1,376 matches
-
de întărire a serviciilor de diverse tipuri și a comerțului. Sunt prezente mai multe bănci și există chiar și servicii de televiziune prin cablu, cu post local de televiziune. Sunt prezente diferite firme: materiale de construcții, minimarketuri, supermaketuri, farmacii. Solurile nisipoase de la Dăbuleni sunt favorabile vitei de vie și în special culturilor de pepeni, astfel că zona este cunoscută ca „patria lubenițelor”. Anual, producătorii din Dăbuleni exporta circa 40.000 de tone de pepeni. În zonele unde pământurile sunt mai fertile
Dăbuleni () [Corola-website/Science/297685_a_299014]
-
perioada medievală. Fagi, stejari, și alte esențe de foioase constituie o treime din păduri; pădurile de conifere sunt în creștere ca urmare a reîmpăduririlor. Molidul și bradul predomină în munții de sus, în timp ce pinul și laricele se găsesc în sol nisipos. Există multe specii de ferigi, flori, ciuperci, și mușchi. Peștii abundă în râuri și în Marea Nordului. Printre animalele sălbatice, se găsesc cerbul, mistrețul, muflonul, vulpea, bursucul, iepurele, și un număr mic de castori. Diverse păsări migratoare străbat Germania primăvara și
Germania () [Corola-website/Science/296606_a_297935]
-
Este cea mai mare și cea mai sudică din Insulele Canalului. Climatul este temperat, cu ierni moderate și veri răcoroase având o medie de zile însorite superioară celei din insulele Britanice. terenul este format dintr-un platou înclinat, cu golfuri nisipoase în sud și faleze stâncoase în nord, platou traversat de văi ce curg in general din nord spre sud. <br clear="left"> Jersey are propriul Parlament, numit "States of Jersey". Este format din 53 de membrii aleși: 12 senatori - aleși
Insula Jersey () [Corola-website/Science/296831_a_298160]
-
pe vechi imagini ale palatului găsite pe frescele minoice locale. Majoritatea centrelor turistice din Creta se află pe coasta nordică a insulei între Heraklion și Malia. Hotelurile și restaurantele se întind ca un colier de perle de-a lungul plajelor nisipoase. Insula este folosită mai ales în cultura viței de vie, măslinului și a fructelor. Pe platoul Lasithi există și plantații de legume, ce folosesc sisteme de irigații.
Creta () [Corola-website/Science/296851_a_298180]
-
0 și -0,5 m altitudine). Etajul mediolitoral al lui Băcescu (1971) corespunde cu etajul mezolitoral al lui Peres și Picard (1958,1960) sau cu etajul talantofotic al lui Ercegovic (1957). După substratul solului se împarte în zone pietroase, respectiv nisipoase ori mâloase. Mediolitoralul ocupă în cadrul zonelor cu substrat dur o fâșie lată de 2-10 m în funcție de înclinația platformei stâncoase. Zonele mediolitorale pietroase (stâncoase) adăpostesc organisme capabile a rezista perioadelor scurte de deshidratare și care se pot fixa bine de substrat
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
din etajul supralitoral sau infralitoral. În anumite condiții și în acest mediu apar depozite de materie organică, făcând legătura cu biotopul prezentat mai sus. Cele mai cunoscute viețuitoare ale etajului mediolitoral pietros sunt bancurile de midii și stridii. Etajul mediolitoral nisipos cuprinde în special animale capabile de îngropare rapidă în substrat. Biocenoza caracteristică zonei de spargere a valurilor pentru mediolitoralul nisipos de granulație medie și grosieră este cea a bivalvei "Donacilla cornea" și polichetului "Ophelia bicornis", cărora li se mai asociază
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
biotopul prezentat mai sus. Cele mai cunoscute viețuitoare ale etajului mediolitoral pietros sunt bancurile de midii și stridii. Etajul mediolitoral nisipos cuprinde în special animale capabile de îngropare rapidă în substrat. Biocenoza caracteristică zonei de spargere a valurilor pentru mediolitoralul nisipos de granulație medie și grosieră este cea a bivalvei "Donacilla cornea" și polichetului "Ophelia bicornis", cărora li se mai asociază misidul "Gastrosaccus sanctus" și polichetele "Nerine cirratulus", "Pisione remota" și "Saccocirrus papillocercus" (Băcescu. et al 1967). Mediolitoralul nisipurilor fine este
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
află între paralelele de 53° și 57° latitudine nordică, și în mare parte între meridianele de 21° și 27° longitudine estică (o parte din Cordonul litoral al Curlandei se află la vest de 21°). Are circa 99 km de coastă nisipoasă, dintre care circa 38 km sunt direct la Marea Baltică, cea mai scurtă ieșire la mare dintre toate țările de la Marea Baltică; restul coastei este adăpostită de peninsula nisipoasă Curoniană. Cel mai mare port cu ape calde, Klaipėda, se află la gura
Lituania () [Corola-website/Science/296909_a_298238]
-
Curlandei se află la vest de 21°). Are circa 99 km de coastă nisipoasă, dintre care circa 38 km sunt direct la Marea Baltică, cea mai scurtă ieșire la mare dintre toate țările de la Marea Baltică; restul coastei este adăpostită de peninsula nisipoasă Curoniană. Cel mai mare port cu ape calde, Klaipėda, se află la gura îngustă a Lagunei Curoniene (în lituaniană, "Kuršių marios"), o lagună puțin adâncă ce se extinde în sud până la Kaliningrad. Principalul curs de apă, râul Nemunas, este navigabil
