2,919 matches
-
moartea lui Marin Preda, acel stilou nu a mai funcționat niciodată. Nimeni nu știa să scrie cu el. În anii ce au trecut , am încercat de multe ori să scriu cu el , l-am spălat, i-am pus cerneală, dar... nimic. Mai mult zgâria hârtia, decât să aștearnă cerneală. M-am uitat la peniță...era tocită mai mult pe o parte. Ca să scrii cu ea trebuia să știi în ce poziție să apleci stiloul. Altfel, nu mergea. Iar singurul om care
MARIN PREDA ȘI NERĂBDAREA TIMPULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374482_a_375811]
-
mal, de parcă era vrăjită, sau o conducea o forță supranaturală în locul cârmaciului dispărut în larg. Ana încercă să citească dar nu a fost posibil. Când a ieșit Cristina de sub duș, a și început să turuie din gură tot felul de nimicuri, întâmplări de pe plajă, sau văzute prin bazar. Apoi, fără să vrea, s-a deconspirat, precum că l-a vizitat pe George în cameră. Îi povestea ce a văzut ea de la etajul cinci în largul mării, când Aurel plecase până la Mangalia
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373126_a_374455]
-
o pupăză? (Adrian Grauenfels). • Incompetentul are tupeu. • Unii oameni își datorează succesul primei soții. Și a doua soție succesului (umor francez). • Nu întreba atunci când nu dorești un răspuns. • Câteodată, prea-desteptul dă în baltă și-și udă inteligenta (Niki Iosefovici). • Uneori Nimicul e gratis, alteori e foarte scump. PE PICIOR MARE • Vrei să fii respectat? Spune aproape întotdeauna adevărul. • Timpul le rezolvă pe toate, dar trebuie ajutat. • În lipsa curajului, orice calitate pălește. Norocul e ca o minge. Când îl ai, îi dai
(189/190) – COLABORĂRI & PE PICIOR MARE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373533_a_374862]
-
eroare. Autenticitatea este drumul către iubire, nu întamplarea, neprevăzutul sau umbra de egoism! Întru în Mall, mi-e foame. Simt stomacul strâns ghem sub coaste, îl simt acolo mic, agitat și revoltat. De șapte zile de când am început călătoria mănânc “nimicuri”, fructe, altceva...către seară când mă cazez peste noapte la hotel! Ciudat, pentru un moment m-am simțit sătul! A fost suficient un detaliu al lumii civilizate, atmosfera de restaurant ca să-mi recapăt echilibrul stomacului! Sper a nu mă înșela
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE, AUTOR GHEORGHE ŞERBĂNESCU) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373532_a_374861]
-
s-au răpit rânduri ample și s-au așezat altundeva (din cele despre Sandu și Sergiu Pobereznic s-a luat cu pagina, de exemplu). Nu am ce face! Dacă prind orbul și-i scot ochii, nu că s-ar activa nimicul, după cum greșit enunță zicala, pentru că ochii, pe lângă lipsa vederii au viață în ei și e de neînchipuit durerea smulgerii lor, chiar și așa, orbi, dar, vai de mine ce asalt furibund asupra mea aș provoca, iar eu dacă disprețuiesc ceva
DEZAMĂGIRI RICOŞATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373567_a_374896]
-
nou, nimic senzațional! Doar faptul că în negândirea acestor oameni eu totuși cercetez golul și încerc să mă mențin calm atunci când ei îmi analizează cărțile. De-aș putea le-aș recondiționa capul sub propria mea asumare de răspundere și-n nimicul lui, aș reface fațada inteligenței, înlocuind lipsurile măcar cu buna creștere dacă de cultură nu poate fi vorba. Când faci asta pentru cineva e cazul ca odată și odată să tragi linie. Ceea ce-mi vine și mie rândul acum
ARTIŞTII, O DRAGOSTE NEÎNŞELATĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373555_a_374884]
-
bătrânețe și viață fără de moarte”. La final, eu n-am găsit alte cuvinte dar Evrika! mi-am luat tonicul necesar vârstei, m-am vindecat de temeri, am deschis fereastra, apoi ușa și am contemplat primăvara, lăsând liberă, câteva clipe, uitarea nimicurilor! Altceva e important, “această sosire în mine”. O carte fără sfârșit...sau împotriva oricărui sfârșit omenesc. Să ne bucurăm! Cristina Ștefan (prefață la Dansul Vieții) Referință Bibliografică: DEBUT- Rodica Dascălu- Dansul vieții(versuri) / Cristina Ștefan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DEBUT- RODICA DASCĂLU- DANSUL VIEȚII(VERSURI) de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373554_a_374883]
-
hartie șade-n frunți de semidocți Și din sceptru, arămie, se ivește, că din nopți, O paradă închinata zeului postmodernist, Clevetind că-i demodata haină bietului artist. „Cât de verde este iarbă?!” povestesc cei care n-au Sentimentele iubirii... La nimicuri se dedau. Cu privirea în pământ, calc tăcută, pas cu pas, Si ce gânduri din cuvânt credeți voi că mi-au rămas? Este-o lume prea bolnavă, teamă-ar fi de toți și tot, Boala lumii, tot mai gravă, nu
SE BALANSA PANTERA de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373589_a_374918]
