4,922 matches
-
pentru iertarea păcatelor, 4. după cum este scris în cartea cuvintelor proorocului Isaia: "Iată glasul celui ce strigă în pustie: "Pregătiți calea Domnului, neteziți-I cărările. 5. Orice vale va fi astupată, orice munte și orice deal va fi prefăcut în loc neted; căile strîmbe vor fi îndreptate, și drumurile zgrunțuroase vor fi netezite. 6. Și orice făptură va vedea mîntuirea lui Dumnezeu." 7. Ioan zicea dar noroadelor, care veneau să fie botezate de el: "Pui de năpîrci, cine v-a învățat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
crudități. El a putut constata cu uimire cum, pe lângă vindecarea problemelor de care suferea, la vârsta de 75 de ani părul și barba au început din nou să se înnegrească, la 90 de ani pielea începuse să se regenereze, devenind netedă și moale, unghiile s-au regenerat de asemenea, iar forța fizică îi permitea încă să înoate în Dunăre la această vârstă. Există multe alte ființe care au putut remarca faptul că organismul uman este „proiectat“ pentru o perioadă de viață
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
de îndată năpădit într-o formă poetică de trecut. Episodul fostei logodne proiectat prin transparența lui actuală și purificat ele elemente ostile se confundă cu dulceața ce se desprindea din vecinătatea Elenei. Casa frumoasă, luxul domol, ordinea odihnitoare și profilul neted al Elenei - toate i se păreau destinate lui. Era un rai regăsit. Cum nu mai avea emoții fizice • -■ odată cu hemoptizia își pierduse ultimul vestigiu de umanitate •- se simțea acum un amant mistic. Cu ascultare socotea chiar și boala lui binevenită
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
de seamă. La sfîrșiiul bulevardului ezitarea ma-Șinii fu ceva mai simțită. Marcian se uită prin geam, apoi la Elena" care, iar cu ochii închiși, nu mișca. 286 287 Din inițiativă proprie șoferul coti pe șosea și reluă mersul ritmic mai neted încă, pentru că era ceva mai accelerat. Impresia de scufundare dată de viteză Elena o simțea cu corpul ei mereu mai părăsit pe perine. Subt acea lîncezime ceva se precipita în ea undeva, într-un adine. Marcian sta drept, rigid, cu
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
ca niște scântei cu tăiuș de brici, lăsând în urmă răni de nevindecat. Cauza: apariția,în clasă, a unui băiat, a unui coleg, de care inimile copilelor s-au lipit ca o rază de soare pe fața unei ape întinse, netede, strălucind fulminant. Întâi și-au ținut taina ascunsă. Apoi, aceasta a devenit publică, spre surprinderea unora și indiferența altora. Băiatul, Iulian, s-a bucurat cel mai mult. Disputei, el, cu luciditate, i-a răspuns cu o blândețe matură: voi, iubiți
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
goană, gîfÎind și strigînd: sînt aici, mamă Bertha, dar biata bătrînă murise din pricina tensiunii, căci Întotdeauna avusese tensiunea ridicată. Înainte de a o lăsa cu totul puterile, avusese timp să pună cu grijă sticluța cu apă de colonie Într-un loc neted, ca nu cumva să se răstoarne; a așezat-o jos, lîngă scaun, a pus alături peria și pieptenele Cinthiei, al cărei glas a reușit să-l mai audă o dată În clipa morții. Cinthia a stăruit să fie Îmbrăcată În haine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
mexican cu nelipsita fereastră și cu grilajul pentru serenade și tot ce mai trebuia. Susan se bucură și zîmbi fericită, Închipuindu-și caleașca trasă În patio și combina stereofonică auzindu-se În depărtare, Într-un salon cu pereți albi și netezi, Împodobiți cu cîteva tablouri aparținând școlii din Cuzco și cu alte cîteva aparținînd școlii din Quito; erau așa de frumoase tablourile ei, o să le dea chiar ea la restaurat. Dar Juan Lucas voia un rancho modern și cu ferestre mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
împreună gestu rile pasionate ale dragostei, se-ntâmpla întotdeauna ceva: se deschidea ușa și intra o mulțime de oameni, îmi cădea capul de pe umeri sau, pur și simplu, uitându-mă mai bine între picioa rele ei, observam deodată că e netedă ca o păpușă sau, mai rău, că e bărbat! Cât timp mi-am iubit soția, literalmente n-am putut-o înșela - adesea spre disperarea mea - nici în vis... N-am putut să particip. Dar am stat acolo, în lumina de
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
