza cu una cu două. ― Am putea încerca să ne legăm rezervoarele individuale de ale navei. Brett și cu mine ne pricepem. Modificăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
carne calcinată. Creatura se ascundea, deci, foarte departe. Se întreba dacă și se târa spre o altă ieșire, poate înfuriată, poate înfricoșată. Și dacă îl aștepta la următorul colț, hotărâtă să se debaraseze de acest urmăritor iritant și protejat de nemaipomenite metode de apărare. Era cald, oribil de cald în țeava de metal, iar Dallas resimțea primele semne ale oboselii. Creatura avea o biologie atât de misterioasă ― ceea ce o făcea terifiantă ― încât poate că va găsi un alt mijloc de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
și întunecat, din lipsă de autori...“ Tolea o privea fix pe domnișoara Gina, așteptând confirmarea, bucuros că poate angaja o discuție amicală cu o atât de instruită ascultătoare... Zâmbetul ei parșiv era un bun stimulent pentru sfidătoarele sale prelegeri. Dar nemaipomenitul Gerbert, papa Silvestru, ce zici de el? Ideea imperială și cea romană, amintire și speranță, să consoleze marile tristeți ale lumii? Genere graecus, imperio romanus. Grec - prin naștere, roman- prin imperiu!... așa se visau toți. A visat imperiul lumii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
eliminat din învățământ? Nici că-i păsa, nici nu auzea recepționerul Tolea Voinov otrăvitele avertismente. Aiura, damblagitul, se afla din nou în anul 1000. Apocalipsa. Saeculum obscurum. Ba despre Tacit, ba despre Hitler, ba despre primii creștini, ba despre acel nemaipomenit Otto al III-lea, „grec prin naștere, roman prin imperiu“. Și ce mentor avusese acel împărat vizionar! „Fantasticul Gerbert. A visat și imperiul lumii și renunțarea absolută la lume.“ Ascultau, n-ascultau, ce importanță mai avea. Urechiușa tranzistor înregistra, desigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
croitoresei. Ditamai intelectuala, s-o omoare și nu alta, ca o asasină ordinară, pe amărâta aia. Să-l creadă, tocmai pe el, în stare să trăiască cu o croitoreasă... Și azi-dimineață năvălise să-i mai spună, ca pe o veste nemaipomenită, că îl va face tată! Urlase la ea până răgușise. Noroc că nu avusese pistolul la el, că cine știe ce s-ar mai fi întâmplat. Îl descărca în ea, mai mult ca sigur. Așa impertinență, oricât te-ar chinui amorul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
cu semne de-astea cabalistice. Vă rog, nu mă faceți să mă desfășor! Popa Băncilă se dumirise. Era chiar unul din ăia. Citise și în ziar săptămâna trecută, se dăduse și la televizor. Veștile erau că aceia începuseră o ofensivă nemaipomenită. Primiseră, se spunea, liber să invadeze lumea și dezlănțuiseră o campanie feroce de tulburare a oamenilor. Ieșiseră toți, de la ăl mai mare, până la ultimii neisprăviți. Fiecare cu sarcini precise și cu teritoriu de acțiune bine stabilit. Ăl mare avea cartierul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
dictaturii imperialiste. Premiile se decernaseră pe 26 ianuarie 1953, când a apărut și decretul cu cotele obligatorii de lapte la stat. Zi de neuitat, mai apoi, devenită un fel de sărbătoare națională a României, pe când Ceaușescu își luase avântul acela nemaipomenit. A participat și el la câteva expoziții omagiale, „Celui mai iubit fiu -inima plasticienilor“, fără a se face remarcat. Alții erau abonați la marile cârnățării. Veniseră ăștia noii, carnaserierii, care devorau totul în numele noului umanism promovat de secretarul general. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
s-o încălzesc, iau puțin pe deget și o întind delicatpe zona cu pricina. Nu voi înțelege niciodată comportamentul femeilor, comentează Davey. Acum plâng în hohote și, în următorul moment, sunt complet absorbite de refacerea machiajului. —E parte a contradicțiilor nemaipomenite care vă fac să ne iubiți, răspund, încercând să înscriu niște puncte. Davey scoate la iveală o pungă de plastic pe care o pusese sub bancă: — Am de gând să iau prânzul, sunt lihnit. Davey mănâncă cu poftă din supa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
