1,289 matches
-
cuvintelor specifice graiului moldovenesc. Madan avea să declare: Tot el avea să scrie în 1926 în ziarul "Plugarul Roș": Pornind de la asemenea concepții, L. A. Madan și susținătorii lui au încercat să găsească sau să creeze echivalente „mai pă înțăles” pentru neologisme sau pentru cuvinte prea românești, reușind astfel să „îmbogățească” fondul lexical al „limbii moldovenești” cu arhaisme, traduceri din rusă sau pur și simplu cu invenții lexicale precum: "lăbiuți" (ghilimele), "vărguliță" (virgulă), "nasnic" (nazal), "dentar" (dintic), "aeronăscător" (oxigen), "aeromăsurător" (barometru), "sîngurzburător
Istoria limbii române în Republica Moldova () [Corola-website/Science/303624_a_304953]
-
și română, care urmărea ca, într-un viitor apropiat, Moldova și România să fie unite, evident sub domnia sovietică. Totuși, rezistența la românizare a persistat și, după 1933, un număr de originaliști reprezentativi au fost întemnițați, cărțile lor distruse, iar neologismele inventate de ei interzise. După Plenara CC al PC al URSS din februarie-martie 1937, care a exacerbat epurările staliniste, atât romanizatorii, cât și originaliștii au fost declarați „spioni imperialiști”: primii ca „agenți ai României boierești” („Боярская Румыния”), iar cei din
Istoria limbii române în Republica Moldova () [Corola-website/Science/303624_a_304953]
-
la Chișinău un "Dicționar moldovenesc-românesc" al cărui autor, Vasile Stati, relua practic multe dintre teoriile lingvistice sovietice. Lingviștii Academiei Române au demonstrat că toate cuvintele moldovenești din dicționar sunt și cuvinte românești, iar cele câteva care nu-și au corespondent sunt neologisme rezultate în urma rusificării. La Chișinău, președintele Academiei Moldovei, Ion Bărbuță, a descris dicționarul ca pe „o absurditate, servind interese politice”. Stati a acuzat membrii celor două academii naționale de promovarea „colonialismului românesc”.
Istoria limbii române în Republica Moldova () [Corola-website/Science/303624_a_304953]
-
Roma. În general, așa stau lucrurile cu aproape toate mărturiile despre apostoli și sfinți: ele sunt, mai degrabă, fantezii teologice decât realități sau izvoare istorice, lucru pe care îl afirmă însăși o definiție a cuvântului „hagiografie” din Marele dicționar de neologisme. Hagiografiile, în special cele medievale, sunt folosite drept surse care puteau încorpora istoria instituțională și locală și ca izvoare istorice pentru practici religioase, obiceiuri și tradiții, mai degrabă decât izvoare istorice despre personajele lor principale. Faptul că Petru a fost
Simon Petru () [Corola-website/Science/304185_a_305514]
-
de cea sârbă se întăresc în această țară, „sârbismele” și „internaționalismele” fiind denunțate și respinse de lingviștii naționaliști. Se reintroduc în limba croată numeroase cuvinte mai mult sau mai puțin ieșite din uz de mai multe decenii și se creează neologisme cu bază slavă. În Serbia, tendințele puriste se manifestă în mai mică măsură. Cuvintele considerate croate sunt tratate ca împrumuturi. Deși constituția prevede că limba oficială a statului este sârba scrisă cu alfabetul chirilic, alfabetul latin se menține în folosință
Limba sârbocroată () [Corola-website/Science/304218_a_305547]
-
funcția formula 5 este complex derivabilă în fiecare punct din vecinătatea lui formula 1, aceasta se numește funcție olomorfă în punctul formula 1. Noțiunea de olomorfie extinde deci noțiunile de derivabilitate și continuitate din analiza reală în cea complexă. Termenul "olomorf" este un neologism derivat de la rădăcinile grecești ὅλος ("holos"), cu înțelesul de "întreg", și μορφή ("morphē"), cu înțelesul de "formă" sau "înfățișare". Același înțeles cu "funcție olomorfă" îl au și sintagmele "funcție analitică" sau "funcție regulată". Funcțiile olomorfe alcătuiesc obiectul de studiu principal