părinți, bunici, unchi, mătuși, etc, au nevoie să simtă viața, s-o înțeleagă, s-o cunoască, s-o trăiască cu adevărat, cu toate problemele și asperitățile ei. Se știe că nimic nu vine de la sine, că nu există numai drumuri netede și-nconjurate de peisaje pitorești, că sunt multe lucruri pe care ei înșiși trebuie să le descopere, să le facă, să le știe. Iertați-mă, am fost poate, cam ditirambic, cam logoreic, dar n-am făcut decât să vă spun ce
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
Picături roșii, fierbinți, pun stăpânire pe carne, își fac cuib în ea, o parte de trup, trup parțial. Durează o veșnicie - nici o schimbare sensibilă. Cârd de cenușă incandescentă. Când durerea lor cenușie slăbește, de fiecare dată e apă. Cea mai netedă întindere de apă, atât de lentă, că nu se poate numi lichid. Nimic altceva decât curgere. Curgere fără devenire, cel mai de jos strat, imediat deasupra conștienței. Recele absolut, desăvârșit, așa că nu poate simți răceala. Trup de apă întinsă, căzând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
lumină. Apoi groază pură, izbucnind în aer, zvâcnind și căzând, orice, dar să nu atingă ținta. Un sunet care nu se încheagă în cuvânt, dar care spune totuși: vino. Alătură-te. Încearcă moartea. În cele din urmă, numai apă. Apă netedă, întinsă cât e ea. Apa care nu este nimic, dar care cade în nimic. Se cază la unul dintre popasurile acelea de lângă autostradă pentru turiștii amatori de cocori. Locul părea să fi căzut dintr-un camion. Îi cerură bani grei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de lumină, diamante incandescente, câmpuri de stele care se deformează. Corpul lui țese triunghiuri de neon, un tunel care se înalță. Apa deasupra lui, plămânii îi ard, apoi explodează în sus, spre văzduh. Acolo unde îi era gura, doar piele netedă. Materia înghite gaura aia. Casa remodelată; geamurile acoperite cu tapet. Ușă care nu mai e ușă. Mușchii trag buze, dar nu-i loc să le deschidă. Numai fire, acolo unde fuseseră cuvinte. Fața îndoită anapoda și împăturită în propriii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Denumirea de „Nebraska“ provine dintr-un cuvânt din dialectul tribului Oto și înseamnă apă plată. Și francezii au denumit râul care îi străbate teritoriul „Platte“. Exact cum își imaginase locul: un gol mare și plat în inima hărții, așa de neted că l-ar face și pe Euclid să roșească. Peisajul adevărat, unduitor îl surprinse. Își sorbi cafeaua neagră și cercetă harta cu desene din ghid. Orașele punctau spațiul gol ca niște fortărețe. Găsi Kearney - cu 25.000 de locuitori, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Nu contează. Mă bucur că Ghidul nostru te-a adus acasă întreg. Purta o bluză din mătase italienească, nouă, de un lila pal, discret, nuanța primilor boboci. Un șirag subțire de perle de apă dulce îi atârna la gâtul încă neted, iar în urechi își prinsese două scoici mici. Cine era femeia asta? —Bărbate! Nu sta acolo degeaba! Filantropi de toate coloraturile au dat bani ca să te vadă pe tine frumos gătit. În noaptea aceea o dezbrăcase, prima oară după mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
cu viață și totuși trăiește departe de ea și deasupra ei și rodește necontenit precum curgerea unui rîu În jurul BÎlciului. Așa că privind țesătura inutilă a acestei clădiri, În ziua aceea strălucitoare și știind că barele de oțel șlefuit, că blocurile netede de calcar care Îmbrăcau deja la bază fațada clădirii - și care În eleganța lor semănau cu șoldurile femeilor care se vor Împodobi În această clădire - fuseseră țesute cu măiestrie din firul ca de păianjen al rochiilor pariziene, fuseseră distilate din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
cum am Întîlnit de zeci de mii de ori În labirintul nopții pe tot țărmul continentului. Într-o fundătură Îmbîcsită, prin ferestrele camuflate, Încadrate Într-un perete vechi de cărămidă măcinată: Înăuntru, o tejghea de bar cu suprafața umedă și netedă, presărată de urme ude de pahar; o bară de alamă cam strîmbă și nu foarte curată; lumină palidă și obositoare; Leo, barmanul gușat și negricios ca noaptea, plin de solicitudine profesională; iar În fund, chipurile pierite, pecetluite de noapte, scrîșnetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
pe porțiunile mai abrupte, se întâmpla și acest lucru. Curând ajunseră la malul râului; și era încurajator să simți că încă mai era căldură de la creanga arsă. Gosseyn începu din nou să spere că, mergând repede pe acest teren relativ neted, vor reuși să ajungă la casa aflată la o milă depărtare. Enin fu acela care remarcă ce-i costase coborârea. - Chiar că arătăm ca doi vagabonzi murdari, spuse el. Te-ai înnegrit pe barbă și pe obrazul drept și cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
