4,483 matches
-
de tranziție, în care sunt folosite ambele tipare. În această zonă de tranziție există o marcare tripartită: S ≠ A ≠ O. KHANTY (XANTY) Limbă fino-ugrică, uralică, vorbită în Rusia. 12 000 de vorbitori. Număr mare de dialecte. Minimă ergativitate. KINALUG Limbă nord-est caucaziană. 1 500 de vorbitori. Morfologie de tip ergativ. Sintaxă de tip acuzativ. KIRANTI Grup de limbi (circa 24) din familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul bodic, vorbite în Nepal. Folosirea mărcilor ergative ca elemente subordonatoare pare a fi rezultatul unui
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
căruia sunt posibile numai construcții cauzative analitice. Ordinea neutră: SV, OVA sau AOV. Structurile SV și OV sunt fixe, iar A are posibilitatea de a se mișca/limbă head-final. KUKU-YALANJI − Vezi GUGU-YALANJI. KÜRI Limbă ergativă din familia caucaziană, ramura de nord-est, subgrupul lezghic, înrudită cu LEZGHINA, TABASSARAN, UDI. KURDĂ Limbă/grup de limbi din familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian, vorbită în Turcia, Armenia, Iran, Irak, Siria, Azerbaidjan. Circa 26 000 000 de vorbitori, mulți bilingvi. Numeroase dialecte − două grupuri: KURMANJI
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
SIOUAN. LAHATUÁ OTOMO − Vezi KUIKÚRO. LAZ Dialect al limbii ZAN; considerată și limbă distinctă, din familia KARTVELIAN. Limbă în care se manifestă scindarea subiectului intranzitiv, scindare vizibilă prin marcarea cazuală. LEZGHINĂ (LEZGHIAN, LEZGIAN, LEZGI) Limbă din familia caucaziană, ramura de nord-est, subgrupul lezghic, vorbită în nordul Daghestanului (limbă oficială) și în sudul Azerbaidjanului și sporadic, în ariile învecinate. Circa 450 000 de locuitori. Limbi înrudite: KÜRI, TABASSARAN, UDI. A fost clasificată ca fiind ergativă la nivel profund, semantic, dar și ca
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
este SV/OAV, dar este posibilă și topica VS/AVO. Condiția de variație a topicii este ca A să preceadă verbul. S, O pot ocupa atât poziția preverbală, cât și pe cea postverbală. NAKH Mică familie de limbi din ramura nord-est caucaziană, vorbite în Cecenia (CECENĂ), Ingușetia (INGUȘĂ) și Georgia (BATS). Topică SOV și modificator-cap în structurile nemarcate. NASS-GITKSAN Grup de două limbi amerindiene (nass, 700 de vorbitori, și gitksan, 1000 de vorbitori) vorbite în Canada. La imperativ sunt tratate identic
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cazul ergativ numai dacă verbul e la aspectul perfectiv. REMBARRNGA (KALTUY, RAINBARGO, RAINBARNGO, REMBARRANGA, REMBARRNGA, REMBARUNGA) Limbă australiană înrudită cu DYIRBAL. Morfologie ergativă. RONCALAIS Dialect al BASCEI. RUTUL (RUTAL, RUTULY, RUTULTSY, CHAL, MYKHANIDY, MUKHAD) Limbă din familia caucaziană, ramura de nord-est, vorbită în Daghestan și Azerbaidjan. Peste 20 000 de vorbitori. Dialecte: shina, borch, ixreko-muxrek. Prima utilizare a termenului "ergativ" (Dirr 1912) este cu referire la această limbă. SACAPULTEC Limbă din familia MAYAN, vorbită în Guatemala. Limbă ergativă morfologic, având caracteristici
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nu sunt la singular au aceeași formă pentru S, A și O la toate timpurile. SURUÍ (PAÍTER) Limbă din familia MONDÉ, vorbită în statul brazilian Rondônia. 700 de vorbitori. Același comportament ca GAVIĂO. TABASSARAN Limbă din familia caucaziană, ramura de nord-est, subgrupul lezghic, vorbită în Daghestan. 95 000 de vorbitori. Limbă înrudită cu KÜRI, LEZGIAN, UDI. 52 de cazuri. S variabil. Marcare prin acord verbal. Asemănătoare cu GEORGIANA în privința sistemului complex de marcare a cazurilor și a sistemului independent de acord
