2,114 matches
-
și sunt înaintate, pe de o parte, Comisiei respective din Liga Națiunilor, pe de altă parte, prin societățile afiliate, sunt aduse la cunoștința guvernelor din diferite țări spre a fi luate în considerare la eventuale legiferări. În chipul acesta, pe nesimțite, soluțiile găsite de femei sunt ținute în seamă de guverne și astfel mentalitatea lor pătrunde chiar dacă n-au dreptul de vot. Aș putea susține ca exemplu, că ceea ce s-a realizat în chestia protecției copilului în toate țările ar putea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
în familie și în gospodărietc "Femeia intelectuală în familie Și în gospodărie" Care e acest rol? Iată o întrebare ce trebuie să răsară în cugetul celor care urmăresc, pe lângă transformările grăbite ale civilizațiunii noastre, și nuanțele subtile ce schimbă, pe nesimțite, conștiința contemporană. Astfel, cei trei termeni, al căror raport ne e dat să-l cercetăm, deși, în mintea celor mulți, par a fi statorniciți și nu tocmai în favoarea femeii, au prins, totuși, de câțiva ani încoa, a se schimba. Ei
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
guvernului Rădescu, care voia să-i apere pe boieri de expropriere. A fost împroprietărit, s-a apucat de muncă și a intrat și în partid. Ahtiat după avere, el s-a specializat cu vremea în comerțul de speculă, devenind pe nesimțite un om înstărit (...). Valoarea nuvelei Desfășurarea poate fi specificată ca stând în raport direct cu numărul și cu semnificația socială a figurilor amintite mai sus, care au fost concepute și realizate ca tipuri reprezentative pentru clasele în luptă ale satului
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lor cuprinde informații literare, o dragoste nețărmurită pentru adevăr, o încredere extraordinară în forțele de bine ale omului, în destinul umanității. Ei întrezăresc marea epocă a metamorfozelor în care rațiunea va câștiga rolul de diriguitor al societății, observă cum, pe nesimțite, din dinamism creator, omenirea se înnoiește. Aș spune - extinzând afirmația lui Huizinga - că, atât în cazul lui Erasmus, cât și în cel al lui Olahus fantezia este însoțită aproape întotdeauna de sobrietate, ceea ce ne trimite la însăși esența gândirii renascentiste
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
anturajul spiritual al Iluminismului german. Suntem în deceniile de mijloc ale Secolului Luminilor, iar Prusia lui Frederic al II-lea face eforturi vrednice de admirația și de sprijinul enciclopediștilor francezi. Europa francofonă câștigă teren, Aufklärung-ul protestant german întâlnindu-se pe nesimțite cu misiunea culturală a lui Maupertius, D’Alambert, Diderot, Helvetius, La Mettrie, Voltaire. Să fie oare o întâmplare că mediile nord-germane favorizează masiva pătrundere a culturii franceze sau că burghezia intelectuală evreiască în frunte cu Moses Mendelssohn joacă un rol
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
asupra condițiilor de existență materială. Trecând prin perioada reformelor inițiate de sus, continuând să reziste în epocile de reacțiune când Biserica reînvie, invadând universitățile prin vechii iezuiți ori acționând prin protestanții ce renasc, intelectualitatea cu vederi progresiste își extinde pe nesimțite influența și autoritatea. Organizează biblioteci și cercuri de lectură, asociații savante, cluburi pentru dezbateri politice, pentru popularizarea marilor cărți iluministe sau a jurnalelor interzise de cenzura monarhică introdusă de Francisc I. Caută o unitate, o grupare a forțelor. Și nu
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
universală a zeilor și a oamenilor, vaca are o semnificație simbolică foarte bună. În vis, ea capătă un caracter matern, hrănitor și protector. Îi arată celui care visează ce bogății și ce potențial se găsesc în el. Totuși, expresiile populare «nesimțită ca o vacă», nota tr.), «murdară ca o vacă» adumbresc acest tablou elogios. În această situație, vaca exprimă decepția, jignirea sau trădarea. Nu trebuie să uităm nici placiditatea vacilor, despre care se știe că privesc trecerea trenurilor. Este posibil ca
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
și glisajul necontenit spre ramificații multiple dau o nouă șansă spiritului uman, cu condiția să fie pregătit progresiv cu această noutate. Asaltat dintr-odată, el se poate bloca sau retrage în palierele comode ale cunoscutului, ale automulțumirii de sine. Pe nesimțite, acestea trec de la stadiul de simple tehnologii în „instrumente” psihologice, în sensul lui Vîgostki, adică în pârghii care vor exercita o influență în înseși mecanismele de structurare a cunoașterii. Aflat în fața acestor sfidări, școala trebuie să se reorienteze, să-și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