-
înghițită de noapte veșnicei uitări. ********************************************** Cuvintele de cele mai multe ori descriu o lume. Un cuvât poate chiar distruge o lume sau poate crea o lume. De cele mai multe ori cuvintele le trată ce atunci de cele mai multe ori tratăm cuvintele ca pe niște nimicuri și ne jucăm cu ele prefăcându-ne crede că nu știm cât de greu ne poate lovi un cuvânt? ********************************************** Există adevăruri ce trebuiesc totuși ascunse pentru că spuse fiind pot genera nenorociri și pot distruge destinul unui om sau pot învrăjbi
AŞTEPTAREA de ADRIANA MIHAELA MACSUT în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373597_a_374926]
-
senin.... - Nu mai este soare și frumos? - Nu, s-a început o furtună de nisip de-ți scoate ochii și-ți umple gura cu nisip. Au fugit toți de pe plaja, noi am fost la bazar să ne mai luăm câteva nimicuri. - Văd că ești cu brațul plin de pachete. Ți-ai golit portofelul ? - Ei, nici chiar așa. George a vrut să-mi lase câteva amintiri. Pleacă peste două zile și a ținut neapărat să-mi cumpere câteva suveniruri care să-mi
CAND DRAGOSTEA BATE LA FEREASTRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371247_a_372576]
-
și cât vizităm fabrica de confecții locală, îmi dați un răspuns favorabil. Toată discuția dintre cei doi tineri se desfășură cu glasul scăzut, pentru a nu atrage atenția celorlalți pasageri și cursanți din autocar, ca și cum s-ar fi povestit cine știe ce nimicuri, nu că s-ar fi desfășurat o poveste ce putea să devină o frumoasă idilă dintre un profesor de design și cursanta sa. Ana după încheierea discuției cu tânărul profesor, începu să-l studieze mai atentă, cu ochiul său critic
INCERCARI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371267_a_372596]
-
se dau cu rolele,doi bătrânei se plimbă încet la braț și un bărbat ,cam între două vârste , înaintează agale pe alee,ținându-se de un baston.Nimic nu pare să tulbure liniștea unui peisaj de basm.Dar până și nimicul,e tot la fel de trecător. Așa că din senin,zvâcnesc doi bicicliști ,nervoși pe plimbăreții matinali care le stau în cale. - Ai grijă,băi,să nu te prindă radarul ! răcnește unul către bărbatul în baston. Și-apoi, gonește către celălalt, umflându-se
.LOTERIA VIEȚII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371445_a_372774]
-
la Košice în Cehoslovacia și mai are o săptămână de stat pe litoralul nostru, fiind cazată la camping, în cortul personal. Celelalte fete erau colegele ei și una chiar stătea cu ea în cort. Am discutat în timpul dansului despre multe nimicuri, despre vreme, despre frumusețea litoralului și dacă i-a plăcut la Mamaia, stabilind ca și dansul următor să-l facem împreună. Era mirată că mă descurc destul de bine în limba cehă. Era normal pentru mine, pentru că vara nu aveam altă
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
poate tradiției cantatelor spaniole, poartă spre peștera lui Platon, scară spre Cabala luminii infinite și armonia eului poetic, ca lumea sa desăvârșind. „Și nimic nu moare în tine, nimic în afară de tine însăți, în pietrele tale nu rămân decât semne ale nimicului și ale nimănui.Rămâne numai lumina.” Impresionantă perfecțiune unui gând? Nu și când vine din lumină. Cartea Umbra și aparența nu poate fi recenzată modest, nu i se poate ticlui o cronicuță de duzină. Trebuie numai citită în aplicarea carteziană
UMBRA ŞI APARENŢA- ANDRÉS SÁNCHEZ ROBAYNA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374866_a_376195]
-
și nu spun, Doamne, să ne crezi căci suntem doar dorință noi totdeauna cerem tot, ne învelim în vorbe și faptele le-am amânat, le-am transformat în gherbe Eu nu spun, Doamne, că noi știm a tot muri-n nimicuri că drumul nostru-i mic și strâmt, între lumini și-adâncuri nici că avem în noi divin și zâmbete și soare eu doar îți spun că suntem mici, umili, și că ne doare! E doar îți spun să ne mai
EU NU SPUN, DOAMNE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374912_a_376241]
-
altui rege cu albeața la ochi Și tronul din oase scrâjnește Între măselele vremii plombate cu aer. Jarul divin a ruginit banal pe fundul tigăii În care E rumenit după străvecehe rețetă Un sturion fără icre. Independența de toate aceste nimicuri Umblu în sandale din piei argăsite Pe dunga unui drum Ce s-a frânt sub senile. Unse Cu mierea viespilor tineri îmi sunt tălpile și palmele amândouă Și... caut loc cât să ascund un galben În crăpăturile din piatră Ce-
MONADE (2) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374941_a_376270]
-
