2,627 matches
-
clare că Rusia e hotărâtă, de-a ajunge ținta pentru care trupele ei au fost concentrate la graniță. [3 aprilie 1877] "CONVORBIRILE LITERARE" Fie-ne permis un ușor sentiment de uimire văzând că și onorabilul ziar "Presa" binevoiește a lua notiță despre "Convorbiri". Foaia literară din Iași se obicinuise atât de bine cu tăcerea semnificativă și cu amintirea și mai semnificativă a marilor organe de publicitate din capitală, încît rândurile de mai jos ale "Presei" sunt un adevărat eveniment în dulcele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
le urma". Oameni suntem și pricepem de cuvânt și ne bucurăm nevoie mare văzând ce ușor se arată la noi cei gata de-a urma... la ministeriu. [18 mai 1877] {EminescuOpIX 381} SPRE RESTABILIRE Aflăm cu părere de rău că notița noastră din no. trecut, relativă la strade, ar fi atins susceptibilități în onor. consiliu comunal. Dreptul de a se plânge este poate mai mult al nostru, de vreme ce unii din d-ni ne-au putut crede atât de... cuminți de-a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mult al nostru, de vreme ce unii din d-ni ne-au putut crede atât de... cuminți de-a imputa unui consiliu comunal ales înainte de câteva luni toate deteriorările ce esistă în orașul Iași. Constatăm totodată că nici un singur șir din toată notița nu cuprinde măcar încercarea unei aluzii la consiliul comunal sau la oricare altă autoritate administrativă, ci am arătat numai o stare de lucruri pe care nu consiliul comunal, dar munca a două generații întregi ar fi abia în stare a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
franceză, este cunoscut prin o broșură în care caracterizează tendențele evreilor, apoi prin prelegeri publice, ținute și aici în Iași, asupra războiului dintre sârbi și turci. D-sa, despre care putem presupune că cunoaște împrejurările Turciei, scrie în "Romînul" următoarea notiță asupra lui Mehmed-Ali, generalisimul turcesc. [29 iulie 1877] CIUDATĂ BUNĂVOINȚĂ Comitetul central al doamnelor din Iași publică următoarele: Domnul Otto Max, antreprenorul grădinei Chateau-aux-fleurs, luând de la d-na membră Nathalia Soutzo 100 bilete de loterie, arangiată în folosul ostașilor români
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
șiruri mai jos, îl esploatează apoi recenzentul în întreaga sa critică. În sfârșit d. Zotu nu poate termina fără a vorbi și despre impresiunea de mirare ce i-au lăsat apendicele. {EminescuOpIX 418} în care d. Maiorescu promisese a da notițe bibliografice pentru studierea controverselor logice și nu dă decât titlurile unor cărți generalmente cunoscute, simple titluri. Noi n-avem nici un fel de impresiune de mirare numai pentru că d. Zotu binevoiește a da și aici rodul fantaziei sale, în locul adevărului. Iar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nici un fel de impresiune de mirare numai pentru că d. Zotu binevoiește a da și aici rodul fantaziei sale, în locul adevărului. Iar adevărul este: la pagina 104 și 105 sânt citate manualele întrebuințate la compunerea logicei, fiecare însoțit de-o scurtă notiță critică sau de-un aviz pedagogic, iar după aceea urmează citate toate locurile (volum, carte, paragraf, pagină) din opurile cari pot servi la o dezvoltare mai departe a paragrafilor din manual. Cât despre "dar" ca formă concludentă și despre ceea ce
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de simple titluri care i se impută d-lui Maiorescu, vom spune următoarele: Logica Maiorescu are un text de patruzeci de paragrafi pe 50 de file. Relativ la acești patruzeci de paragrafi pe 50 de file sânt în apendice douăzeci și patru de notițe bibliografice. În aceste 24 de notițe se citează: Mill și Trendelenburg ca manuale întrebuințate și pentru manualul nostru (v. notița 1). Apoi dintre celelalte notițe: 1) La paragraf 15. Trendelenburg, Logische Untersuchungen, II, pag. 236 et antea. 2) La paragraf
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
impută d-lui Maiorescu, vom spune următoarele: Logica Maiorescu are un text de patruzeci de paragrafi pe 50 de file. Relativ la acești patruzeci de paragrafi pe 50 de file sânt în apendice douăzeci și patru de notițe bibliografice. În aceste 24 de notițe se citează: Mill și Trendelenburg ca manuale întrebuințate și pentru manualul nostru (v. notița 1). Apoi dintre celelalte notițe: 1) La paragraf 15. Trendelenburg, Logische Untersuchungen, II, pag. 236 et antea. 2) La paragraf 25. Comp. asupra teoriei logice: Trendelenburg
