2,109 matches
-
nu trebuie să devină și la noi la fel. Eu m-am născut într-un sat minunat și am niște prieteni minunați cu care îmi împart multe ore din viață alergând pe cărări cunoscute și necunoscute, bătătorite de piciorușele noastre neobosite! Avem nevoie de copilărie, este un lucru foarte important și, dacă îl irosim cu alte lucruri urâte, nu merită! Nu trebuie să o lăsăm să plece. Să nu ne înfingem în mall-uri și să devenim dependenți de modă, coafor
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
Gibert Jeune a fost la Père Lachaise?...) 85 RĂTĂCIND PRIN BELLU, CU PAUL FILIP Așa că sper să fiu crezut când vă recomand cu ardoare albumul despre Bellu ca Panteon național (vol. II), semnat de Bogdan Peter Tănase, Ioana Manolache și neobositul, admirabilul Paul Filip, publicat în 2010 la Editura Tradiție. Paul Filip a realizat nu doar albume istorico-fotografice despre cimitirul Bellu (1997, 2000, 2002), dar și un film documentar despre „Grădina cu suflete a baronului Barbu Bellio“ (1825- 1900), la TVR
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
că-ți păstrează ce ai depus într-o lume în care această sublimă monedă de schimb nu poate întâlni criza. Nici un fel de criză“. „Când pleacă un asemenea om - își încheie Cătălin Ștefănescu articolul -, chiar și fanfaragiii de profesie, suflătorii neobosiți în alămuri retorice, care mai bune, care mai proaste, iau o scurtă pauză. Pentru că distanța funcționează și după plecare, între lumi. Iar în urma unei asemenea plecări, rămâne exact ce era prezent și mult înaintea ei. O liniște plină de întrebări
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
totdeauna dreptate, oricine ar fi și indiferent cum și-au obținut victoriile. Iar "învinșii", faliții, nu mai interesează pe nimeni. Poate că forța Americii stă într-o sinteză ciudată, Americanul, am notat undeva, e un barbar supercivilizat. Are vitalitatea barbarului neobosit de istorie și priceperea de a nu se pierde în subtilități. El rezolvă simplu încurcăturile filosofiei în care se complace Europa. Ceea ce e util e bun! Ceea ce eprofitabil e și mai bun! Într-o asemenea lume, dacă nu te-ai
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
dacă era nevoie, dezinvolt sau grav, după împrejurări. De aceea mă bucuram de o mare popularitate și succesele mele în cercurile pe care le frecventam erau cum nu se poate mai numeroase. Aveam o înfățișare plăcută, mă arătam un dansator neobosit, dând totodată dovezi discrete de erudiție, izbuteam să iubesc, în același timp, lucru deloc ușor, dreptatea și femeile, practicam sporturile și artele frumoase: dar mă opresc aici, ca să nu bănuiți că vreau să mă laud. Închipuiți-vă, în scurte cuvinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
simpatie față de evreifiind un adept al naționalismului în economie, în lucrarea să “La Roumanie et leș Juifs ”afirmă:”...îmi este [...] imposibil să vorbesc de rău pe meșteșugarul aparținând acestei rase; el este demn de tot respectul, sobru, liniștit, ordonat, muncitor neobosit; el nu dă prilejul la critică ...” 1 În același sens se exprimă și poetul Alexandru Macedonski în articolul: ”Evreii că meseriași “,care scrie :”...peste tot și în orice timp ei au excelat că meseriași...”, “...îndemânarea lor, gustul lor, temeinicia muncii
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
rămăsese la ideea că verișoara Lina trebuia să dea. Cum nu-și discuta opiniile, își spusese lămurit punctul de vedere. Fără energie, fără pavăza efectivă a lui Rim, buna Lina luase calea servitudinii. Nemulțumirea ei se răsfrângea asupra fetei, pretextul neobosit al pretențiilor lui Lică. La fiecare vizită se întreba cu ciudă ce nevoi mai are, ce s-a mai întîmplat copilei. Ea, care iubea toți copiii, tocmai pentru Sia avea respingere. Nu dorea, nu cerea să o vadă, întreba numai
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
dispreț Ada și se uită la el. S-a ramolit de tot! gândi. Ce sunt ochii ăia galbeni? Stârpitură de viță mare. Nobil am vrut, nobil am." Ea, așa costelivă, era foarte trainică. Campioană la tenis, brațul slab azvârlea mingea neobosit, campioană la dans, piciorul celebru de subțire, un os cu piele oacheșă și păroasă, manevra până în ziuă pasul sacadat al chimmy-ului. Fața negricioasă și ochii aprinși nu arătau, după nopți nedormite, nici o oboseală. Acum, mâinile slabe, negre, cu inele mari
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
