4,111 matches
-
nuanțe de grena și portocaliu, simple sau cu decorațiuni sub formă de linii pictate sau sculptate. Ștefan Trușcă, satul Româna, județul Olt, oferă o varietate de produse unele din ele originale: ulcioare de apă, ulcioare de nuntă, cocoșul de Oboga, oale și tăvi pentru pregătit mâncarea, ulciorul de nuntă cu trei brațe, glastre, servicii de cafea, cofe și căni de vin, tip putinică cu burtă, barza cu pui, cloșca cu pui. Produsele dumnealui sunt lucrate la roata manuală, din pământ de pe
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
Viteazul adus de logofătul Pantazi, Iancu Jianu, Tudor Vladimirescu, regele Ferdinand și regina Maria, stema României socialiste. Casa construită în stil modern este decorată tradițional, cu instrumente muzicale vechi, din zonă, icoane vechi, tablouri, pistornice, ulcioare, ploscă, farfurii de ceramică, oale, linguri de lemn, furcă de tors, costume populare, iar la geamuri în loc de perdele are marame de borangic. În curtea casei se află un car plin cu oale vechi de lut și o moară de apă ale cărei palete sunt făcute
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
muzicale vechi, din zonă, icoane vechi, tablouri, pistornice, ulcioare, ploscă, farfurii de ceramică, oale, linguri de lemn, furcă de tors, costume populare, iar la geamuri în loc de perdele are marame de borangic. În curtea casei se află un car plin cu oale vechi de lut și o moară de apă ale cărei palete sunt făcute din linguri mari de lemn. Zona Munteniei este reprezentată la Târgul de la Horezu de către Pro Ceramic Pitești, județul Argeș, Argcoms - SCM, Curtea de Argeș, Mitu Marian Nicolae din Coșești
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
combinat cu roșu monarh, crem și galben etc. Mitu Marian Nicolae este profesor la Școala Populară de Artă Pitești, secțiunea Coșești, a învățat meșteșugul olăritului de la bunica lui, Valerica Ene, care a avut o așa de mare dexteritate în modelatul oalelor, încât ar fi putut umple cu ele un sfert din Râul Doamnei. Pe vasele realizate la Coșești există un motiv unic în țară, cărarea rătăcită. Jorj Pavel Dimitriu realizează obiecte din ceramică, fără roată, după modelul vaselor de Cucuteni, nesmălțuite
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
după modele săsești. Printre obiectele tradiționale, utilitare și decorative, plăcute, simple și atrăgătoare, pot fi amintite: ulcele pentru lapte, oluri pentru țuică, hârgauă (cană rotundă), blide, castroane, vaze pentru flori, bocăi (căni cu gât alungit), fără cioc, păhărele pentru țuică, oale de sarmale, clopoței. Interiorul este roșu, iar la exterior aplicațiile în formă de puncte, linii, spirale, flori, spic de grâu, strugure, frunze, păsări, sunt realizate pe fond alb, în culori de verde, roșu, negru. Ceramica de Saschiz impresionează printr-un
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
și a motivelor: în afară de lalea pictează pe vasele lor și margareta, fondul este roșu pământ, florile sunt pictate în culori vii: galben, roșu, portocaliu, albastru, bleu, verde, iar porumbeii tradiționali sunt înlocuiți de cocoși. Dumnealor ne dezvăluie și secretul folosirii oalelor de sarmale care se ung în interior cu untură, se umplu cu apă și se lasă 24 de ore, înainte de prima folosire, dacă lutul este ars de 2 ori și unse cu untură și lăsate 20 de minute înainte de fiecare
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
Iisus. Prelucrarea lemnului este reprezentată de o mulțime de meșteșugari din județele Vâlcea și Argeș, precum: Stancu Stana, Stancu Ion, Drăgan Nicu Bebe, Smedescu Iulia Carmina, Nicolescu Gh. Tita și alții specializați în producerea de obiecte de uz casnic: linguri, oale, funduri, mese tradiționale, mici, rotunde, scaune, butoaie, dar și de persoane ce ridică meșteșugul la nivel de artă. Dan Dănescu, Pitești, județul Argeș, creează o diversitate de produse cu tematică istorică, reprezentând capete de domnitori: Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
îți vor trimite o ,,pretorianăˮ -Atunci sunt terminat! fu răspunsul lui Perlyn. Știi bine că ,,pretorienele” sunt rezervate numai celor de rang înalt. N-o să cheltuie juma’ de milion pentru moartea mea... -Bine, bine! Dar fiindcă tot suntem în aceeași oală și amândoi suntem condamnați, n-ar fi mai bine să-mi spui cine ți-a dat ordinul să mă cureți? -Amice! Crede-mă că nu știu, spuse Perlyn pe un ton ce se dorea convingător. E prima dată când mi
FORTĂREAȚA – PARTEA A III- A de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369261_a_370590]
-