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
provine din nominalizare. În enunțurile nonminimale, în special în narațiune, limita dintre clasa nominală și clasa verbală este foarte puțin rigidă. TSAGA − Vezi ENGA. TSEZ (DIDO) Limbă nakh-daghestaneză vorbită de aproximativ 7 000/15 000 (surse diferite) de oameni, în nord-estul Caucazului. Lipsește o tradiție scrisă. Limbă pro-drop, cu centru final și cu morfologie ergativă. A poartă cazul ergativ, iar S și O, cazul absolutiv. Predicatul se acordă cu argumentul în absolutiv, cu excepția verbelor care înseamnă 'a continua' și 'a începe
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
murit în 1992. Limbă aglutinantă, cu patru cazuri: ergativ, absolutiv, instrumental, locativ. Sistem verbal foarte complicat, cu opt clase de verbe, dintre care unele urmează tiparul ergativ, altele, tiparul acuzativ. Nu există opoziții de diateză. UDI Limbă caucaziană, ramura de nord-est, subgrupul lezghic, vorbită în Georgia și Azerbaidjan, înrudită cu KÜRI, LEZGHIAN, TABASSARAN. Circa 8 000 de vorbitori. URARTIAN Limbă moartă, aglutinantă, ergativă, înrudită cu HURRIAN, din familia hurro-urartian, vorbită în nord-vestul Anatoliei (Turcia), în mileniul I î. Cr. Scriere cuneiformă și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fosilizate) la cel acuzativ. YUWAALARAAY Limbă ergativă aborigenă, din Australia, stinsă. Reflexivul este un sufix de detranzitivizare și o sursă pentru marca antipasivă. YUPIK Limbi din familia eschimo-aleută, răspândite în zona de sud și centrală a peninsulei Alaska și în nord-estul Siberiei. Caracter aglutinant, polisintetic, afixal. Fiecare cuvânt conține obligatoriu numai o rădăcină, aflată în poziție inițială. Sufixele cazuale sunt la finalul cuvântului. Limbă ergativă. Verbul se acordă atât cu subiectul, cât și cu obiectul, cu excepția situației în care acesta din
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Paris. Deși Sena este un fluviu de mică importanță, Parisul este totuși al treilea port francez. 390 dintre cele mai importante 500 de societăți au sediul social în aglomerația pariziană, în particular în noul cartier de afaceri La Défense, din nord-est. 245 dintre cele 280 de gazete și publicații specializate (în finanțe, educație sau sport) au comitetul de redacție la Paris și sunt tipărite tot aici. Vechea expresie "urc la Paris", care se găsește și în romanele clasice, trimite la itinerarul
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
recrutarea, instruirea și echiparea unor grupe formate din „elemente dubioase și dornice de un câștig ușor”, cu condiția să cunoască limba ucraineană. Localitățile identificate de agentura S.S.I. ca fiind centre de instruire pentru aceste grupe au fost: Turka (20 km nord-est de frontieră), unde au fost recrutați și instruiți 28 de inși, Wetlina (5 km nord de frontieră) și Stryj (70 km de frontieră, dar pe traseul liniei ferate), unde Societatea de Tir a organizat mai multe grupe a 18 membri
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Ungariei, deoarece făcea propagandă revizionistă printre ceangăii din județ. În lunile iunie și iulie, însă, acțiunile șoviniste ale maghiarilor s-au redus drastic și nu se mai regăsesc manifestări importante, dar în schimb s-a constatat că populația română din nord-estul Ardealului cuprinsă între 16 și 60 de ani, indiferent de sex, a fost mobilizată la muncă forțată în detașamente de lucru. În afara faptului că hrana, cazarea și echiparea erau slabe, tratamentul aplicat românilor era „egal cu acela al condamnaților pentru