-si manifeste aprobarea pentru concertul Bacii, poate chiar să-și ofere concursul efectiv. Timid însă, nu vedea modalitatea. Bine pregătit pentru a servi scopurile Adei, nu lipsea decât ocazia. Aprobarea lui rămânea încă tacită. Vorbea puțin, în genere, și pălă-vreala neobosită a Adei ajuta mult cordialitatea dejunurilor ele familie. Foarte deșteaptă, cu oarecare instrucție, Ada, care nu cunoștea meditarca și reculegerea, conversa permanent. Conversa banal, fără pretenții, așa că nu era obositoare. Puteai răspunde sumar sau puteai să nu-i răspunzi. Era
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Lina se urni din loc, trecu și ea prin uși rămase toate deschise până în vestibul; Rim plecase! . . . Era adevărat că plecase! ... La treburi, la plimbare . . . plecase! Buna Lina, printr-o grozavă surpare de valori, deveni rea. Răutatea celor buni, proaspătă, neobosită, nesocotită, mereu susceptibilă, mereu agresivă. Ca cineva închis într-o casă necunoscută, încercînd pe la uși și ferestre bănuitor, cu ochi de asasin, oîndind de după colțuri gata să lovească, cu mișcări zăpăcite, ne-cumpătate, dibuind în întuneric și dușmănie - așa era
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
din suferință test inițiatic purificator. O privire mai extractivă asupra “evocărilor” În a sa monumentală “Istorie a literaturii române de azi pe mâine” (Ed. Semne, Bucuresti 2009, vol. I = 1111 p., vol II = 1195 p., versiune revizuită si augmentată), cercetătorul neobosit, criticul și istoricul literar Marian Popa scrie: “Pentru Papadima, creatorul autentic este o personalitate care dă răspunsuri ferme la întrebările lumii, în funcție de o realitate sufletească organizată prin opțiuni absolutizante din care decurg gesturile sale sociale și artistice și care se
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
M. Vizirescu, scriitorul martir 23 de ani zidit într-un loc de taină după ce fusese condamnat, în contumacie la muncă silnică pe viață, în procesul ziariștilor și scriitorilor, de “tribunalul poporului”, în 1945. Pan M. Vizirescu, talentul atât de complex, neobosit și dotat scriitor creștin și de seamă român, evocă pe bunul său prieten de care s- a despărțit fizic în dimineața de Duminică, 26 Mai 1997, când doamna Papadima i-a telefonat și autorul evocărilor ar fi împlinit, peste o
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
lucru vrând să-ți trimit acest material prăfuit de trecerea atâtor ani din data alcătuirii lui. L-am păstrat neprăfuit, iar dacă pe undeva a rămas ceva din praful istoriei, te rog cu dexteritatea pe care o ai de cercetător neobosit, șterge neghina din el și păstrează bobul aurit al sufletului meu de educator - care se poate lăuda puțin că n-a fost un simplu trecător în misiunea de educator!... Referatul comandat de Țolescu în scopul reeducării adversarului meu a fost
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
Îmi vine acum în minte să-l parafrazez pe proaspătul și valorosul membru al Uniunii Scriitorilor din România, pe scriitorul Vasile Ghica: „Și la Priponești nasc oameni”. Alături de crezul de viață al dv. expus mai sus, merită să subliniez crezul neobositului ziarist și scriitor Ion N. Oprea: „Cartea e stâlpul existenței mele”. Vă mai informez că citind și recitind cartea dv. am trăit cu aceeași emoție ca și dv. amintirile copilăriei mele, mă regăsesc în multe momente descrise de dvs.: hoinăresc
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
dispărea undeva În fundul curții țopăind, „Polka!“, strigau Atilio și Esteban, „fiecare dansează cum Îl taie capul!“, comenta fericit Juan Lucas, „tinerețea!“, exclama Luiș Martin Romero, polka!, tinerețea!, polka!, din nou fata cea drăgălașă, „Încîntătoare!“, exclamă Juan Lucas, „dezinvoltă!“, strigă Romero, „neobosită!“, adăugă un saltimbanc, „uite-o că vine iar!“, anunță Atilio, veniți!, intrați În horă!, fără frică!, se apropie gata să se ciocnească de ei, „dansați, doamnă!“, o invită pe Susan, care murea de rîs, cu ochii aproape Închiși de fericire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
mai multe ori. Și știa că nu îndrăznește. Nu încă. Le permisese cu un anume cinism soldaților trimiși de lord Tews să mute echipamentul la Linn. Inclusiv premiul pentru toate descoperirile lui, o bilă care se rostogolea într-un du-te-vino neobosit într-un container ca un coșciug; o descoperire a epocii de aur care îi zdruncinase certitudinea până în adâncul ființei. Datorită bilei de energie nu ezitase să-l lase pe Tews să preia controlul tuturor obiectelor de artă ale unei culturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
lui și începu să plângă. — O să trecem peste asta, spuse el, cu brațele moarte, pe lângă corp. Ea îl împinse puțin și îi cercetă fața. Ochii lui erau mai mult decât goi. Dar îl hrăni, și-l plimbă, și-i citi neobosită, fără să se îndoiască vreo clipă că-și va reveni. Avea mai multă energie pentru recuperarea lui decât avusese pentru oricare dintre slujbele ei. A doua zi dimineața, fratele și sora erau singuri, când o voce ca de șoricel din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