alcoolul, Rebecca! Credeam că sunt pe aproape. Îmi mușc buzele și-mi termin vinul. Oricum nu te-am chemat la întâlnire să vorbim despre mine. Am vrut să vezi că AA este o chestie foarte bună și că dă rezultate nemaipomenite, pentru că tu ești dependentă de Patrick, așa cum eram eu de alcool. Am sperat ca programul Doisprezece Pași să te ajute să depășești situația. Nu sunt dependentă de Patrick, am ripostat. Doar sufăr pentru pierderea lui. Situația e cu totul diferită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
gândit că e cam de prost gust, dar până la urmă i-am convins, acum vor chiar s-o cumpere, iar noi suntem un pic cam dezamăgiți pentru că am fi dorit s-o păstrăm în biroul nostru. Daiquiri este o băutură nemaipomenită, rafinată, spumoasă și, mai ales, nu lasă impresia că ar conține alcool. —A fost ideea lui Juliet, continuă Lewis, cea despre care vorbea Liam. Era cu prietenul ei la New York și a băut astfel de finețuri la... —La Benny’s
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
ați spus că eram murdar ca dracu’. Lui Davey i s-a părut amuzant! comentez. — Iar Rebecca nu ți-a spus deoarece urăște să facă pe mămica. Rânjim unul la altul. Se simte o oarecare tensiune între noi, de când cu nemaipomenita întâlnire a Alcoolicilor Anonimi. Știu că Davey are de gând să mă întrebe dacă am dat jos de pe pereți fotografiile lui Patrick, iar eu îl evit cu îndârjire, fiindcă n-am chef să-i răspund. E bine că există momente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
numele. Dacă îi așezăm împreună și facem o medie, obținem o valoare normală a încrederii în sine. —Finn, putem începe? Daisy mă privește bosumflată. Ar fi vrut să înceapă ea, însă eu nu am fost de acord. Are un talent nemaipomenit să se plângă minute în șir de neîmplinirile ei amoroase. M-am gândit că n-ar fi tocmai nimerit pentru moralul celor prezenți. Bineînțeles, m-am eschivat față de ea. Am încercat să o conving că Finn trece printr-o criză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Și nu mai am încredere în nimeni. Au trecut doi ani și de fiecare dată când îmi amintesc de el sau trebuie să-l sun în legătură cu cei mici, îmi fierbe sângele în vine. Așa că mi-am spus că ar fi nemaipomenit să pot participa la aceste întruniri. Trebuie să pot trece peste toate astea. Mă întreb dacă Charlotte va continua să le spună celor doi copii „cei mici“ și atunci când vor deveni adolescenți și se vor bate cu cocoloașe de pâine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Îmi pare rău... își cere ea iertare din priviri. De-abia vă cunosc și mă simt cam ciudat. Știu cum e, izbucnește Jennifer. Roșește, iar pistruii de pe nas devin mai pronunțați. Jennifer e deosebit de drăguță. Cu nasul ei mic, cu nemaipomeniții cârlionți roșcați și cu pielea albă, arată ca o păpușă căreia i s-a dat viață. Poartă pantaloni tăiați la spate, bocanci, un tricou roz cu un imprimeu al unui joc de calculator și cercei lungi, de plastic; arată ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
dacă sunt bine și dacă îl mai iubesc, iar dacă s-ar întâmpla, aproape că aș continua să cred că e o simplă fantasmagorie. Aproape. Spre surprinderea mea, am un mesaj de la Jake. —Bună, Rebecca, se aude. Are o voce nemaipomenită, joasă și răgușită. Mai bună decât a lui Patrick, recunosc. Acesta are o voce de tenor, care nu mi s-a părut niciodată prea sexy. La începutul relației noastre, ascultam mesajele pe care mi le lăsa pe robot și-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
-și dorește într-adevăr să iasă cu mine, iar el s-a agățat de chestia asta. Cred că și-a dat seama că mă subestimez și m-a tratat ca atare. El avea tot ce-și dorea - e un tip nemaipomenit, are o slujbă bună, e fermecător, bine îmbrăcat și inteligent - iar eu pur și simplu n-am putut să cred că meritam să fiu cu un asemenea bărbat. Jennifer, care stă lângă mine, dă din cap cu neîncredere. Mă uit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
nou mințile. Doar ai auzit și tu ce discurs are! Ce e drept, e drept. La ultima noastră întâlnire, Finn a adus o casetă cu niște mesaje ale Vanessei pe care i le lăsase pe robot. Iată așadar un lucru nemaipomenit legat de Ex-ii Anonimi. Poți să manifești un comportament obsesiv, pe care, în mod normal, prietenii l-ar dezaproba. Asta se întâmplă în speranța că vei găsi împreună cu cei de față o soluție pentru a-ți depăși problema. Cu alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]