2,473 matches
-
umblu în sus și-n jos. Aud o Taină cum răcnește în vălvătăile acestea ale Mistuirii. 115 Cînd oare Omul din vremuri ce-or să vină va deveni precum în zile de demult? O, viață-ostenitoare! de ce șed eu aici și nepăsării-mi dau Toate puterile, si nopții morții, cînd nepăsarea și durerea Plutind stau așezate peste întunecatu-mi prag? deși mă nalt, privesc Războiul din mădularele-mi și îl detest, totuși mi-e slabă inima 120 Și capul mi-e neputincios
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cum răcnește în vălvătăile acestea ale Mistuirii. 115 Cînd oare Omul din vremuri ce-or să vină va deveni precum în zile de demult? O, viață-ostenitoare! de ce șed eu aici și nepăsării-mi dau Toate puterile, si nopții morții, cînd nepăsarea și durerea Plutind stau așezate peste întunecatu-mi prag? deși mă nalt, privesc Războiul din mădularele-mi și îl detest, totuși mi-e slabă inima 120 Și capul mi-e neputincios. Și totuși iar mă voi uita spre dimineață. De unde
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
245 Și fiecare dintre morți apare-așa precum trăise înainte, Și rămîn toate semnele gîrbaciului de sclavi și-ale Coroanei de tiran, Și ale Pîntecelui Preotului peste măsură de-mbuibat, și-ale subțirii-nșelăciuni vînjoase A negustorului, și-ale sfidării și nepăsării războinicului În trăsături prea-ntinse și în prea drepte oase și prea lungi. 250 Ei rănile-și arată: și acuză: îl prind pe-asupritor; zbucniră urlete Peste palatul cel de aur, cîntece și bucurie peste pustiuri; pruncul cel Rece Stă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
observarea faunei, florei specifice și a diferențelor atât în ceea ce privește condițiile naturale specifice, cât și a celor create de om (favorabile - nefavorabile). Admirarea frumuseților naturii trezește în sufletul elevilor sentimente de înaltă trăire sufletească, dragostea pentru natură, dar și revolta pentru nepăsarea și distrugerea ei; - drumeții; - vizite la fabrici de produse alimentare - fabrica de pâine, fabrica de conserve din legume; - vizite la mini-ferme agricole de creștere a animalelor⁄de cultură a plantelor; - vizite la Stațiuni de Cercetări Experimentale; - vizite la Grădini Botanice
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
Ministerului Afacerilor Externe a venit o remarcabilă personalitate, Corneliu Mănescu), sunt date tot mai mult uitării. Noi, cei care le-am trăit, ne aducem aminte de toate acestea cu mândrie, convinși fiind că am slujit țara cu pricepere și devotament. Nepăsarea sau reaua voință la care asistăm în ultimii ani fac ca acestea să fie trecute sub tăcere, răstălmăcite chiar. Insinuările pe care o serie de diletanți în problemele externe, pretinși analiști politici de conjunctură, își permit să le facă sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
constituie o minoritate, dar în grupul delincvenților ei sunt majoritatea”. Analiza transversală a efectelor pe care le are violența televizuală Literatura dedicată analizei efectelor pe care violența urmarită la televizor le are asupra copiilor a identificat trei efecte principale: desensibilizarea (nepăsarea și indiferența în fața unei scene de violență), imitația (imitarea scenelor de violență vizionate la televizor în relațiile cu cei din jur) și frica (sentimentul permanent de teamă și nesiguranță în viața de zi cu zi). Analiza transversală a efectelor pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
48 47,37 5,57 18 ani 10,00 36,09 7,39 3,48 37,83 5,22 Aceasta analiză transversală confirmă clasificările efectelor pe care le are violența televizuală asupra comportamentului copiilor. Este vorba despre 1. desensibilizare și nepăsare, 2. frică, 3. creșterea agresivității prin imitare. În studiul prezentat se constată că imitarea violenței constituie un efect slab, în comparație cu celelalte două efecte menționate. Imitația violenței este mai accentuată la băieți (maximum 10%) și se reduce la jumătate, în cazul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Într-o doară: „Mascarada din 1814 am organizat-o noi, tinerii de la «Wattier», cu Wellington și compania...”. Înainte de a-l zări pe Byron, care Își joacă la Început, când sosesc invitații, rolul de gazdă alături de ceilalți „clubiști”, Lady Wilson remarcă nepăsarea ostentativă a lui Brummell. Acesta nici măcar nu catadicsește să se ridice din fotoliu, să salute, să facă reverențe, deși e chiar regele neîncoronat al „Wattier”-ului. Dezinvolta doamnă se apropie apoi, ca atrasă de magnet, de un bărbat Înveșmântat Într-
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
