4,446 matches
-
Nu e nebun, e doar curajos!" De aceeași bravură dă dovadă Ladima, pe terasa restaurantului de la Movila, amendând pe loc mojiciile lui Fred, deși acesta din urmă era cunoscut ca un boxer de temut. Nu leii îl pot învinge pe nobilul hidalgo, ci niște biete pisici care îl mușcă și zgârâie, acoperindu-l de ridicol: "Sărmane don Quijote! Se tem de tine leii, dar ți se agață de nas mâțele. De pisicile ce fug și nu de leii ce se văd
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
fi îmblânzit decât de o fecioară, temă recurentă în artele plastice, dar și în literatură, începând cu Dimitrie Cantemir și terminând cu Rilke, Lucian Blaga, Umberto Eco. Tapiseria omonimă, executată pe la sfârșitul veacului al XV-lea pentru a decora salonul nobilului parizian Jean Le Viste, va fi redescoperită în 1841 de Prosper Mérimée, imortalizată de Georges Sand în romane și, în fine, cumpărată de guvernul francez pe la 1882; ea poate fi văzută în prezent la Musée National du Moyen Age din
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
de asalt, cocteilurile de foc grecesc, a cărui compoziție constituia un secret milenar), Waltari evocă abolirea oricăror comandamente morale pe fundalul inevitabilei beții a morții colective. Grămezi de cadavre, foamete, preacurvia fetelor oferite de codoși venețienilor instalați la Blaherne, trădarea nobililor bizantini pentru a li se cruța viața. Sfârșitul este iminent. Occidentul tace. Basileul se retrage sub tirul veștilor de sfârșit, încredințându-și viața și orașul Atotputernicului Dumnezeu. Nu acceptă solia de armistițiu a lui Mehmet. Lipsit de capacitatea concilierii, preferă
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
a lui Mehmet. Lipsit de capacitatea concilierii, preferă moartea alternativei vieții în surghiun ce i se oferă. Ultima întrunire în catedrala Sf. Sofia închide cartea și viața deja pierdută a Bizanțului. Erau de față basileul și ierarhii săi, bailul și nobilii venețieni în armuri, ofițerii genovezi în frunte cu Giustiniani, preoți, călugări, credincioșii bisericii lui Justinian. Liturghia de adio îi unește pe greci și pe latini. Cuvintele discordiei din Crez și Fiului sunt omise de Mitropolitul grec, dar rostite totuși de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
vechilor titulari: principele teritorial acaparează întreaga justiție la curtea sa, ori la cele ale slujbașilor săi, iar vechea oaste feudală face loc treptat armatelor regale sau princiare regulate, susținute prin impozite. În Germania, ca și în Franța, o clasă de nobili cu simple privilegii de drept privat se va constitui deasupra caselor princiare, conservând o semnificație politică. Privilegiul de a hotărî și purta războaie private va fi unul din cele la care va ține cel mai mult. Cu certitudine, numărul instituțiilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
suverane, dar la o fărâmițare politică cum s-a petrecut în Europa apuseană nu s-a ajuns niciodată. Ca să evite vreo neînțelegere privind raportul suzeranitate/suveranitate, regele Amaury I a promulgat Assises sur la ligèce, prin care stipula că toți nobilii, fără excepție, datorau jurământ de fidelitate monarhului și obligația nelimitată a serviciului militar, ceea ce demonstrează progresul puterii regale. Când Antiohia s-a desprins ca stat de sine stătător, în secolul al XIII-lea cu toate măsurile de prevedere luate de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Astfel, procesul de centralizare a statelor apusene, de întărire a monarhiei, a fost mult înlesnit, pe de o parte ca o consecință a mutării teatrului de război în Orient, pe de altă parte prin înlăturarea pentru un timp îndelungat a nobililor și armatelor lor din țară. Aceasta a permis extinderea "păcii publice" și a lăsat răgazul necesar autorității centrale să-și făurească o bază materială, să elaboreze nestingherită noi instituții de guvernare. Feudalii reveniți în țară erau nevoiți să caute protecția
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
decât să fixeze precis, prin contracte și carte, zona de influență rezervată fiecăreia din noile puteri care se impuneau în viața publică. O lungă perioadă de timp, carte de acest gen au fost rezervate instituțiilor Bisericii și locuitorilor orașelor, deși nobilii, inserați în ierarhia feudală, aveau de mult timp propriul drept contractual. Începând cu mijlocul secolului al XIII-lea situația se schimbă, nobilii și seniorii unindu-se pentru a revendica în comun, și ei, Carte de libertăți. Nimic nu este mai
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
O lungă perioadă de timp, carte de acest gen au fost rezervate instituțiilor Bisericii și locuitorilor orașelor, deși nobilii, inserați în ierarhia feudală, aveau de mult timp propriul drept contractual. Începând cu mijlocul secolului al XIII-lea situația se schimbă, nobilii și seniorii unindu-se pentru a revendica în comun, și ei, Carte de libertăți. Nimic nu este mai semnificativ pentru dispariția regimului feudal, decât aceste mișcări care se generalizează în perioada primei jumătăți a secolului al XIV-lea, luând uneori