lemn - „groparul / și premergătorul cel mai vestit dintre / Profeții locului” - purcede din tradiția portretistică a lui Goga, dar tonul de romanță desuetă este înălțat în albastrul cel mai pur și amplificat polifonic într-o cutremurătoare elegie care se transformă pe nesimțite în grea lamentație și celebrare metafizică: „Spânzurătoare de lemn, cumpănă cruce / Pe cerul fântânilor atârna el c-un braț / Unul adus pe piept și celălalt șters, / Candelă luminând ceara mormintelor.” Timpul s-a fixat într-un ciclu etern: „și pruncii
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
de colivă și podurile pentru vămi și găina neagră și rochia și barizul... - Bine te-ai gândit, liță. - ...și cipicii, încheie Băltoaia. - Da’ nu mai grăiți, fetelor, ărra, că chiar crede omul, cârâi de-alături glasul babei Păscărița, venită pe nesimțite. Care zice de moarte nu moare, e știut. - Ei, ei ! tremură din cap Băltoaia, terminându-și șirul și nemaiînțelegând despre ce se vorbește. încă nu începuse slujba când strănile din stânga se umplură de bătrâne în straie de sărbătoare. După sfânta
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
aparatul. Arătă spre noi și Jerome se Întoarse. Ochii i se fixară pe mâinile mele, apoi se ridicară spre ochii mei. Își dezveli colții, arzându-mă cu privirea. Și apoi țipă cu vocea lui obișnuită: ― Cărați-vă dracu’ de aici, nesimțitelor! Filmăm. Veni la geam și trase o lovitură În el, dar noi deja o luaserăm la fugă. Mai târziu, pe seară, a sunat telefonul. A răspuns mama Obiectului. ― E Rex, a spus ea. Obiectul s-a ridicat de pe canapea, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ecoul curbelor luate cu o viteză neadecvată, totul pentru a ajunge mai repede la destinație, sau goarna unui mărfar care trecea încet, semnalizându-și zgomotos prezența. Adormea orașul! Ușor, ușor, se adâncea în somnul lui citadin. Străzile se pustiau pe nesimțite, luminile blocurilor se stingeau una câte una, urmându-se, întrecându-se, care să se închidă mai devreme, într-un mod cât mai armonios. Câteodată se mai aprindea o lumină ce a fost stinsă puțin mai devreme. Nesiguranța unui locatar. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
semne că s-ar fi plictisit, ci că ar mai fi stat și de acum încolo o bună bucată de vreme. Timpul trecea și nimic nu se întâmpla. Mulțimea devenea și mai plictisită, iar Gardienii păreau parcă din ce în ce mai odihniți. Pe nesimțite, un copil, sau cel puțin așa părea, s-a strecurat prin acea mulțime și a ajuns la mine, începând să mă tragă de picior. M-am uitat nedumerit la el și mi-a făcut semn să-l urmez. A țâșnit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
să mă întorc la locul meu în acea mulțime de oameni. O voce se auzi din spatele meu și mă întorsei speriat, crezând că într-adevăr era cineva acolo, atât de priceput și de abil încât să se strecoare neauzit și nesimțit de mine. Spre ușurarea mea, nu era nimeni. O fereastră era deschisă la una din sălile de clasă. Dinăuntrul ei se auzea o voce groasă care aducea cu un zumzăit monoton. Acțiunile petrecute ieri nu pot fi trecute cu vederea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
apropiere, care ar putea avea vedere la școală, și cele de la intrarea în oraș. Trebuie să vedem cu ce ne putem confrunta atunci când vor veni Gardienii. Multă carne de tun, băieți, răsună vocea lui Sergiu în întunericul camerei. Intrase pe nesimțite și aproape că le dădu un atac de cord celorlalți, care fură luați pe nepregătite. S-a început să se braveze. Ce am face dacă ar veni Gardienii? I-am lua de gât și i-am târî prin colbul străzilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
să plângă. Am liniștit-o și am mai vorbit. Am discutat despre colegiu, despre elevi, despre profesori, despre familia ei, despre cunoștințe și diferite puncte de vedere asupra lumii... despre aproape tot ce se poate discuta. Timpul a trecut pe nesimțite și după alte cinci, șase căni de ciocolată, deasupra pământului, ziua se prefăcu în noapte și vagoanele fură cufundate în întuneric. Trenul fugea pe șinele metalice de aproape o zi întreagă. Și-a găsit somnul la pieptul meu, într-unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