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de paragrafi pe 50 de file. Relativ la acești patruzeci de paragrafi pe 50 de file sânt în apendice douăzeci și patru de notițe bibliografice. În aceste 24 de notițe se citează: Mill și Trendelenburg ca manuale întrebuințate și pentru manualul nostru (v. notița 1). Apoi dintre celelalte notițe: 1) La paragraf 15. Trendelenburg, Logische Untersuchungen, II, pag. 236 et antea. 2) La paragraf 25. Comp. asupra teoriei logice: Trendelenburg, Log. Untersuch., II, pag. 239 și următoarele. 3) La paragraf 27. Trendelenburg, Log. Unters
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
file. Relativ la acești patruzeci de paragrafi pe 50 de file sânt în apendice douăzeci și patru de notițe bibliografice. În aceste 24 de notițe se citează: Mill și Trendelenburg ca manuale întrebuințate și pentru manualul nostru (v. notița 1). Apoi dintre celelalte notițe: 1) La paragraf 15. Trendelenburg, Logische Untersuchungen, II, pag. 236 et antea. 2) La paragraf 25. Comp. asupra teoriei logice: Trendelenburg, Log. Untersuch., II, pag. 239 și următoarele. 3) La paragraf 27. Trendelenburg, Log. Unters., II, p. 299 et sq
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dată cartea ca op întrebuințat pentru a-l lua oricui dreptul de a presupune plagiare. În privirea citației de "simple titluri", imputată autorului, găsim asemene în răspunsul din "Presă" reticențe unice în felul lor. Când noi spunem că autorul dă notițe critice asupra cărților cetite, atunci d-sa vine tocmai cu o carte (Prantl, Istoria logicei) la care nici nu se-ncape critică din punctul de vedere al ideilor, ci numai din acela al datelor. De ce n-au reprodus notița despre
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dă notițe critice asupra cărților cetite, atunci d-sa vine tocmai cu o carte (Prantl, Istoria logicei) la care nici nu se-ncape critică din punctul de vedere al ideilor, ci numai din acela al datelor. De ce n-au reprodus notița despre cartea lui Bain sau despre cea a lui Mill sau chiar despre cea a lui Twesten? Numai atunci am fi putut presupune că recenzentul e leal și voiește a spune adevărul. Cât despre "este" ca terminus medius (Trendelenburg), noi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
I. P. S. S. Mitropolitul românilor gr. or. din Transilvania și Ungaria a publicat următorul circular, care e pentru noi un semn că guvernul maghiar caută pretexte pentru a împiedeca activitatea sinoadelor eparhiale. V. infra, p. 786. [16 octombrie 1877] {EminescuOpIX 436} NOTIȚĂ BIOGRAFICĂ ["ZIARELE DIN BUCUREȘTI... Ziarele din București aduc știrea despre moartea lui A. Papiu Ilarian. Acest bărbat au fost la 1848 tribun al românilor ardeleni a căror revoluție au descris-o în Istoria Daciei centrale. Trecând în urmă în România
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
50 fl., și a treia parte să se adaugă capitalului. Aducem omagele noastre înalt Pr[easfinției] Sale pentru acest act filantropic național și-i dorim să se poată bucura mulți ani de roadele darurilor sale". "Familia", din care estragem această notiță, serbează acest fapt nobil prin publicarea portretului Esc[elenței] S[ale] în numărul său din urmă. [15 decembrie 1876] IEPURILE LUI DONICI Într-o foaie din 1853 găsim următoarea povestire pe care o face Const. Negruzzi despre iepurele renumitului fabulist
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de la răposatul său părinte vornicul Alexandru Sturza Miclăușanu se află și o foiță lungăreață de hârtie de bumbac, văpsită negru și scrisă cu litere albe de o parte 4 rânduri, de alta pe un rând. Această foiță, după cum zice o notiță a părintelui său, "s-a găsit între celelalte odoare ce s-au aflat în comoara găsită de maiorul Ioniță Iamandi în ținutul Dorohoi" și este, pe lângă vasele de argint astăzi păstrate în Muzeul Ermitagiului (din Petersburg), singurul obiect ce au
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
gânduri? Impresii? Bănuiala lipsei de iubire? Supercivilizata absență a superhulpăvelii? Carne omenească care se tânguie? O să vrea să se știe, ca să poată fi date deoparte toate aceste luări la cunoștință. EA: Și toate aceste marginalii ale tale vor fi asudatele notițe de subsol ale unuia despre îndemânare și asigurare. EL: Și sub această formă citatul superâncârligat se va putea remarca. Se va găsi măcar că e șic să nu fi înțeles nimic. Vezi, nimănui nu-i place un om din cauza omului, ci
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
notă de mulțumire numai persoanei cu care continuați discuția dacă primiți postul Celelalte 7 persoane au alocat și ele timp pentru interviul dvs. Este evident că trebuie să trimiteți fiecăreia o notă de mulțumire! Mitul 4: Nu trebuie să luați notițe în cursul interviului. De ce nu? Nimeni nu are o memorie fotografică atunci când vorbește, ascultă și procesează informații. Întrebați politicos intervievatorul dacă puteți lua câteva notițe. Evident, trebuie să folosiți abrevieri și cuvinte cheie, astfel încât să nu scrieți într-una, neglijând