cititorului pasionat acea dimensiune spirituală căreia nicio rațiune nu i se poate împotrivi: copilăria cu toate fericirile ei.Copilăria care are puterea de a învia icoana chipurilor dragi, atunci când fiecare zi pare anume făcută să ne sărăcească de valori în favoarea nimicului exuberant. Și nu pot încheia acest mesaj fără cuvintele care mi l-au descoperit pe Teodor Dume: “cel ce ocolește suferința moare încet pentru că nimeni și nimic nu poate înlocui atingerea asta e tot...”" (Mioara Băluță) Nu odată am “intrat
MOARTEA, UN FLUTURE ALB de TEODOR DUME în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374892_a_376221]
-
ar fi fost ultima atingere rece ca un fel de liniște (...) de fapt fiecare are propria liniște (...) stăteam unul lângă altul și ne priveam zâmbetul arcuit între buze dăruit doar seara la culcare părea trist și nu vorbea niciodată despre nimicuri trăia într-o lume numai a lui până în seara în care conspirativ îmi trase cu ochiul (sub care parcă șerpuia un drum) ascultă, mi-a zis așează-ți capul pe pernă și privește fluturele acela alb care mănâncă lumina din
MOARTEA, UN FLUTURE ALB de TEODOR DUME în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374892_a_376221]
-
călătoream departe. Eu pe buze-aveam cuvântul, El, cu-aceeași sete oarbă Sprinten și voios ca vântul Se oprea din drum...să-l soarbă! Tot „citind” din deal în vale Cu același sfânt nesaț L-am pierdut de mult pe cale Cu nimicul lui sub braț... Cartea e pe terminate, Drumul? nu e treaba mea! Amândoi mergeam departe, Fiecare după stea... Referință Bibliografică: Doi călători... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1559, Anul V, 08 aprilie 2015. Drepturi de Autor
DOI CĂLĂTORI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374970_a_376299]
-
și albastrului. Orice început își are punctul într-un joc, un dor de a face din nimic ceva „Nu e nimic și totuși e / O sete care-l soarbe.“ Locul unde Hyperion îl întâlnește pe Demiurg e punctul din care nimicul începe să-și urmeze dorul și să dea glas creației „Căci unde-ajunge nu-i hotar / [...] / Și vremea-ncearcă în zadar / Din goluri a se naște.“ Pentru a descoperi acel punct Hyperion a urmat drumul luminii și albastrului „Porni luceafărul / Creșteau
ALBASTRU ŞI GALBEN ÎN OPERA SCRIITORULUI MIHAI EMINESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375067_a_376396]
-
mele heleșteu! Ah, strânge-mi-s-ar drumurile-n cârdurile de petale ce zboară desenând prin vânturi tablouri abisale purtând departe de timpul absolut amprentele astrale, că-n ceața născocită de-nchipuiri deșarte mă paște ca un lup cu ochi arzând prin noapte nimicul lacom, disperat să-mpingă totul prea departe. Ah, încurca-m-aș în cântarea stolului de păsări călătoare ce se întorc mereu, cu nebunească disperare, la cuiburile care nu-nțeleg nici o abandonare, că în vibrațiile ce-mi împresoară gândurile despletite s-
DORINŢE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373853_a_375182]
-
Autorului 24 Septembrie 2016 N-am suferit și vorbele mă ard, Așa cum arde focul din feștilă, De când mă știu, uitatul peste gard Și simt în ochii mei un fel de silă... I-am înțeles pe unii dintre-acei Care-și notau „nimicurile” mele, Din truda lor, plătită....cu doi lei, Să-și cumpere odihna dintre stele! Mult mai târziu am învățat cu greu, Omul câte-n viața lui nu știe? Din toate câte sunt în jurul meu Uitatul peste gard e-o meserie
UITATUL PESTE GARD... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373891_a_375220]
-
Dumnezeu a dat să fie pace, Nu un război întins pe mii de ani! Iubirea mea, tu mă aduci la viață. Mă simt ca Stefan Zweig, sunt obosit. De frică că eu pierd iubirea noastră, Pentru ambiții ce au fost... nimic. Referință Bibliografică: Alta pace / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 277, Anul I, 04 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ALTA PACE de PETRU JIPA în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375354_a_376683]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > NIMICUL VRĂJIT Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 2226 din 03 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Pe nervul calului orb nimicul colindă în cort se sparge pentru putere servind o cupă cu miere. Nimicul fără nimic ce zboară cu alămuri
NIMICUL VRĂJIT de PETRU JIPA în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375508_a_376837]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > NIMICUL VRĂJIT Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 2226 din 03 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Pe nervul calului orb nimicul colindă în cort se sparge pentru putere servind o cupă cu miere. Nimicul fără nimic ce zboară cu alămuri dintr-o fanfară, aerul ce curge șuvoi în liniștea ce zace în noi. Cât de neadevărat sunt privesc cu ochiul întors
NIMICUL VRĂJIT de PETRU JIPA în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375508_a_376837]