Funcție olomorfă () [Corola-website/Science/311291_a_312620]
-
alta a Carpaților, Dunării și Prutului, anume românii, aromânii, meglenoromânii și istroromânii. Această denumire provine din denumirea "βλάχοι" în limba greacă, care a dat și denumirile de "воло́хи" în rusă și "oláh" în maghiară. Mai recent a apărut neologismul „Valahi”, un calc lingvistic recent, datorat înmulțirii traducerilor din lucrări în limbi străine ("Walachen" în germană, "Valacchi" în italiană, "Vlachs" sau "Wallachians" în engleză, "Valaques" în franceză, "Valacos" în spaniolă), de către traducători care nu cunoșteau forma românească „”. Vlahi a devenit
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
care se vorbește în Moldova (Republica Populară Română) dintre Prut și Carpați”. (p. 287) Carlo Tagliavini comentează: studiul nu aduce altă probă în privința independenței limbii moldovenești față de română, decât intrarea, în secolul al XIX-lea, a unui număr redus de neologisme culte din limbile occidentale. (p. 288) Studiul și al altor lucrări, lectura revistei „Limba și literatura moldoveniaskă” i-au întărit lingvistului italian o opinie anterioară: „m-am convins din ce în ce mai mult de ceea ce am afirmat la Congresul de Romanistică de la Florența
Carlo Tagliavini () [Corola-website/Science/310084_a_311413]
-
O comună rurbană este o unitate administrativ-teritorială între oraș și sat în care funcțiile, activitățile și necesitățile urbane se împletesc în cele rurale. Acest tip de unitate este foarte comună în Polonia. Cuvântul "rurban" este un adjectiv, un neologism pătruns din limba engleză, creat din două alte adjective: "rural" + "urban" și se referă la "rural care este în curs de a se dezvolta urban", sau "(zonă) între oraș și sat, în care funcțiile, activitățile și necesitățile urbane se împletesc
Comună rurbană () [Corola-website/Science/309760_a_311089]
-
Ixtaccihuatl"), multe cuvinte din Nahuatl au fost împrumutate în spaniolă, și de acolo au migrat în multe alte limbi. Sunt în special cuvinte exprimând concepte caracteristice indigenilor din centrul Mexicului, cu care spaniolii au intrat în contact pentru prima dată. Neologismele românești de origine nahuatl includ tomată - "tōmatl", avocado - "ahuacatl", chili - "chīlli", ciocolată - "xocolatl", coiot - "coyōtl".
Limba nahuatl () [Corola-website/Science/309817_a_311146]
-
ininteligibilă. Prima direcție este agresiv-infatuată, etichetează cu lejeritate, e dogmatică și, chiar dacă nemărturisit, dă dovadă de spirit gășcar. A doua, însă, se pitulează atât de bine după catene de concepte, încât judecata de valoare se rătăcește într-un codru de neologisme pretențioase. În felul acesta, criticul este la adăpost atât de dușmanii literari, cât și de suspiciunea de a fi înzestrat cu personalitate. Critica literară occidentală își are rădăcinile în Grecia antică, unde se preocupa mai ales de poezie și dramă
Critică literară () [Corola-website/Science/310426_a_311755]
-
maximă admisă este de 0,1% în grâul alimentar și 0,05% în făină. Pintenul secarei este un sinonim existent în limba română pentru "cornul secarei", folosit cu aceleași sensuri ca acesta. Ergot (fr. "ergot" și en. "ergot") este un neologism de uz recent în limba română, ca sinonim pentru "cornul secarei". Acest neologism este folosit cu aceleași sensuri ca termenii deja existenți (cornul secarei și pintenul secarei). Nu este cuprins în ultimul Dicționar explicativ al limbii române (DEX '98), dar
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