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în Țara Românească și Moldova. Stările erau convocate prin scrisori ori prin "strigare publică" (publica proclamatione facta) și prin emisari special trimiși să anunțe porunca regală. Scrisorile de convocare nu precizau totdeauna numărul deputaților pe care trebuiau să-i trimită nobilii, cavalerii și orașele. În secolul al XIII-lea regii Angliei trimiteau scrisorile de convocare comitatelor (shire) și orașelor, evitând ca înscrisul (writ) să le ajungă indirect, prin intermediul șerifului 129. În același mod, direct, erau trimise scrisorile către orașe și în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
scrisorile de convocare comitatelor (shire) și orașelor, evitând ca înscrisul (writ) să le ajungă indirect, prin intermediul șerifului 129. În același mod, direct, erau trimise scrisorile către orașe și în Transilvania și Boemia. Ca regulă, generală se va impune ca orașele, nobilii și cavalerii să delege un număr de doi la patru reprezentanți. Stările erau înștiințate asupra datei și locului, nu însă totdeauna și asupra problemelor ce urmau a fi dezbătute. Discutarea și votarea legilor și a impozitelor vor constitui însă, în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
aceste regate monarhia stărilor. În Suedia Reiksdag (adunarea reprezentativă) reunea clerul, nobilimea orașelor și țăranii liberi. După Uniunea de la Kalmar (1397) adunările au căpătat un caracter și o structură diferită: Danehof, dieta obișnuită și periodică până în anul 1431, reunea numai nobilii, iar Landstings și-au pierdut importanța, atribuțiile lor fiind transferate nobilimi. După anul 1413 Adunările de stări au funcționat sub denumirea Herredag. În Rusia țaristă, stimulată de fenomenul instituțional european, Ziemskii Sobor (Adunarea țării) întrunită între 1550-1650, a fost prin
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
-lea și al XV-lea. În Transilvania voievodală 174, unde influențele occidentale prin intermediul Ungariei sunt evident subliniate în organizare și funționare, stările privilegiate erau convocate în Congregații generale (congregatio generalis), adunări în care după anul 1437 au fost reprezentați numai nobilii, eterogeni sub aspect etnic (unguri, români, secui și sași), patriciatul urban și fruntașii secuilor. Din anul 1506 adunările sunt frecvent denumite Congregatio trium nationum sau Dieta, pentru ca în perioada Principatului Transilvaniei să fie consacrată ultima denumire (Dieta). Analizând tipologia Adunărilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
clasificate în două tipuri fundamentale: cu două și respectiv trei camere. În primul tip sunt incluse următoarele monarhii: Anglia, cu Camera Albă pentru reprezentanții lorzilor laici și ecleziastici și Camera Pictată pentru deputații cavalerilor și orașelor; Țările Nordice, în care nobilii și clerul superior făceau parte din Rigsraad (un Consiliul de stat, care o perioadă s-a substituit adunării); Polonia, cu Senatul și deputații provinciilor; Ungaria, unde din Consiliul regal se va dezvolta Camera superioară a Dietei și Boemia. Celui de-
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
nu doar ordinea corporativă a stărilor privilegiate din Franța, dar și greutatea lor politică. Clerul era reprezentat prin membri săi cei mai importanți: arhiepiscopi, episcopi, abații marilor mânăstiri. Ei nu erau aleși, participând în virtutea demnității recunoscută în ierarhia bisericească. Marii nobili laici și ecleziastici, vasali direcți ai regelui și membri ai Consiliului său, făceau corp distinct față de deputați. Orașele libere (les bonnes villes) delegau în principal primarii și consilierii municipali. În consecință, reprezentarea se făcea și în cazul lor, tot în funcție de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
adunare a baronilor, cavalerilor și consilierilor municipali din comitat, supuși contelui de Toulouse. Aceste stări s-au întrunit în secolul al XII-lea, cu structura menționată, transformându-se într-o veritabilă Adunare de stări. Funcțiile adunării au rămas esențial juridice, nobilii având un rol primordial. Baronii erau invitați personal, iar cavalerii trebuiau, în principiu, să participe în totalitate. Din orașe mergeau consilierii sau alte persoane numite de municipalitate. La jumătatea secolului al XIII-lea se menționează prezența consilierilor din burgurile și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
apariția englezilor și, chiar în acel timp, acestea nu erau impozite propriu-zise, ci colecte destinate nevoilor locale. De la sfârșitul secolului al XIII-lea stările din Agenais începeau să se întrunească separat, rezultat al agravării contradicțiilor dintre orășenime și stările privilegiate. Nobilii și clerul acuzau orașul de uzurparea funcțiilor lor juridice iar orașele erau indignate pentru faptul că clerul refuza să participe la cheltuielile comune ale comitatului. Consiliul general din Agenais începea astfel să prezinte câteva trăsături caracteristice ale funcționării adunărilor și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