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Ofensiva germană în zonă „va avea ca rezultat” ruperea în două a frontului sovietic, iar din punct de vedere strategic se urmărea „prinderea într-un clește” a forțelor inamice, printr-o acțiune din Caucaz către sud și din Egipt către nord-est. S.I.A.G. a luat în calcul și o posibilă contracarare din partea aliaților, care ar fi putut să execute mai multe atacuri, dar și prin presiuni asupra Turciei că să permită flotei sovietice să treacă în Marea Mediterană. Din aceste considerente, colonelul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Pază), Regimentul 357 Artilerie, Batalionul 4 Heimatschutzer, Batalionul 1067 Landeschutzer și Batalionul 917 Pază), la care se adăugau unitățile descoperite anterior. Ultimele zile ale războiului (26 aprilie-9 mai 1945) a găsit frontul Corpului 7 Armată stabilizat pe râul Morava la nord-est de orașul Brno. În acest sector s-au opus trupelor române Divizia 76 Infanterie, Divizia 182 Infanterie, Divizia 271 Infanterie, Divizia 13 Blindată și unități din Divizia 8 Blindată. În afară de aceste unități, la lupte au participat și unități din rezerva
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Adjud 2. Arad 3. Baicoi 4. Berca-Arbanasi 5. Bratesti-Brazi-Bilciuresti-Gura Șutii 6. București 7. Buhusi-Dragomiresti-Roman 8. Catunu-Tinosu 9. Craiova 10. Est Agapia 11. Falticeni-Gura Humorului 12. Girbovi-Ciolpani 13. Glavanesti-Sendreni 14. Gorgota-Lipia 15. Hurezani-Piscu Stejari-Soceni 16. Istria 17. Marghita 18. Neptun 19. Nord-Est Bacău 20. Oradea 21. Pitești 22. Rîmnicu Sarat-Balta Alba-Bobocu 23. Slanic-Băi 24. Strehaia 25. Tîrgoviște 26. Tîrgu Jiu 27. Tîrgu-Neamț - Boroaia 28. Timișoara 29. Transilvania Centru, Secțiunea postsalifera 30. Transilvania Nord, Secțiunea postsalifera 31. Transilvania Sud, Secțiunea postsalifera 32. Urziceni
ORDIN nr. 6 din 12 martie 1997 privind stabilirea listei perimetrelor de explorare-dezvoltare-exploatare care urmează a fi date în administrare, în vederea desfăşurării operaţiunilor petroliere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116905_a_118234]
-
1.01 Județul Alba Nord 30.000 TOTAL JUDEȚ: 30.000 1.02 Județul Argeș Centru 7.700 TOTAL JUDEȚ: 7.700 1.03 Județul Bacău Nord 52.200 TOTAL JUDEȚ: 52.200 1.04 Județul Bihor Vest 28.700 Nord-Est 15.500 TOTAL JUDEȚ: 44.200 1.05 Județul Bistrița-Năsăud Vest 70.500 TOTAL JUDEȚ: 70.500 1.06 Județul Botoșani Centru 60.000 Sud-Vest 12.500 TOTAL JUDEȚ: 72.500 1.07 Județul Buzău Nord-Est 49.000 TOTAL JUDEȚ
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]
-
Bihor Vest 28.700 Nord-Est 15.500 TOTAL JUDEȚ: 44.200 1.05 Județul Bistrița-Năsăud Vest 70.500 TOTAL JUDEȚ: 70.500 1.06 Județul Botoșani Centru 60.000 Sud-Vest 12.500 TOTAL JUDEȚ: 72.500 1.07 Județul Buzău Nord-Est 49.000 TOTAL JUDEȚ: 49.000 1.08 Județul Călărași Vest 46.000 TOTAL JUDEȚ: 46.000 1.09 Județul Cluj Nord 11.000 Sud 42.000 TOTAL JUDEȚ: 53.000 1.10 Județul Dâmbovița Sud 58.000 TOTAL JUDEȚ
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]
-
1.13 Județul Iași Nord-Vest 19.500 �� Vest 2.000 TOTAL JUDEȚ: 21.500 1.14 Județul Maramureș Sud 8.800 TOTAL JUDEȚ: 8.800 1.15 Județul Mureș Centru 72.000 TOTAL JUDEȚ: 72.000 1.16 Județul Neamț Nord-Est 12.300 Sud 51.700 TOTAL JUDEȚ: 64.000 1.17 Județul Satu Mare Nord 20.000 Sud-Vest 3.600 TOTAL JUDEȚ: 23.600 1.18 Județul Suceava Est 21.000 Sud 1.600 Sud-Vest 12.200 TOTAL JUDEȚ: 34.800
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]
-
700 TOTAL JUDEȚ: 64.000 1.17 Județul Satu Mare Nord 20.000 Sud-Vest 3.600 TOTAL JUDEȚ: 23.600 1.18 Județul Suceava Est 21.000 Sud 1.600 Sud-Vest 12.200 TOTAL JUDEȚ: 34.800 1.19 Județul Teleorman Nord-Est 36.500 TOTAL JUDEȚ: 36.500 1.20 Municipiul București Centru 109.000 TOTAL MUNICIPIU: 109.000 1.21 Județul Arad Centru-Vest 40.000 TOTAL JUDEȚ: 40.000 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────── TOTAL GENERAL: 1.009.300 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. ZONE CU RESURSE DE APĂ, POLUATE