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
că trebuie să trimiteți fiecăreia o notă de mulțumire! Mitul 4: Nu trebuie să luați notițe în cursul interviului. De ce nu? Nimeni nu are o memorie fotografică atunci când vorbește, ascultă și procesează informații. Întrebați politicos intervievatorul dacă puteți lua câteva notițe. Evident, trebuie să folosiți abrevieri și cuvinte cheie, astfel încât să nu scrieți într-una, neglijând conversația. Mitul 5: Nu are rost să cauți un loc de muncă vara sau în decembrie pentru că nu se fac angajări în aceste perioade. Este
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
rânduiesc mersul vieții rămânându-le recunoscător. Ce puteam face intelectual în nevoia vitală de activitate?... Am început să citesc tot ce-mi apărea în cale, întâi doar ca să-mi ocup timpul. Și, într-un târziu, am început să-mi orânduiesc notițele, (parte din acestea întocmite împreună cu soția). Erau consemnări referitoare la un studiu asupra satului Tarnița (locul de baștină al soției), pe baza cărora am întocmit ulterior „Schița monografică a satului Tarnița”. Mi-am pus apoi întrebarea, acesta este oare un
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pe care le avea mereu pe masă conțineau, În rezumat, date despre viața națiunii. Împăratul știa că informația Însemna putere cu mult Înainte ca politologii noștri să spună asta. Citea despre toate și cerea să i se păstreze toate rapoartele, notițele și scrisorile. Îl obsedau numerele. „Împăratului - spune Fain - Îi plăcea mult să facă socoteli. Când lucra cu numerele, trăia o bucurie aparte.” Și adaugă: „Așa se explică faptul că, din capătul biroului, Împăratul se putea ocupa de lucruri diferite și
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
Florentin (până la 17 octombrie 1870), I. Popescu (care spune că a fost și director mai mulți ani, scriu Nerva Hodoș și Al. Sadi Ionescu în lucrarea lor “Publicațiile periodice românești”, București, 1913. “Trompetta Carpaților” este singurul izvor care reproduce o notiță despre “Semănătorul” la 2 martie 1875, spun ei care precizează că au văzut din Semănătorul” ziarele din anii 1870, 1871, 1873 și câteva numere din anul V - 1874. Când indică sursele de documentare ei, însă, înșiră mult mai multe izvoare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și ocazie de a scrie ceva. Au mai fost redactori Panaite Ghenciu, I. Popescu, Panaite Armașu și N. Nicolescu. Despre trei din aceștia (Codrescu mai ales, Ghenciu și Armașu) voi vorbi aici în special, ceilalți patru având fiecare câte o notiță acolo unde se vorbește de scrierile lor." Și într-adevăr, Gr. Crețu vorbește despre cei trei dar și despre activitatea lor din presă, pe noi interesându-ne Bârladul în primul rând. I. Codrescu era șeful partidului liberal din Bârlad, cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
al Societății Studenților Tutoveni”; apoi de la 29 septembrie 1905: „ Organ al intereselor generale”. Până la 1 iunie 1893, director al ziarului Tutova a fost profesorul Panaite Chenciu. Tutova din februarie 1890 își informa cititorii că prin Tipografia G. Cațafany se vindea Notiță istoric ă despre Bârlad realizată de Alexandru Papadopul Calimah în 114 pagini. 201 Numărul ziarului din 8 februarie 1890 spunea, r eferindu‐ se la Notița Istorică, că este vorba despre o „Istoriografie a timpului de mărire ale Bârladului, de acum
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Chenciu. Tutova din februarie 1890 își informa cititorii că prin Tipografia G. Cațafany se vindea Notiță istoric ă despre Bârlad realizată de Alexandru Papadopul Calimah în 114 pagini. 201 Numărul ziarului din 8 februarie 1890 spunea, r eferindu‐ se la Notița Istorică, că este vorba despre o „Istoriografie a timpului de mărire ale Bârladului, de acum 70 0 - 800 de ani” care scoate în evidență „relațiile comerciale ale Bârladului și Moldovei de Jos cu Italia și în special cu Geno va
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bârladul odinioară și astăzi”, vol. II, pag. 539‐549, Analele medicale au fost tipărite prin grija dr. Theodor Cerchez, directorul Spitalului Bârlad. * 248 Anuarul Școlii Normale primare din Bârlad - 1875 Anuarul Școlii Normale primare din Bârlad pe anul 18751876 (cu notițe istorice despre școala normală) pe anii 18761877, 1877-1878 ( cu dizertațiune asupra lucrului din sate și a primei industrii de redeșteptat) publicat de I.Popescu, fost director de școală și deputat la Bârlad, la Tipografia „Unirea” din Bârlad. * Anuarul Școlii normale
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]