al negocierilor și nu ultimul cuvânt al voinței deputaților, cum se întâmpla în Polonia. Doar în foarte puține cazuri deputații se vor situa pe poziții ferme (de pildă în anii 1576, 1588, 1593 și 1614). În perioada Revoluției de la 1789 nobilii, clerul și Parlamentul, zădărnicind ridicarea oricărui impozit sau nou împrumut, vor face inevitabilă convocarea Statelor Generale sub presiunea poporului. Acestea nu au știut să profite de acest prilej pentru a-și impune revendicările. Deschiderea lucrărilor Statelor Generale la 5 mai
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Corespunzător acestor circumscripții districtuale regele impunea alegerea reprezentanților în Statele Generale. O altă modalitate de a paraliza activitatea adunărilor a constituit-o transformarea impozitelor extraordinare în impozite ordinare. În consecință stările nu mai trebuiau convocate pentru a le vota, iar nobilii își vor pierde dreptul de a percepe impozite pe domeniile lor. În anul 1439 impozitele extraordinare (aide, taille) votate pentru război au devenit ordinare, întrucât Statele Generale nu au profitat de "strâmtorarea" monarhiei pentru a-și asigura controlul asupra gestiunii
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în Cortès din Burgos). Cortèsul din Castilia va deveni treptat o adunare exclusiv reprezentativă a orașelor, mai exact a celor 17 orașe privilegiate, în care nobilimea și clerul dețineau un simplu rol decorativ. De aceea în Castilia adunarea regelui cu nobilii și clerul, fără participarea orașelor, nu constituia un Cortès. Funcția principală a Cortèsului era votarea impozitelor și subsidiilor cerute de rege. Ulterior ele vor dobândi și facultăți legislative. Reprezentanții stărilor privilegiate se întruneau în același timp, păstrând caracterul lor particular
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
politică autoritară, menită să întărească puterea centrală prin subordonarea stărilor privilegiate. În anul 1475, la propunerea reprezentanților orașelor (procuradores), suveranii au consimțit în Cortèsul de la Madrid să revigoreze vechea instituție a "frățiilor" în scopul apărării regatului. În consecință, pentru pedepsirea nobililor rebeli, s-a constituit Santa Hermandad. Astfel, "regii catolici" au profitat de dezacordul existent în rândul stărilor privilegiate pentru restaurarea puterii monarhice. Acțiunea lor a produs o adevărată teroare asupra cavalerilor (caballeros) și scutierilor (escuderos). După Cortèsul de la Toledo (1480
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
dar nu erau reprezentați în Reichstag. Dependența lor de puterea imperială excludea posibilitatea participării chiar și în Dieta imperială. În unele principate teritoriale cavalerii dețineau majoritatea, ca de pildă în Macklenburg, iar în Bavaria alcătuiau o unică stare reprezentativă, împreună cu nobilii 340. Regula admisă pentru reprezentare prevedea obligația întregii nobilimi de a participa la Adunările de stări. Deosebirile persistau doar în privința modalității de convocare. În Saxonia și Prusia se făcea distincție între cei convocați individual, prin scrisoare (Schriftsässige) și cavaleri, care
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Habsburg și Henric de Carintia, regatul Boemiei a revenit lui Ioan de Luxemburg (1310-1346)347. Regele și-a început domnia consimțind o Cartă de privilegii a nobilimii, între care este menționată și obligația de a desemna demnitarii regali numai dintre nobilii cehi. Nerespectarea privilegiilor va declanșa opoziția marii nobilimi, la care s-au asociat toate stările Boemiei. Ele s-au opus în repetate rânduri regelui, acestui "cavaler războinic" ce-și va sfârși domnia pe câmpurile de la Crécy (26 august 1346). Votarea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
numai că nu a reușit să înfrângă rezistența marilor seniori, uniți din 1394 într-o Ligă, dar a fost ținut de două ori captiv (1394 și 1401)351. În consecință, regimul stărilor s-a consolidat: un Consiliu permanent format din nobili și episcopi supraveghea și aproba hotărârile regelui. Încercările lui Venceslav al IV-lea de a redobândi prerogativele monarhice au fost umbrite de "războaiele husite" și de sentimentul antigerman, care vor consolida poziția stărilor. Dieta va deveni factorul determinant în guvernarea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
delegați aleși din diferitele regiuni ale țării. Ei erau responsabili în fața alegătorilor, care le puteau da instrucțiuni obligatorii și erau plătiți din cotizațiile acestora. La începutul secolului al XVI-lea se revendică și se obține participarea personală, astfel că fiecare nobil păstra dreptul de a se prezenta în persoană la Dietă. Competența Dietelor provinciale, ca și a celorlalte categorii ale Adunărilor de stări, nu era determinată detaliat prin reglementări cu caracter juridic. Se admitea, în mod obișnuit, că Dieta alegea regele
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]