În afara grijii atente pentru ferchezuială (cu unica observație că militarul poartă uniformă, așadar un veșmânt „de serie”) ar fi impasibilitatea afișată a amândurora. „Obișnuit cu surprizele, militarul e greu de uimit. Prin urmare, aici, semnul specific al frumuseții va fi nepăsarea marțială, un ciudat amestec de placiditate și Îndrăzneală; e o frumusețe ce se naște din necesitatea de a fi gata să mori În fiece clipă”1, scrie Baudelaire. Pe când dandy-ul Își construiește această mască din simplul motiv că nu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
care un dandy se poate Împotrivi convențiilor, ar rezulta un tablou dintre cele mai vaste. În câte feluri, ca intensitate a atitudinii, poți tăgădui ceva (mai stins, mai puternic)? Să repertoriem așadar câteva din formele negării: cea mai subtilă - indiferența, nepăsarea, ignorarea cu o superioritate afișată a oricărui tip de convenție. Morga aristocratică. Disprețul (nu bădărănesc, ci elegant) pentru tot ce e dincolo de un eu, cum s-a văzut, supradilatat. Forța de șoc (bine calculată Însă) a oricărei apariții. Provocarea (dar
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
tacticile) de maximă eficiență. Din rațiuni de spațiu, am ales doar câteva. Iată, de pildă, chipul (mai exact, expresia feței). Toate trăsăturile sunt În prealabil studiate meticulos În oglindă de acești Narciși imperturbabili. Privirea trebuie să fie când absentă, trădând nepăsarea, când afectată, de o superioritate disprețuitoare. Nici o lacrimă, nici o sclipire de interes, nici măcar o melancolie. Monoclul, lornionul, ochelarii au o funcție precisă: chiar dacă nu sunt miopi, dandy-i trebuie să semnalizeze că nu văd sau, mai exact, că nu doresc
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
totul trebuie să producă efect. Și Îl produce, fără doar și poate, din două motive. Întâi, deoarece Întregul corp degajă o răceală și o distanță strategic compuse, o flegmă care lui Barbey i se pare a fi tipic britanică, o nepăsare și În același timp un self-control impresionante. Psihologii ar spune că acestea sunt și modurile clasice de a para ale timizilor. Dar Între rezerva unui timid și cea a unui dandy, observă Emilien Carassus, există câteva deosebiri de fond și
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
lanț, iar dacă ești Richelieu - ba chiar Don Juan -, atunci când le sfărâmi, din tot lanțul acestor brațe atât de blânde, nu desfaci niciodată decât un inel. Iată sclavia căreia Brummell i s-a sustras. Victoriile sale au avut Întotdeauna insolența nepăsării. Nu s-a lăsat niciodată cuprins de vârtejul celor pe care Îi tulbura. Într-o țară ca Anglia, unde orgoliul și lașitatea reunite nasc o ipocrizie a pudorii, a fost de-a dreptul ațâțător să vezi un bărbat, și Încă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Însuți obiect, a te Împodobi, a te picta ca o raclă, pentru a-ți putea Însuși obiectul, a-l contempla Îndelung, a te contopi cu el. Iată ce-i dă lui Baudelaire această Înfățișare veșnic Încordată: el nu cunoaște nici nepăsarea, nici spontaneitatea. Nimic mai Îndepărtat de melancolia nedeslușită și fără de pricină decât spleenul său: În aceasta trebuie văzute, dimpotrivă, o insatisfacție virilă, o depășire arzătoare și voluntară. Blin scrie foarte adevărat: „Meritul lui Baudelaire este de a fi dat neliniștii
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
avut cu adevărat sentimentul că fabrica poate fi a lor. Deși asta li se spunea permanent, de mii de ori pe zi, pe toate canalele media și de către toate mijloacele de propagandă. Geanta plină cu șuruburi furate demonstra o imensă nepăsare și indiferență la propagandă. Am trăit printre asemenea oameni și știu bucuria pe care și-o împărtășeau la un pahar de țuică în legătură cu lipsa activității la locul de muncă și cu metodele infernale de a trage chiulul. Era un mare
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
acceptare. Așa cum am arătat În altă parte (M. Coman, 1980, pp. 176-182), dialogul modelelor normative se regăsește și În baladele care se cântau cu această ocazie: dacă unele glorifică dragostea și fidelitatea soției („Milea”), altele oferă imagini ale infidelității și nepăsării, aspru sancționate („Ghiță Cătănuță”). Riturile de trecere variază În funcție de civilizație și moment istoric. În diferitele lucrări de specialitate sunt descrise amănunțit schemele ceremoniale specifice societății studiate de respectivul antropolog sau istoric al religiilor. Având În vedere publicul căruia i se
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
câte ceva de la autori francezi precum Eugène Scribe, Eugène Labiche, Victorien Sardou, ceea ce, însă, nu diminuează cu nimic originalitatea frapantă a unei opere de fulgerări geniale. Coabitează, în comediile lui, ariviști și mitocani, fandosiți, vanitoși și amorali. Lipsa de scrupule și nepăsarea, coruptibilitatea, prețiozitatea ridicolă, gogomănia sunt metehne ale acestor creaturi care viețuiesc în inerție și mimetism. Idei mari și generoase, dar degradate acum și pervertite, au caraghioase oglindiri în tărtăcuța lor buimacă. În râsul lui C., dincolo de inflexiunea de batjocură, se