Lituania () [Corola-website/Science/296909_a_298238]
-
reședința, orașul Ruse, se află chiar pe malul opus al Dunării. Este reședința județului, si, alături de Ruse, unul dintre cele două centre ale euroregiunii transfrontaliere Ruse-Giurgiu. Orașul se află atât în Câmpia Burnazului, cât și în Lunca Dunării, solul fiind nisipos. Orașul este capătul șoselei naționale DN5, care îl leagă de București și care se termină la punctul de trecere a frontierei de la podul peste Dunăre aflat la sud-est de orașul propriu-zis. Drumul face parte din ruta europeană de referință nord-sud
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
Mihai se delimitează în două orizonturi : Orizontul formațiunilor Panoniei ca roca de bază a formațiunilor geologice care formează subasmentul și orizontul formațiunilor de suprafața maternare. Din punct de vedere geotehnic pământurile din cuprinsul perimetrului orașului Valea lui Mihai sunt predominant nisipoase, prafoase, sau prafoase nisipoase. Ca și resurse naturale se pot aminti : lemn de salcâm ( esența tare ) pentru construcții, combustibil, argila pentru cărămidă, apa termală, exploatare de țiței, gaze. Altele surse minerale locale le constiuie exploatările de nisip folosite pentru construcții
Valea lui Mihai () [Corola-website/Science/297074_a_298403]
-
două orizonturi : Orizontul formațiunilor Panoniei ca roca de bază a formațiunilor geologice care formează subasmentul și orizontul formațiunilor de suprafața maternare. Din punct de vedere geotehnic pământurile din cuprinsul perimetrului orașului Valea lui Mihai sunt predominant nisipoase, prafoase, sau prafoase nisipoase. Ca și resurse naturale se pot aminti : lemn de salcâm ( esența tare ) pentru construcții, combustibil, argila pentru cărămidă, apa termală, exploatare de țiței, gaze. Altele surse minerale locale le constiuie exploatările de nisip folosite pentru construcții ( mortar pentru zidărie și
Valea lui Mihai () [Corola-website/Science/297074_a_298403]
-
la cea mai mică altitudine medie, de numai 4 m deasupra nivelului mării. Orașul se întinde de-a lungul Dunării, cu cea mai mare parte a habitatului pe malul drept. Spre deosebire de restul Deltei Dunării, împrejurimile orașului sunt formate din soluri nisipoase și sărate, parțial umede, brăzdate de canale. În zonele uscate și sărate vegetația este cea specifică dunelor, ca de exemplu cătina roșie ("Tamarix ramosissima"). În zonele mlăștinoase predomină stuful (genul "Phragmites"), papura (genul "Typha"), izma broaștei ("Mentha aquatica"), cucuta de
Sulina () [Corola-website/Science/297212_a_298541]
-
pitică. Tapirul subtropical, înrudit cu calul, se întâlnește în zona nordică (subtropicală). Cel mai mare carnivor din Argentina este puma, care trăiește doar în pădurile subtropicale. Alte mamifere notabile sunt maimuța capucin, maimuța urlătoare și capibara de râu. Pe plajele nisipoase și pe insulele stâncoase, de-a lungul coastei patagoneze, își duc existența leii-de-mare sudici, elefanții-de-mare sudici și focile cu blană. În apele de lângă Peninsula Valdéz se întâlnesc orci, balene cu cocoașă, balene nordice și delfini. Există trei varietăți de șerpi
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
a Peninsulei Arabe, Kuweitul este unul dintre cele mai mici state din lume, din punctul de vedere al suprafeței. Acesta își desfășoară granițele în latitudine, între 28ș și 31ș N și în longitudine între 46ș și 49ș E. Platul și nisiposul Deșert Arab acoperă mare parte din suprafața Kuweitului. Teritoriul Kuweitului are în general altitudini joase, cel mai înalt punct având doar 306 m.În largul golfului Kuwait se află un grup de 9 insule ce aparțin Kuweitului. Dintre acestea numai
Kuweit () [Corola-website/Science/298113_a_299442]
-
Chott el Djerid cu lacuri sărate), această regiune fiind urmată în sud de Sahara. La granița cu Libia, spre vest, este șesul Djeffara limitat de Dahar un platou calcaros (600 m altitudine) care se continuă spre mare cu un ștrand nisipos. Vezi și: O climă aridă în sud, care devine mai umedă spre țărmul mării la nord, ceea ce explică zona asemănătoare stepei (cu veri fierbinți și ierni reci). Din Tunisia centrală spre sud domină o climă tipică deșertului. Temperatura medie este
Tunisia () [Corola-website/Science/298150_a_299479]
-
și conține 308 comune.Este divizată din punct de veder administrativ în 5 provincii: Flandra este formată din două regiuni geografice principale: câmpia Yser-ului și coasta Mării Nordlui în vest și câmpia din nord-est. Prima este formată dintr-un relief nisipos și soluri aliviale, cu altitudini foarte joase. Mare parte din acest teritoriu a fost canalizat și au fost amenajate poldere protejate de diguri. Câmpia centrală începe în bazinul fulviului Schelde și cu o altitudine situată între 5 și 30 m.