stea". 15 Gosseyn spuse: - Ai ajuns departe, domnule Blayney, de când ne-am întâlnit ultima oară. Prim-ministru și comandant-șef al formelor armate. Nu primi un răspuns imediat. Bărbatul care-l privea de sus avea o expresie mohorâtă pe fața netedă, cu o undă de nedumerire. Blayney părea mai în vârstă decât îl amintea memoria Gosseyn pentru Gosseyn Trei. Și trupul, care fusese mai solid, era mai suplu. De parcă mai multe mese fuseseră sărite sau poate avusese loc o reajustare chimică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
însuși mai mult din teoria non-Aristoteliană pentru a controla ce a mai rămas din... lipsurile personalității - repeta cu o mică ezitare termenul preluat din Semantica generală, apoi încheie - rămase probabil din modul tău viață anterior. Umbra de surâs de pe fața netedă se stinse. Fața luă iarăși o expresie încruntată. Blayney scutură din cap. - Jocul politic, spuse el, este strict Aristotelian. Idealiștii nu au ce căuta în el. Deasupra lui, fața aspră își schimbă iar expresia. Când se aplecă, Blayney părea iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
Normal, era numai o posibilitate, nu o certitudine. Așadar, Gosseyn ocoli întrebarea: - Nu sunt mai inteligent decât eram atunci. Apoi adăugă: - Cine ar fi bănuit că te obosești să ții casa asta amărâtă sub supraveghere? Ținu privirile ațintite pe fața netedă cât rosti cuvintele cu substrat de laudă. Și fu încântat să observe o ușoară mulțumire de sine în expresia celuilalt. Dar Blayney nu spuse nimic; nu oferi nici o explicație pentru prevederea de care dăduse dovadă. Într-un fel, sigur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
său. Apoi, la fel de încet, ridică mâinile în sus pipăind. Atinse o suprafață plată. La mai puțin de douăzeci de centimetri de pieptul său, calculă el. Și când încercă să se ridice și împinse, aceasta se dovedi a fi un ceva neted, solid, care nu ceda. ...Exact ca atunci când își venise în fire în capsulă... cu numai câteva zile în urmă, luând în considerație timpul cât fusese conștient. Se lăsă iarăși pe spate, într-o poziție relaxată, și se întrebă... "sunt oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
din Calea Lactee, un bărbat pe nume Neggen stătea în picioare, privind o mașină - o navă spațială mică, în formă de țigară. Nava spațială se afla la picioarele lui. Într-o scobitură naturală care era pe jumătate grădină, pe jumătate marmură netedă. Era o marmură lustruită de o mână de om și o grădină făcută de om, ceea ce oferea un amplasament decorativ pentru mica naivă. Bărbatul gândea cu mare regret: "În toți acești ani, aceste milenii, nava aceasta s-a aflat aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
aveau nevoie de el. Și dovediseră aceasta pe timpul a trei acțiuni de control. De fiecare dată, l-ar fi putut omorî; dar n-o făcuseră. Rămase totuși, cu fața în jos, cu nasul turtit de ceea ce părea o podea moale, netedă. Ochii priveau direct în porțiunea aceea plată, cenușie, puțin lucioasă. Încă presupunea că aceasta era podeaua laboratorului către care țintise, din sistemul acela stelar îndepărtat pe care tânăra femeie, Strella, îl numise Meerd. ...Era timpul să arate că era conștient
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
restrictiv, că nici măcar un scaun, nemaivorbind de o masă ori o canapea, n-ar fi putut fi așezat într-un loc, altminteri decît consideraseră ei. Străzile se deosebeau numai prin fațadele caselor. Unele ondulate se sfîrșeau în unghiuri drepte și netede, altele începeau drept, dar convergeau în serii de turnuri rotunde, încoronate cu metereze, ca atinse de aripa Evului Mediu. Cărămizile fuseseră așezate în moduri care mai de care mai ciudate pentru a închipui un model fascinant de linii și forme
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
de moment. Imediat după aceea, apa a rămas nemișcată. Fără să fi spus nimic, am făcut ca bătaia să devină mai puternică și am mărit cadența. Vroiam să ajung acasă înainte să înceapă ploaia, dar chiar rîul cu suprafața sa netedă, chemătoare, cerea mai multă putere. David a înțeles și m-a urmat. Chiar așa, cum acceleram treptat pe această suprafață aparent netedă, am văzut o fîșie densă de ploaie îndreptîndu-se înspre noi, o perdea misterioasă legănîndu-se hipnotic în vreme ce se apropia
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]