făină. Pintenul secarei este un sinonim existent în limba română pentru "cornul secarei", folosit cu aceleași sensuri ca acesta. Ergot (fr. "ergot" și en. "ergot") este un neologism de uz recent în limba română, ca sinonim pentru "cornul secarei". Acest neologism este folosit cu aceleași sensuri ca termenii deja existenți (cornul secarei și pintenul secarei). Nu este cuprins în ultimul Dicționar explicativ al limbii române (DEX '98), dar este menționat în dicționarele de neologisme apărute ulterior. Încă din antichitate erau cunoscute
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
română, ca sinonim pentru "cornul secarei". Acest neologism este folosit cu aceleași sensuri ca termenii deja existenți (cornul secarei și pintenul secarei). Nu este cuprins în ultimul Dicționar explicativ al limbii române (DEX '98), dar este menționat în dicționarele de neologisme apărute ulterior. Încă din antichitate erau cunoscute efectele scleroților de secară, mai ales asupra uterului gravid. Prima atestare istorică a ergotului apare în scrierile chinezești din anul 1100 î.Hr. Marii istorici, Tucidide, Plinius, Dioscoride, cunoșteau efectele făinii de secară infectată
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
limba greacă din "kakos" „rău, urît” și "phone" „voce”. A intrat în franceză și apoi în celelalte limbi europene aproximativ în secolul al XVII-lea, cu sensul actual de sunet strident, dezagreabil. Particula grecească "kako-" este întîlnită și în alte neologisme: "cacofazie" „vorbire incorectă”, "cacologie" „construcție gramaticală defectuoasă” sau "cacografie" „scriere greșită”, avînd în toate cazurile același sens de „rău, greșit”. Unii lingviști sînt de părere că această particulă își are originea în cuvîntul proto-indo-european "*kakko", însemnînd "a defeca". Așadar, deși
Cacofonie () [Corola-website/Science/305949_a_307278]
-
sau crustacee sau sturioni pisați). Vegetarienii care mănâncă ouă le preferă pe cele din piața țărănească (și nu cele de la fermele industriale) din motive etice. Aceste diete sunt pe baza celei vegetariene, dar permit consumarea produselor non-vegetariene. Următorii termeni sunt neologisme derivate de la „"vegetarianism"”: Prima Societate Vegetariană fondată în 1847 susține că a creat cuvântul din latinescul „"vegetus"” însemnând „"plin de viață"” (așa cum acești primi vegetarieni spuneau că dieta îi fac să se simtă). Totuși, "Dicționarul Englez Oxford" și alte dicționare
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
generalizarea folosirii acestor limbi mai mult sau mai puțin noi. În acest context a avut loc limbii române (prin efortul unor oameni precum Ion Heliade-Rădulescu), (grație muncii unor oameni ca August Treboniu Laurian) sau înlocuirea turcismelor și a grecismelor cu neologisme luate din franceză (efect al faptului că de la est și de la sud de Carpați din cea de-a doua jumătate a secolului XIX și-au făcut studiile în Franța). Începând cu cea de-a doua jumătate a secolului XIX, dezvoltarea
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
Ciorănescu, Dinu Adameșteanu, Radu Enescu, Antoaneta Bodisco. În această revistă au fost publicate și teme de folclor românesc, alături de probleme ale traducerii dintr-o limbă străină în limba română, iar dintre temele de lingvistică și limbă, aspecte referitoare la introducerea neologismelor în limba română și cu privire la latinitatea unor verbe din limba română. Pe lângă Unirea Principatelor Române din 1859 și Unirea de la 1 decembrie 1918, în „Destin” au mai apărut articole referitoare la formarea poporului român, etape din istoria românilor, studii despre
Destin (revistă) () [Corola-website/Science/314587_a_315916]
-
care, sleită de puteri, se înecă în râul ce-i poartă numele de atunci încoace. În decursul istoriei numele Moldova a mai desemnat: De remarcat că în engleză și germană, numirea RSS Moldovenești se referea la toponimul „Moldavia”, „Moldau”, fiindcă neologismele „Moldova” și „Moldawien”, care în aceste limbi deosebesc Republica Moldova de Moldova românească, nu erau încă inventate. După cum reiese din arhivele sale, Sfatul Țării alesese numele de „Republica democratică a Moldovei” (și nu a „Basarabiei”) tocmai pentru a „nu mai deosebi