acolo singură? -Ei săraca, unde ai vrea să se ducă acum decăt la cimitir în Valea Vii; când, Doamne ferește i-o suna ceasu? Da, lasă-mă, fă, să-ți spui mai departe că mă grăbesc că lăsai, păcatele mele, o oală cu făsui pe foc; s-o fi și stins focul, decând mă întâlnii cu dumneta! - Hai, fă, spune odată! că mă făcuși curioasă. Să știi dumneata, că și eu mă grăbesc că lăsai mămăliga pe foc.” -N-auzi,fă, că bietul
LA FÂNTÂNA LUI UŢOIU de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369371_a_370700]
-
electric, dar mai ales prin frica permanentă pe care o inspira „brațul înarmat al partidului”. Sunt scoase în evidență principiile care s-au aflat la baza strategiei celor două personaje malefice ale ultimului război. Unul, „răspopitul georgian”, cu „mustața pe oală”, se conducea după principiul potrivit căruia „Rusia n-a lepădat niciodată bucata înghițită, chiar dacă i s-a aplecat!”. Celălalt, cu mustața „în furculiță”, care „suferea de claustrofobie prusacă și infecție declarată de naționalism”, avea ca deviză ideea că „noi nu
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
ridicat la grindă, de botezat sau tăiat moțul, opresc pentru Moș, o spetie și un trandafir să-l ducă acestuia ca plocon. Din topirea osânzii, grăsimea rezultată - despre care se crede că este o grăsime ușoară - se pune într-o oală de pământ. Aceasta va fi folosită pentru prepararea unor aluaturi de prăjituri sau ca suport pentru prepararea unor alifii populare pe baze de extract din plante. Jumările rămase de la osânză sunt folosite pentru prepararea zăbicului, un aliment obținut din aceste
OBICEIURI ŞI TRADIȚII DE CRĂCIUN – de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369490_a_370819]
-
merge la Hora satului. Aceasta se organizează în curtea școlii sau a căminului cultural. Aici, tineri și vârstnici, deopotrivă, participă la joc. Uneori aceste hore se terminau cu o bătaie sănătoasă. Dar a doua zi protagoniștii se împăcau în fața unei oale de vin și nimeni nu păstra mânie pentru aceste conflicte spontane. Împodobirea bradului de Crăciun este un obicei de dată mult prea recentă, fiind preluat mai mult din dorința de modernism, la început de către familiile mai cu dare de mână
OBICEIURI ŞI TRADIȚII DE CRĂCIUN – de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369490_a_370819]
-
spunea că-și anunța victimele printr-un răvaș pe care-l semna ” Ivan, de meserie hoț, cel mai mare bandit al Olteniei.” Au venit și jandarmii într-un târziu, încă buimaci de somn, seara se încurcaseră mai mult pe lângă o oală de vin la cârciuma lui Nea Tănasie. ” - La o parte oameni buni, lăsați-ne să ne facem datoria ! ” strigă răgușit unul dintre jandarmi, probabil șefu ce urmat de ceilalti doi tovarăși își fac cu greu loc printre oameni. Ajung lângă
NIŢǍ AL POPII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369483_a_370812]
-
doar atât. Este mai greu să fii acceptat ca o valoare substanțială, decât să fii notoriu. Este mai greu să îți fie recunoscut talentul nativ, intrinsec, robust, fluid, parte din ceea ce ești, decât să fii băgat, cel puțin, în aceeași oală cu toți ratații. Dacă le spui că scrii poezie, își dau ochii peste cap. Sunt saturați cititorii de scriitori parveniți, seci, care caută neîncetat să fie talentați, așezându-se în fața computerului și gândind ce ar mai putea scrie azi. Este
POET (DIMINEŢILE UNUI ANOTIMP) de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370524_a_371853]
-
Dânșii, având cheia de la locuință, aveau acces oricând și la frigider, unde își țineau diferite alimente perisabile. Restul halimalei nu mai doresc să-mi-o reamintesc! A ieșit cu supărare... cu necaz. Distinsa socrină, vine bine dispusă, deschide frigiderul, ia oala cu lapte... și „bum” o scapă pe jos și începe să țipe de frică ca din gură de șarpe. Posibil că s-a speriat de coada „mini crocodilului” care se mai mișca încă! Vai de „ginerii” ei și ce le-
BANCA AMINTIRILOR (8) OUL, ŞOPÂRLA ŞI MAMA SOACRĂ de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369655_a_370984]
-
parcă o umbră a morții inspecta ceea ce a mai rămas din suflare. Dealurile se sfărâmau pe uscat și țărna lor gălbuie se prăvălea spre vale fără vreo remușcare. Împrăștierea asta durea și rănea inimi. Nu va mai fi lut pentru oale, nu va mai fi lut... Au crăpat sărăturile și încovoierea cojilor gri îmbogățea imaginația vreunui creator rătăcit de ziua de azi. Câte forme, câte nuanțe, câtă risipă, câtă căldură, câtă frământare! Pe-aici, la o palmă distanță de lanul cu
ARSITA IMPOVARARII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368150_a_369479]
-
parcă o umbră a morții inspecta ceea ce a mai rămas din suflare. Dealurile se sfărâmau pe uscat și țărna lor gălbuie se prăvălea spre vale fără vreo remușcare. Împrăștierea asta durea și rănea inimi. Nu va mai fi lut pentru oale, nu va mai fi lut... Referință Bibliografică: Arsita impovararii / Lilioara Macovei : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1680, Anul V, 07 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lilioara Macovei : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ARSITA IMPOVARARII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368150_a_369479]