Flandra () [Corola-website/Science/297502_a_298831]
-
permit comunicații facile. Zonele litorale oferă și ele peisaje diverse: maluri abrupte ale masivelor muntoase (Coasta de Azur, de exemplu), câmpii ce se termină cu faleze (Coasta de Alabastru), regiuni umede și forestiere, cum ar fi Sologne sau mari câmpii nisipoase (Câmpia Languedoc). Rețeaua hidrografică a Franței este, în principal, drenată de patru mari fluvii: Loara, Sena, Garonne și Ron, la care se mai pot adăuga și Meuse și Rinul, mai puțin importante pentru Franța, dar fluvii majore la nivel european
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
Romsilva publică Revista pădurilor, cea mai veche revista cu apariție neîntreruptă din România și una dintre cele mai vechi reviste silvice din lume. Președinții Romsilva: Peste 200.000 de hectare de terenuri agricole din sudul și sud-vestul țării au devenit nisipoase, din cauza defrișărilor masive, dar și a secetei din ultimii ani. În august 2009, Romsilva avea în administrare 214 cabane, dintre care 187 de cabane sunt introduse în sistemul on-line de cazare, iar 69 sunt introduse în circuitul turistric național și
Romsilva () [Corola-website/Science/318169_a_319498]
-
cariere aflate foarte aproape de țărm. Morfologia reliefului și solului insulei este rezultatul acțiunii concurente ale activității tectonice și eroziunii eoliene și pluviale. Solul fertil care acoperă formațiunile de relief ale insulei are un strat relativ subțire cu o compoziție preponderent nisipos sau calcaros, existând zone unde pierderea de teren fertil prin eroziune duce la apariția unor zone aride, nevalorificabile din punct de vedere agricol. O caraceristică a resurselor naturale din insula Brač este aceea a volumului redus al resurselor de apă
Brač () [Corola-website/Science/318182_a_319511]
-
formate din calcar terțiar (în zona satului Tașbunar), acoperite cu nisip și argilă. Malurile nordice sunt mai înalte (în unele locuri înălțimea ajunge la 8-10 m), pe alocuri abrupte, presărate cu ravene (râpi adânci), iar cele sudice sunt joase și nisipoase. Fundul adânc al lacului se află acoperit cu un strat de mâl negru conținând hidrogen sulfurat, iar fundul mai puțin adânc și malurile este acoperit cu nisip amestecat cu argilă sau pietricele. În partea de sud, limanul Catlabuga este legat
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
lacului sunt mai înalte, presărate cu ravene, iar cele sudice sunt joase, mlăștinoase și acoperite cu tufișuri de stuf. Fundul adânc al lacului se află acoperit cu un strat de aluviuni (loess), iar fundul mai puțin adânc și malurile sunt nisipoase. În nord se varsă în liman râul Cahul. Temperatura apei atinge vara un maxim de 30°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Lacul este acoperit la suprafață cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
lac din Ucraina după suprafață. Bazinul limanului are o formă alungită. Apele provin în principal din schimburile cu Dunărea. Malurile estice și vestice ale lacului sunt mai înalte și abrupte, presărate cu ravene (râpi adânci), cele sudice sunt joase și nisipoase, iar cele nordice sunt mlăștinoase și acoperite cu tufișuri de stuf. Fundul adânc al limanului se află acoperit cu un strat de mâl negru conținând hidrogen sulfurat, iar fundul mai puțin adânc și malurile sunt nisipoase. În partea de sud
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
sudice sunt joase și nisipoase, iar cele nordice sunt mlăștinoase și acoperite cu tufișuri de stuf. Fundul adânc al limanului se află acoperit cu un strat de mâl negru conținând hidrogen sulfurat, iar fundul mai puțin adânc și malurile sunt nisipoase. În partea de sud, limanul Ialpug este legat de Lacul Cugurlui printr-un canal strâmt numit „Repedea” ("Repida" în ucraineană) prin care trec peștii. În trecut, limanul Ialpug a fost un rezervor unde erau colectate apele Dunării când acestea depășeau
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
Bazinul limanului are o formă circulară, cu diametrul de aproximativ 20 km. Apele provin în principal din schimburile cu Dunărea și cu Ialpugul. Malurile nordice, estice și vestice ale limanului sunt joase și mlăștinoase, iar cele sudice sunt joase și nisipoase. Fundul adânc al limanului se află acoperit cu un strat de mâl negru pe bază de hidrogen sulfurat, iar fundul mai puțin adânc și malurile sunt nisipoase. Limanul Cugurlui este legat de Lacul Ialpug (în partea de nord) și de
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]