Principatul Moldovei () [Corola-website/Science/313919_a_315248]
-
Totuși, orice discuții de pe acest subiect sunt doar ipotetice, ca dacica, tracica și ilirica sunt foarte biet atestate. MASA VOCABULARULUI cuprinde restul cuvintelor (aproximativ 90% din totalul cuvintelor) și este compusă din: - arhaisme; - regionalisme; - elemente de jargon și de argou; - neologisme; - termeni tehnici și științifici. 1. Arhaismele sunt cuvinte, expresii, fonetisme, forme gramaticale și construcții sintactice care au dispărut din limba comună și sunt de mai multe feluri: • arhaisme lexicale - cuvinte vechi, ieșite din uz fie din cauză că obiectul sau profesia nu
Vocabularul limbii române () [Corola-website/Science/314835_a_316164]
-
Elementele de argou sunt cuvinte sau expresii, folosite de vorbitorii unor grupuri sociale restrânse, cu scopul de a nu fi înțeleși: biștari (bani), curcan (polițist), a ciordi (a fura), pârnaie, mititica (închisoare), mișto (frumos sau batjocură), nașpa (urat) etc. 5. Neologismele sunt cuvinte împrumutate recent din alte limbi:... <br>
Vocabularul limbii române () [Corola-website/Science/314835_a_316164]
-
de prejudecăți (nu contează ierarhia administrativă, ci rezultatele), capacitățile internaționale ale editorilor americani (care nu s-au sfiit să neglijeze, dacă era cazul, chiar Anglia) sunt cauzele clare ale acestei fenomen. Terminologia științifică română este adesea în suferință din cauza acestor neologisme rău concepute. Astfel, în domeniul comerțului, economiei, administrației, dar mai ales al informaticii, numărul termenilor împrumutați din limba engleză este din ce în ce mai mare. Renumitul lingvist român Mioara Avram, scria că „anglicismul este un tip de străinism sau "xenism", care nu se
Anglicism () [Corola-website/Science/314958_a_316287]
-
cea britanică”. Terminologia românească din medicină, biologie etc. s-a format în secolul al XIX-lea, în cea mai mare măsură, din cea franceză. Chiar în prezent, deși a pierdut mult din circulația internațională, franceza reprezintă o sursă sigură de neologisme, deoarece acestea se adaptează cu ușurință la mediul lingvistic românesc. Găsirea termenului român echivalent celui englez este mult mai dificilă decât în cazul francezei, iar în cazul anglicismelor cu circulație internațională este imposibilă sau chiar inutilă. Fenomenul de abandonare a
Anglicism () [Corola-website/Science/314958_a_316287]
-
român echivalent celui englez este mult mai dificilă decât în cazul francezei, iar în cazul anglicismelor cu circulație internațională este imposibilă sau chiar inutilă. Fenomenul de abandonare a direcției firești de evoluție a terminologiei românești și de lansare a unor neologisme direct din limba engleză a devenit în prezent o realitate supărătoare. Limba engleză are o dublă origine, saxonă și romanică (de sursă franceză), termenii englezi de origine romanică putând fi ușor integrați în limba română. Cei de origine saxonă sunt
Anglicism () [Corola-website/Science/314958_a_316287]
-
limba română. Cei de origine saxonă sunt adesea imposibil de integrat, din cauza proprietății unor termeni englezi de a exprima concentrat ceea ce în alte limbi, inclusiv în română, ar corespunde unei propoziții întregi. Soluția ideală nu poate fi decât crearea unor neologisme integrate în terminologia științifică internațională, deziderat posibil îndeosebi prin "torturarea" în continuare a tezaurului greco-latin. Un alt cercetător francez, Henri Laborit (1914-1995), susținea că: "Limbajul științific aparține celui care descoperă. Nu este numai just, dar și indispensabil ca paternitatea vocabularului
Anglicism () [Corola-website/Science/314958_a_316287]