-
făcute din dulapi din lemn de salcâm. Bunica Floarea aduse o pâine cât roata carului, coaptă pe vatră în cuptorul de alături, farfurii din lut ars smălțuit, pline cu caș și brânză proaspătă, ceapă și ce era mai important, o oală mare din argilă arsă, frumos colorată cu motive florale, plină cu zamă de cocoș. Era o ciorbă fierbinte, deasupra căruia pluteau steluțe de grăsime ce-i dădea o aroma și un gust deosebit. Restul de carne o făcuse friptură, la
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
Știa ea rețetele folosite de muntence, dar învățase și altele de la localnice, cu un gust oriental. Moș Constantin trimise un fecior în beciul construit lângă casă, să aducă o sticlă cu țuică de tescovină din anul ce trecuse și o oală cu vin, un tulburel rozaliu din anul respectiv. Făcea vin bun bunicul Constantin. Începu să-i sosească oaspeții care din politețe mai întâi treceau să-i vadă mioarele. Doar era răvășitul oilor cum se numea această zi prin părțile lui
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
Autorului Boala ... Sorbind din vechile licori În beciu'-acela dintre vii Îți vine, zău așa, să mori ! Dar nu atunci. A doua zi. ... și leacul ei Beciu-acela de la vie Este ca o farmacie, Merge pentru orice boală - Vin-de-care ai în oală. Plan anti-criză Voi bea cu mult devotament, În crâșmă mă vor prinde zorii, Ca să salvez de faliment Producătorii. La Cotnari, zic moldovenii, se întâmplă ciudățenii Un poet tot scrie-o dramă De trei zile, într-o cramă (După prima zi
ŞPRIŢURI CU SUGHIŢURI de DAN NOREA în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370222_a_371551]
-
Epitaful unui bețiv - 1 E ferit de ploaie, vânt, Prin boschete și parcări, Însă spre al său mormânt Duc, ciudat, tot trei cărări. Epitaful unui betiv - 2 Cu vinuri bune sau mai rele, Tot bând carafe și pocale, Ajuns-a oale si ulcele Dar din păcate, toate-s goale. Referință Bibliografică: Șprițuri cu sughițuri / Dan Norea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1253, Anul IV, 06 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dan Norea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ŞPRIŢURI CU SUGHIŢURI de DAN NOREA în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370222_a_371551]
-
de lângă mame ori bunici, din casa părintească, de la gura sobei, așa și de aici, nu-ți vine să mai pleci..., parcă nici ție, călătorule, nu ți-ar veni, dacă nu ar ajunge la tine mirosul îmbietor de sarmale fierte-n oală de lut, ce ți se topesc în gură fără a le vedea măcar, stârnite și de acea țuică cu care-ai fost întâmpinat! Și, cum românul, în speță - moldoveanul, nu se dezminte atunci când este vorba de ospitalitate, nici domnul Temistocle
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
bucurie când m-a văzut. Credeam că m-a uitat. Și-a manifestat bucuria prea evident ca să mă fi uitat. - Are mâncarea pregătită în cămară. Îi cumpăr oase de la măcelărie și i le fierb cu orez și cartofi. Termină o oală de două kilograme într-o zi. Măcelarul, un turc bătrân, deja știe ce să-I oprească și când mă vede prin fața prăvăliei, mă întreabă vessel „domn doctor, nu-i foamea la Crivăț? Este oprit la el os cu măduvă proaspăt
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. V INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352768_a_354097]
-
foamea la Crivăț? Este oprit la el os cu măduvă proaspăt”. Îi mai dau din când în când câte un pachet de Camel, țigara lui preferată și nu uită de cățel. Mircea a mers repede la cămară de unde a luat oala cu mâncarea lui Crivăț și, când l-a revăzut în fața ușii unde îl aștepta culcat pe treapta scării dând din coadă, a început din nou dansul său fără noimă în jurul cozii. S-a repezit flămând la vasul în care se
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. V INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352768_a_354097]
-
a stăpânului, coloana vertebrală a slugii “are consistența fecalei” (Horia Roman Patapievici - Doamne, ce l-am mai înjurat și-l mai înjurăm încă pentru această “blasfemie”; să nu cumva să credeți că mie-mi convine să fiu băgat în aceeași oală cu conaționalii mei lipsiți de demnitate și curaj, fapt evidențiat de H. R. Patapievici, este drept, în mod foarte dur, dar nicidecum neadevărat!). Uitați-vă numai la ceea ce se întâmplă astăzi în societatea românească și, dacă sunteți cât de cât
GÂNDURI INSOMNIACE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352866_a_354195]