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
în lumea porturilor și a satelor de pescari din Delta Dunării: o faună fără pitoresc, abandonată destrămării morale, trăind istovitor și cu speranțele destrămate (O zi și o noapte la Sulina); pescari aspri, nemiloși, supuși vitregiilor și hazardului, prinși cu nepăsare în jocul de-a viața și de-a moartea (Furtuna, Cum a căpătat Sarichioiul vie). Un personaj cu o psihologie ceva mai complicată apare în Spirca, deși prin amploare nuvela lasă la vedere inegalitatea, prolixitatea epicului, ca și mediocritatea stilului
CRASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286478_a_287807]
-
fost însă nevoie de un alt dezastru pentru a se pune capăt epidemiei. În septembrie 1666 a avut loc Marele Incendiu al Londrei. Focul a pornit de la casa brutarului Thomas Farriner și s-a extins la casele vecine. Privit cu nepăsare de primarul Londrei, focul s-a extins apoi în întreg orașul. Adrian Tinniswood relatează că focul a distrus în totalitate 13200 de case, 87 de biserici, Catedrală Sfanțul Paul. S-a estimat că 70.000 de locuitori și-au pierdut
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
acelei confruntări ne scăpa, dar deslușeam acum, printre cele cinci sute de priviri ațintite asupra Țarului, pe cele care, fără a fi răuvoitoare, refuzau entuziasmul general. Și care, mai ales, din cauza acelei misterioase „democrații”, puteau să și-o permită! Această nepăsare ne consterna. Scrutam șirurile de haine negre pentru a-i descoperi pe posibilii zurbagii. Președintele ar fi trebuit să-i identifice, să-i dea afară îmbrâncindu-i de pe peronul Élysée-ului! În seara următoare, lampa bunicii s-a aprins din nou
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
conform unei versiuni, chiar unul dintre succesorii răposatului Félix Faure, evident, un ministru, fusese surprins de soț... Cât despre „intelectuali”, subiectul nu părea să-i impresioneze. Unii, pentru a-și arăta indiferența, căscau chiar, din când în când. Renunțau la nepăsarea aceea prefăcută doar când găseau un pretext pentru jocuri de cuvinte. Numele de „Faure” a fost repede victima unui calambur: „a-i da lui Faure” însemna în rusește „a-i da un avantaj adversarului”. Au izbucnit râsete blazate de savant
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
vorbit despre viol... Vocea ei liniștită avea un accent care părea să spună: „Bineînțeles: știi deja despre ce este vorba... Nu mai e un secret pentru tine”. Confirmam intonația aceea printr-un șir de mici „da, da”-uri de o nepăsare vioaie. Mi-era foarte teamă că, după povestea asta, sculându-mă de jos, am să văd o altă Charlotte, un alt chip, purtând expresia de neșters a unei femei violate. Dar mai întâi mi s-a înfipt în creier o
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
sunt observate (aveam să aflu mult mai târziu) locurile și chipurile pe care, inconștient, le situăm deja în trecut. Da, o priveam de la o înălțime iluzorie, din viitorul spre care tindeau toate forțele mele tinerești. Ea mergea prin apă cu nepăsarea visătoare a unei adolescente. Cartea ei, deschisă, rămăsese în iarbă, sub sălcii. Am revăzut brusc, într-o singură licărire de lumină, întreaga viață a Charlottei. Parcă era un șir palpitant de imagini: Franța de la începutul secolului, Siberia, deșertul și, din
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
acele nenumărate gulaguri mărunte, îi ajungea unul singur, monumental și considerat clasic. Charlotte, trimițându-mi mărturiile ei, fusese probabil captivată, ca și ceilalți, de beția cuvântului descătușat. Zădărnicia mișcătoare a acelui pachet mi-a făcut rău. Am măsurat din nou nepăsarea disprețuitoare a timpului. Femeia aceea închisă cu copilul ei palpita la hotarul uitării definitive, dăinuind doar prin paginile acelea manuscrise. Dar Charlotte, ea însăși? Am împins ușa. Un curent de aer a mișcat cu un pocnet surd canaturile unei ferestre
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
renumite sunt cele ale “disidenților” Adler și Jung. Psihoterapia non-directivă a lui Carl R. Rogers Psihoterapia non-directivă este “centrată pe client” (“client-centered”). Funcția esențială a terapeutului este aceea de a asculta. Atitudinea non-directivă nu este însă o atitudine pasivă, de nepăsare. Psihoterapeutul își asumă, în măsura posibilului, punctul de vedere intim al pacientului: percepe lumea așa cum o percepe pacientul, îl percepe pe pacient așa cum se vede pacientul însuși (sau cum ar dori să fie) și comunică pacientului ceva din această înțelegere
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]