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]
-
000 2.18 Județul Maramureș Vest 150.000 TOTAL JUDEȚ: 150.000 2.19 Județul Mehedinți Centru și Sud 30.000 TOTAL JUDEȚ: 30.000 2.20 Județul Mureș Sud 42.500 TOTAL JUDEȚ: 42.500 2.21 Județul Sălaj Nord-Est 57.000 TOTAL JUDEȚ: 57.000 2.22 Județul Sibiu Nord 43.000 TOTAL JUDEȚ: 43.000 2.23 Județul Teleorman Sud 26.500 Centru 6.800 TOTAL JUDEȚ: 33.300 2.24 Județul Timiș Est 14.600 TOTAL JUDEȚ
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]
-
JUDEȚ: 9.800 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────── TOTAL GENERAL: 1.408.200 ───────��─────────────────────────────────────────────────────────────── 3. ZONE CU RESURSE DE APĂ, POLUATE DE INDUSTRIE, CARE NECESITĂ MĂSURI DE REABILITARE PE TERMEN LUNG ─────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Delimitarea orientativă Suprafața crt. a zonei (ha) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3.01 Județul Arad Nord 10.700 Nord-Est 9.500 Sud 35.000 TOTAL JUDEȚ: 55.200 3.02 Județul Bihor Sud-Est 18.000 Sud 2.100 TOTAL JUDEȚ: 20.100 3.03 Județul Brașov Vest 34.800 TOTAL JUDEȚ: 34.800 3.04 Județul Brăila Nord 14
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]
-
pe statura înaltă a bisericilor lumea căzînd în toamnă, relief de văi la oră de amiază, nori albi cu releul pe deal, Mintiu Gherlii două biserici, semn cu creta pe sprînceana Dejului, mai jos instalații industriale, 8-10 km nord, la nord-est munți, halta Nima zare de creste încă mai înalte pe scăderea dealului, Țibleș partea de sus în nori, 50-80 km nord-nord-est, Dejul ce preț are Dacia neagră? răspunde din parcare, și ce telefon are? dă telefon de pe hol, înțelege-te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
plăcuțe albastru oficial, halta Simbrea fondul imuabil al asprimii locurilor, perimetre de gard de lemn, soarele bate în nuc și în trei pruni, vremuri sumbre de calcule productive, adorația soarelui din imixtiune, depresiune pe sfîrșite, valea îngustă cu crac spre nord-est, halta Brusturoasa casele grohotișuri, ordinul pieptului de munte scos în afară, firele de mesteceni în cetină, în același sens biserica de lemn, vîrful ascuțit, Palanca sud versantul bine îmbrăcat în zăpadă, perechea de țigani, 7-8 metri în față pășește el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mai mult, energia lui de traseu electrificat s-au șters, neînțeleasă primăvară, miei la fel de mulți ca oile în turmă! Boju km 473 tunel, repară linia paralelă, sursa de alimentare lumile paralele, scurgeri spre Someș, luciul de iaz cu gură la nord-est, panta rambleului, primăvară pe toamnă trecută! utilaje de terasare în frămîntări, unelte indirect agresive, din lucrativ, din semantic în fond, două tunele, muzele neliniștitoare cu bucle pe care vom călca, 2-3 km de anticipate întîrzie proiecția cui în timp? prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Țibeni, punga albastră de plastic s-a rătăcit pe mînă, 95 de ani, m-am întors cu pomana, recules, recîștigă mersul de sat, linia munților obcini, trăsuri de culme orizontală efectul creionului orogeneză, cum să taie pe înțeles fruntea Carpaților nord-est în amarul de stepă, de n-ar fi făcătură cu vis! alte trei fete pe ușa mare a gării Milișăuți, tot pe vîrsta suratelor de la Dornești, ea pe motoretă, traversează peronul și dispari! eu pedestră, urc în tren cu mama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]