băieți nu-l pomenise pe celălalt de față cu ea. Între ea și Daniel totul se terminase aproape imediat ce începuse. Ea fugise la Chicago, apoi mai departe, la Los Angeles, înainte să se întoarcă târâș acasă, umilită. Daniel, un idealist neobosit, o primise cu brațele deschise, fără să-i pună întrebări. De-abia când o auzise cum îl maimuțărea în șoaptă la telefon, vorbind cu Karsh, Daniel o dăduse afară. Ea alergase la fratele ei, căutând sprijin. Dar când Mark, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
norma locală. Numai Karin știa cât de nepregătit era să-și poarte singur de grijă, darămite să mai umble și cu echipamente industriale complexe. Zilele lui erau presărate cu străfulgerări paranoice, izbucniri de plăcere și furie și explicații din ce în ce mai elaborate. Neobosită, ea făcea eforturi să-l protejeze, chiar și când el o tortura. —Sora mea m-ar fi scos deja din locul ăsta. Sora mea m-a scos tot timpul din toate încurcăturile. Asta-i cea mai mare încurcătură din viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
-l țină minte Weber. În scurtul timp în care Weber lipsise, Mark se schimbase iar. Amărăciunea trădării dispăruse. Își înălță bățul și-l agită spre Weber, în semn de binecuvântare. — Mergi cu Dumnezeu, călătorule. Te trimit înapoi, la încercările tale neobosite de a găsi noi planete. Weber se opri, cu un picior în aer. —Cum Dumnezeu...? Ce coincidență bizară. — Nu există coincidență, spuse Bonnie, iar vorbele îi ieșiră ca un nimb. Nu există decât coincidență, ripostă Karin. Mark chicoti. —Cum adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
bărbații cu care fusese, Karsh avusese măcar decența să spună la care femei se uita. Fără iluzii. Cel puțin Karsh nu se mințise niciodată pe sine însuși că ar fi fost numai al ei. Karsh, mereu la pândă. Karsh, întreprinzătorul neobosit. Stăteau și amestecau în farfurii, arzând de rușine. Mai multe vorbe nu puteau fi decât lămuritoare. Oamenii de la mesele alăturate înfulecau mâncarea, plăteau și plecau. Era înnebunită să schimbe subiectul, să pretindă că nu spusese nimic. Îndoiala se întinse peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
mai găsește căi de împlinire a ființei sale prin dragoste, recurge la o nouă experiență decisivă, aceea a războiului și a morții: Personajul se confruntă cu moartea, dar mai ales, cu sine însuși. El face asociații, gândește cu o luciditate neobosită chiar și în aceste momente de teroare: ar vrea „ca să-i stea ferit de turbarea de fier, măcar craniul." În condițiile frontului, pentru individul redus la câteva reacții, timpul exterior și cel interior coincid. Războiul este o altă dimensiune a
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
puteam să trec nepăsător pe lângă această piesă nu numai pentru măiestria lucrului, ci mai ales că anul acesta (n.2008) împlinește 400 de ani de existență. El concurează falnic chiar și cu zidurile mănăstirii, ce datorită vitregiilor vremii și a neobositei clepsidre ce s-a scurs prăfuind timpul, au mai fost restaurate, însă această piesă păstrându-se intactă, nu a avut nevoie de restaurare. E drept că timpurile au fost mai blânde în tainițele mănăstirii ce au adăpostit-o în clipele
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
și bogate monumente de arhitectură bisericească din țara noastră - au trecut 112 peste el multe vicisitudini - a rezistat și rezistă vremurilor ca un semn de veșnicie a spiritului românesc. Toată lauda și admirația obștei mănăstirii și Părintelui Stareț Gherontie pentru neobosita îngrijire a acestui tezaur. Mihail Crișan - București 20 martie 1971 Sunt recunoscător autorităților române, atât celor de stat cât și celor bisericești, pentru această posibilitate pe care mi-au dat-o, încât să pot aduce un omagiu luptătorilor eroici de la
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
a restaurantelor și barurilor luxoase, a luminii blînde și aurii, a luminii Împuținate și a palorii Întipărite pe mii de chipuri albe, tăcute, Însetate, din sălile aglomerate de teatru, stradă scăldată În valuri de fețe iluminate de mii de lumini, neobosite și nesătule, prinse În goana lacomă după plăceri, stradă a Îndrăgostiților cu pas lent, privindu-se pierduți În uitarea iubirii În mijlocul eternei Împletituri și țesături a mulțimii, stradă a fețelor albe, a buzelor vopsite, a ochilor strălucitori și iubitori... ah
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]