dintâi se odihnea pe mâna Împăratului, iar el îl scărpina absent pe tot spatele. Se uita pe fereastră la nesfârșitul platou alb și se gândea că așa trebuie să fie și moartea. Albă și nesfârșită... Noaptea veni și plecă pe nesimțite, căci între lumina zilei și întunericul serii nu era mare deosebire când norii groși învăluiau tot Pământul. Trecură de mlaștinile înghețate ale Nordului în acea dimineață. A doua zi, în jurul orei trei după-amiază, trenul se putea vedea cum spulbera troienele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
doar o siluetă, un bărbat Înalt și solid, pe care doamna Vireveau pretindea că l-a văzut, mergînd foarte repede, la colțul străzii, și un patron de bar Îl zărise și el, dar fără să-i vadă trăsăturile. Acum, pe nesimțite, Începea să se gîndească la el. — Mă Întreb cum a aflat că Francine Lange stă la Hotelul Gării... Ziarele anunțaseră că sora victimei sosise la Vichy, dar nu dăduseră nici o adresă. Maigret Înainta cu pași prudenți, ezitînd. — De ce n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
chipul, dar care se afla aici la Vichy, În camera lui de hotel, pe o alee a parcului, Într-o sală de la Grand Casino, oriunde. Acest bărbat comisese un asasinat. Era urmărit. Nu putea să nu știe că poliția, pe nesimțite, cu mijloacele importante de care dispunea, se apropia de el și Îl Împresura din ce În ce mai strâns, până În momentul În care o mână indiferentă i se va așeza pe umăr. Avea și el o viață În urma lui. Fusese copil, tânăr, Îndrăgostit, probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
Îmbrățișează camera într-un gest larg. — Pe tot cuprinsul Italiei, orașele sunt dezarmate, fără întă ri turi ridicate în vederea vreunui asediu, și mai ales fără arme care, dacă le-ar cuceri cineva, ar putea deveni o primejdie pentru noi... Pe nesimțite, mâna se pune să urmeze curba descendentă a umerilor, se hazardează ezitantă sub marginea tunicii, tremură în fiorată în timp ce se adâncește în depresiunea dintre sâni. Dar excitația nu se produce. Se ridică ursuz în picioare și se duce să se
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
caracteristică, principele a dibuit cum să-i silească pe alții să se scormo nească adânc în pungă, în timp ce el dă numai cu țârâita... Augustus îl întreabă pe un ton bănuitor: — La ce te gândești...? Lasă întrebarea în aer căci, pe nesimțite, privirea i se împă ien jenește și locul bătrânului libert este luat de o nălucă impună toare, venită din negura timpurilor. Tresare speriat și se agață cu mâinile de brațele fotoliului. Cu fiecare pas care-l face spre el, îl
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
tonul: — Poate că legea mă va acuza de clemență... Se uită atent în ochii lui Trio ca să imprime mai multă greu tate vorbelor sale. — Dar un împărat binevoitor se situează întotdeauna dea supra legilor. Îngrijorarea lui Fulcinius se transformă pe nesimțite în groază. Fie că se arată îngăduitor, fie că se arată sever, este la latitudinea principelui să se lase sau nu ghidat de lege. În cel mai bun caz, se preface doar de ochii lumii că-și dă silința să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
sunt căutate, copiate și repetate. Sau poate se preface doar că este mulțumit. Un lucru e sigur: își dorește ca posteritatea, pe drept sau pe nedrept, să-l judece ca admiratorii săi de astăzi. Numai că ea se îndoiește. Pe nesimțite o cuprinde remușcarea. Rușinea chiar. Pentru sarcasmul mușcător cu care-l șfichiuie pe Gallus. Ar trebui, din contră, să i fie milă de el. Măreția tatălui l-a făcut să se simtă mereu un pigmeu. Are complexe până și față de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Minciuna și duplicitatea fac parte din natura lui și îl împiedică să se comporte normal... O mână grea se lasă brusc pe umărul ei. Întoarce ochii și-și stăpânește cu greu un strigăt de spaimă. Claudius Nero a intrat pe nesimțite în sală fără să fie anunțat și acum e lângă ea. Ce păzesc cei trei nomenclatori care au listele cu invitați? Vai! Își mai înghite uimirea încă o dată. Este și istoricul Titus Livius cu el. Iar celălalt cine este? Îl
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Pieptănați și îmbrăcați la fel. Sunt, se pare, și în asentimentul lui Claudius. — Îmi place u... uniforma, murmură destul de tare. Cu fi... fir de aur. Se aud și alte frânturi de exclamații încântate. În loc să se bucure, Vipsania se lasă pe nesimțite pradă tris teții. De ce mulțimea e orbită și răpită de bogăție? De ce oa menii tânjesc toată viața după bunuri materiale și mor tot nesătui? Suspină înăbușit. Dacă ar fi după ea, recepțiile ar arăta mai sobru. Mai decent. Dar n-
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]